Calificat, timp de opt ani, drept cel mai
puternic om al planetei, Barack Obama şi-a susţinut, noaptea
trecută, discursul de adio în calitate de preşedinte american în exerciţiu. Comentatorii remarcă spectaculoasa punere în scenă. Adunaţi în centrul oraşului
Chicago, unde i s-au născut copiii şi din care Obama a plecat spre Casa Albă,
20 de mii de oameni au ascultat alocuţiunea unui preşedinte flancat de
soţia şi fiicele sale şi care nu s-a ruşinat să lăcrimeze. Leit-motiv al
retoricii sale dintotdeauna, americanii obişnuiţi, ca actori determinanţi ai
schimbării şi garanţi ai democraţiei, au fost, din nou elogiaţi de preşedinte.
Potrivit unui sondaj publicat chiar înaintea discursului, 55% dintre aceştia
aprobă acţiunile lui Obama ca şef al statului şi doar 39 de procente se declară
decepţionaţi de cele două mandate ale sale.
Preşedintele însuşi susţine că
America este un loc mai bun, mai puternic decât în urmă cu opt ani. El
le-a cerut, însă, compatrioţilor săi să apere democraţia americană, pe care o
consideră ameninţată de inegalitatea economică, de diviziunile rasiale şi de
izolarea unor segmente ale societăţii. Ignorarea acestor probleme ar constitui
o trădare, deopotrivă, faţă de generaţiile viitoare şi faţă de fondatorii
Americii – a avertizat Obama.
Asupra moştenirii sale în plan extern, analiştii
sunt mai degrabă divizaţi. Toţi salută eliminarea de către un comando american
a liderului Al-Qaida, Ossama Bin Laden, menţinerea unor legături solide cu
aliaţii din Europa şi deschiderea Statelor Unite spre zona Asia-Pacific.
Pe de
altă parte, însă, tot ei notează că în timpul preşedinţiei lui Obama a fost
pentru prima oară după Războiul Rece când o Rusie revanşardă a îndrăznit să
reanexeze un teritoriu străin – peninsula ucraineană Crimeea. În plus, iluziile
întregului Occident, inclusiv ale Washingtonului, privind vocaţia democratică a
aşa-numitei primăveri arabe au transformat, de fapt, Orientul Mijlociu şi
nordul Africii într-un infern.
În Libia sau în Yemen, în Irak sau în Tunisia,
în locul regimurilor abuzive şi corupte, dar laice şi relativ stabile, a apărut
un haos în care au proliferat bandele jihadiste şi din care milioane de oameni
încearcă să scape forţând frontierele terestre şi maritime ale Europei. Şi, mai
spun comentatorii, Obama şi-a alienat Israelul, cel mai consecvent aliat
regional al Americii şi singura democraţie funcţională din zonă.
Primul
preşedinte american de culoare lasă, prin urmare, succesorului său la Casa
Albă, controversatul magnat Donald Trump, un vraf de dosare fierbinţi. Deja
vulnerabilizat de scandalurile din campania electorală şi de după alegerea sa,
Trump va fi învestit, pe 20 ianuarie, într-un moment în care, tot potrivit
sondajelor, doar o treime dintre americani îi aprobă acţiunile.