Radio România Internațional

Tag: distantare sociala

  • Grafică și ilustrație

    Grafică și ilustrație

    Irina Maria Iliescu
    este o tânără graficiană și ilustratoare. Așa cum se întâmplă de cele mai multe
    ori, și aptitudinile ei pentru desen au fost descoperite în copilărie, când
    atât familia, cât și profesorii au susținut-o și încurajat-o să continue către
    o carieră în domeniul artei. Irina Maria Iliescu

    Desenez de când îmi
    amintesc. Prima mea amintire este cu mama, care încerca să mă învețe să desenez
    un personaj. Aceasta era, în general, activitatea mea preferată. Iubeam zilele
    ploioase, pentru că stăteam în casă și desenam. Părinții mei, observând această
    pasiune a mea, m-au dat la cursuri de desen încă din clasa întâi, la o școală
    de muzică și arte plastice. Acolo, am avut o profesoară foarte răbdătoare, care
    m-a direcționat încet, dar sigur către Liceul Tonitza. Așa că, la finalul
    clasei a opta, am fost admisă în urma unui examen.


    Cu toate că, inițial,
    se pregătea pentru o carieră de arhitect, Irina Maria și-a ascultat totuși
    chemarea către grafică. Nu a durat prea mult până la participarea la primele
    expoziții, cu un proiect dedicat tinerilor și care surprinde, în cheie
    umoristică, viața de zi cu zi a celor angajați în cadrul multinaționalelor din
    România.

    M-a atras cel mai mult grafica. Părinții mei
    voiau să urmez Arhitectura, am făcut și pregătire, însă a fost degeaba. Până la
    urmă, am ales tot grafica, așa că am ajuns studentă la UNArte. Am început cu
    proiectul de licență și cu cel de master, pentru că am impresia că astfel ai
    ocazia ca, atunci când ieși din școală, să fii observat de lumea exterioară.
    După ce am absolvit, cred că cel mai cunoscut proiect al meu a fost
    Corporatrista, o serie de ilustrații despre viața la job. Am vrut să îmi mai
    încerc puțin mâna la banda desenată și la umor. Cu această serie, am participat
    la mai multe expoziții, și la Romanian Design Week, și la Art Safari, anul
    trecut.


    Toată această
    perioadă de izolare și de distanțare socială a determinat-o pe Irina Maria
    Iliescu să se reorienteze către arta digitală. I-ar plăcea ca, în viitorul
    apropiat, să abordeze mai multe mijloace de expresie prin intermediul mediului
    virtua:

    Aș încerca să găsesc tot o latură amuzantă a
    situației, deși știu că nu prea a fost cazul. Cumva, mie mi-a pierit umorul, în
    toată această perioadă de izolare. Însă acum, că mi s-au mai clarificat
    gândurile, aș vrea să identific niște probleme de care s-a lovit toată lumea și
    să încerc să le transform într-o imagine cu care să rezoneze oamenii. Mi-ar
    plăcea să îmi încerc mâna și la animație, cu care am mai cochetat în ultimii
    ani, doar că nu m-am apucat niciodată de un proiect serios. Cred că se apropie
    acel moment și aș vrea să încerc și puțin VR (n.a. virtual reality). Mi se pare că această perioadă ne-a dat o
    dovadă foarte clară că ajunge cel mai ușor la oameni arta digitală. Acum, când
    toată lumea are Internet, este cea mai accesibilă formă de artă.


    Pentru Irina Maria
    Iliescu, munca susținută și promovarea pe rețelele de socializare sunt
    esențiale în această perioadă. Consideră că media sociale sunt cea mai sigură
    și la însemnână opțiune, pentru ca tinerii artiști să mențină legătura cu
    publicul:

    Din punctul meu de vedere, viitorul este, în
    mod clar, digital. Ca tânăr artist, de exemplu ilustrator, aș spune oricui să
    se înarmeze cu multă muncă, trebuie să lucreze foarte mult, dar și cu
    instrumentul denumit social media. Este un instrument gratuit de
    autopromovare, unde poți avea direct acces la oameni, fără intermediari.
    Trebuie să postezi cât mai mult, să fii prezent și, în felul acesta, după cum
    am observat la prietenii mei care sunt freelanceri, este o metodă eficientă.
    Potențialii clienți te pot contacta direct. Practic, le recomand tinerilor
    artiști munca multă și social media. Și, evident, să arunce un ochi peste tot
    în lume, să vadă o direcție generală a tendințelor în ilustrație sau arte
    vizuale. Există mult mai mult acces la lumea din afara României, iar eu cred că
    acest lucru constituie un mare avantaj.





    Mai multe informații despre activitatea Irinei Maria
    Iliescu puteți găsi la adresa web www.clubulilustratorilor.ro .

  • Monitorizarea răspândirii COVID 19 în UE

    Monitorizarea răspândirii COVID 19 în UE

    În Germania, o aplicaţie pentru smartphone, care
    ajută la urmărirea cazurilor de infectare cu coronavirus a fost descărcată de
    6,5 milioane de ori în primele 24 de ore de la lansare. Disponibilă pentru
    dispozitivele Apple şi Android, aplicaţia foloseşte conexiunea Bluetooth pentru
    a măsura contactul apropiat dintre persoane şi emite un avertisment dacă una
    dintre acestea a fost ulterior testată pozitiv pentru COVID-19. Este doar un exemplu
    de măsură luată de unul dintre guvernele europene pe timp de pandemie și
    reflectă reacția populației.

    De la izbucnirea pandemiei de
    coronavirus, statele membre ale UE, cu sprijinul Comisiei, au evaluat diverse
    soluții digitale din perspectiva eficacității, a securității, a protecției
    vieții private și a protecției datelor, pentru a face față crizei. Acestor
    exigențe trebuie să se supună inclusiv aplicațiile de depistare a contactelor,
    care au uneori chiar un rol esențial în gestionarea situației, în special în
    faza eliminării treptate a măsurilor de distanțare socială. Bine coordonate,
    acestea pot completa depistarea manuală existentă a contactelor și pot
    contribui la întreruperea lanțului de transmitere a virusului.

    Într-un dialog
    pe această temă, europarlamentarul Maria Grapini a amintit că situația a fost
    monitorizată încă de la începutul pandemiei de fiecare țară, după anumite
    recomandări ale OMS, dar nu după reguli unitare:

    Fiecare stat a preluat
    recomandările de la Organizația Mondială a Sănătății și și-a aplicat în
    propriul stat măsurile care a crezut că sunt cele mai potrivite. Comisarul care
    răspunde de digitalizare, însă, a propus, și eu cred că este foarte bine, să
    existe o platformă în care informațiile să fie transmise, evident, de către statele
    membre și monitorizate la nivelul Uniunii Europene, pentru că piața internă
    rămâne, mobilitatea, chiar dacă este redusă, dar există mobilitatea
    lucrătorilor, există și libertatea și circulația produselor.

    Și atunci, este foarte important să se monitorizeze prin această platformă
    ce se întâmplă în fiecare stat, cât s-a răspândit sau cum s-a stopat, cum s-a
    diminuat răspândirea coronavirusului. Concomitent, s-a creat un centru de
    cercetare cu cei mai buni epidemiologi, pentru a găsi la nivelul Uniunii Europene
    o soluție pentru viitor – pe de o parte, măsuri de stopare a răspândirii
    virusului, dar să existe și un vaccin. Pentru că, așa cum se aude în spațiul
    public, se așteaptă și alt val de îmbolnăviri pe baza acestui virus și, sigur,
    rezultatul cercetării este foarte așteptat cred că de toate statele membre, cât
    și de cetățeni.

    Cu sprijinul Comisiei, statele membre ale Uniunii au
    elaborat un set de instrumente la nivel comunitar pentru utilizarea
    aplicațiilor mobile de depistare a contactelor și de avertizare. Setul de instrumente
    stabilește cerințele esențiale pentru aplicațiile respective, precum faptul că
    trebuie să se bazeze pe date anonimizate sau că trebuie să fie interoperabile
    în întreaga UE, astfel încât cetățenii să fie protejați chiar și atunci când
    traversează frontierele.

    Deși aceste aplicații permit o depistare mai ușoară,
    mai rapidă și mai eficientă decât sistemele tradiționale bazate pe interviuri
    cu pacienții infectați, depistarea manuală va continua să vizeze cetățenii care
    ar putea fi mai vulnerabili la infecție, dar care sunt mai puțin susceptibili
    să aibă un telefon inteligent, cum ar fi persoanele în vârstă sau persoanele cu
    handicap.

    Comisia va evalua progresele înregistrate și va publica rapoarte
    periodice pe tot parcursul crizei, recomandând acțiuni sau eliminarea treptată
    a măsurilor care nu mai par necesare.


  • Pantofii anti-Covid

    Pantofii anti-Covid

    În ultima
    perioadă am descoperit tot felul de răspunsuri la criza provocată de pandemia
    cu Covid -19. Am descoperit cum, obligaţi să se izoleze, oamenii şi-au mutat
    cam toată viaţa în online. Dar iată, că pentru un pantofar cu har, pandemia a
    fost o ocazie pentru a crea un tip special de pantofi, perfect pentru timpurile
    pe care le trăim. Din atelierul său de pantofi, din Cluj Napoca, Grigore Lup a
    povestit pentru Radio România cum i-a venit ideea pantofilor de distanţare
    socială:

    Ideea mi-a venit în urma comunicatului care
    anunţa situaţia de urgenţă. Cum am şi eu atelierul cu 9-10 angajaţi am văzut că
    dintr-o dată parcă s-a blocat tot şi nu mi-a mai intrat nicio persoană în
    prăvălie. Şi atunci am intrat cu atelierul în şomaj tehnic. Şi cum mai treceam
    pe la atelier, stând singur mi-am amintit că au făcusem acum câţiva ani
    încălţăminte din piele pentru teatru, nişte pantofi mai lungi un pic. Şi cum am
    văzut la televizor că nu se respecta distanţarea socială, deşi era mereu
    repetat că asta trebuie făcut. Şi atunci mi-am zis să fac eu trei perechi de
    pantofi. M-am gândit să îi pun pe pagina mea de facebook, sub formă de glumă,
    ca să văd ce se întâmplă. Aşa că am pozat pantofii şi i-am numit pantofi
    pentru distanţare socială.


    L-am invitat
    pe Grigore Lup să ne spună cum se fac aceşti pantofi: Se fac destul de
    greu, fiindcă trebuie făcut un tipar special, trebuie croit manual, după se
    nituieşte, apoi se coase la maşină, se termină feţele, iar apoi trebuie făcut
    un calapod. Şi calapodul e tot invenţia mea, că din două trebuie să faci unul.
    Să îl şlefuieşti, să îl lungeşti. Să vă dau un exemplu, clujeanul Ghiţă Mureşan
    (n.r. fost baschetbalist român, cel mai înalt jucător din
    istoria NBA, cu o înălțime de 2,31 m) poartă măsura 53. Gândiţi-vă că eu i-am
    făcut măsura 75. E foarte mare pantoful! Şi totul se face manual. Şi trebuie să
    folosim materiale foarte uşoare ca să se poată şi purta.



    Am aflat că
    deşi are numai 55 de ani, Grigore Lup face pantofi de 39 de ani, mai precis de la
    vârsta de 16 ani, când nemaiputând continua şcoala, fiindcă era dintr-o familie
    cu 8 copii, s-a dus să înveţe o meserie. Aşa că în trei luni, în locul celor
    şase cât dura în mod normal pregătirea pentru a deveni pantofar, Grigore Lup a
    făcut prima pereche de pantofi. Iar de atunci nu a refuzat nicio comandă, după
    cum ne-a mai povestit. Grigore Lup ne-a spus cât se lucrează la o pereche de
    pantofi pentru distanţare socială:

    Un pantof se face în două zile,
    pentru că după ce s-a tras pe calapod manual, s-au pus tot felul de soluţii, de
    întărituri, el trebuie să se usuce. De exemplu, acum, fiindcă au revenit
    oamenii la lucru aş putea face mai multe perechi de pantofi. Am foarte multe
    idei.



    Grigore Lup se
    mândreşte cu comenzi făcute pentru interpreţi celebri de muzică populară din
    ţară, pentru ansambluri de dansuri populare, dar şi cu opinci făcute pentru
    străinii care vin la Cluj să înveţe dansuri româneşti.


    Dar ideea
    pantofilor de distanţare socială, odată pusă pe o reţea de socializare, i-a
    adus lui Grigore Lup un renume mondial.


    Am ajuns unde n-am crezut vreodată că pot să ajung cu pantofii mei! Să
    vă spun o mică poveste: bunicul meu a plecat acum o sută de ani, cu mai mulţi
    ţărani transilvăneni, în America. Pleca pentru ca să facă bani, venea la noi în
    comună cumpăra terenuri şi uite că după atâta timp, povestea pantofilor mei a
    ajuns (n.r. şi ea) la New York Times, în SUA. Şi prin intermediul multor
    agenţii care m-au promovat în toată lumea, mă sună din Canada, din Australia,
    din America, unde am şi nişte nepoţi, Rusia, Germania, Italia. M-au publicat în
    El Mundo, Spania, un ziar foarte mare! În The Telegraph, iar acum, ultima
    agenţie care m-a căutat este cea mai mare din America de Sud şi deja au început
    să mă distribuie în Argentina, în Brazilia. E ceva de nedescris!



    Şi, evident,
    cu atâta publicitate, spre amuzamentul interlocutorului nostru, au venit şi
    comenzi din România, din Canada şi din Anglia. Dacă masca este deja şi element
    de modă, nu văd de ce nu ar deveni obligatorii şi pantofii de distanţare
    socială.

  • Sezon estival pe litoralul românesc al Mării Negre

    Sezon estival pe litoralul românesc al Mării Negre

    Deschiderea
    sezonului estival pe litoralul românesc al Mării Negre a fost anunțată. Vom
    începe cu o plimbare pe străduțele Constanței, unul dintre cele mai importante
    porturi ale Uniunii Europene și un oraș cu o istorie bogată. Apoi, ne vom îndrepta spre plajă. Nu
    în ultimul rând, vom afla și măsurile pe care autoritățile le implementează
    astfel încât vacanța pe litoralul românesc să fie una plăcută și, mai ales,
    lipsită de pericolul infectării cu virusul COVID-19.


    Diana Slav, ghid de
    turism, spune că plaja este argumentul principal care-i face pe turiști să-și
    dorească să vină în România, la mare. Avem o plajă care este numai din nisip, nu
    este din pietricele sau pietre foarte mari. Prin urmare, și familiile cu copii
    își doresc genul acesta de plajă. În plus avem o mare care are o intrare foarte
    lină în apă, deci avem și siguranță din acest punct de vedere.

    Nu mai pomenesc
    temperaturile grozave, însă avem și argumentul salinității. Fluviul Dunărea
    aduce apă dulce și micșorează salinitatea naturală a mării. Astfel, este o
    salinitate suportabilă, care nu afectează ochii. Poți sta în apă și fără să
    porți acei ochelari de protecție. Însă turiștii vor veni să descopere și
    orașul, mai ales că, din punct de vedere al structurii administrative, avem
    autobuze turistice, inclusiv supraetajate, cu parte superioară descoperită.
    Acestea au un traseu prin care se descoperă colțurile de poveste ale orașului
    Constanța.

    Există și aplicații, avem și hartă. Sunt mândră de aceste produse,
    fiindcă și eu am contribuit la crearea lor și mi-am dorit să fie utile
    turiștilor, nu mie localnicului, care deja cunoaște zona. Ne mai ajută și
    așezarea orașului, fiindcă avem o mare concentrare a muzeelor și obiectivelor
    culturale într-un areal foarte restrâns. Există o zonă de peninsulă, exact așa
    arată din punct de vedere geografic, în care avem aproape toate muzeele și tot
    centrul orașului Constanța. Un pic mai departe, dar inclusă în traseul
    autobuzului turistic, este și zona complexului de științe ale naturii, unde
    avem Planetariul, Delfinariul, o mică rezervație. Delfinariul este foarte
    apreciat pentru spectacolele sale cu delfini.


    Dacă n-au mai văzut
    niciodată Constanța sau România, orașul le lasă o impresie foarte frumoasă
    turiștilor, continuă Diana Slav, ghid de turism. Le-a plăcut zona
    istorică, mai ales când au auzit și toate poveștile frumoase ale clădirilor de
    acolo. Evident, le-a plăcut zona falezei din oraș, fiindcă acolo avem
    monumentul impresionant al cazinoului. Vestea bună este că au început lucrările
    de restaurare. În anii trecuți, turiștii ne întrebau de ce e lăsat în paragină.
    Dorința este aceea de a fi deschis pentru vizitare, probabil în regim muzeal,
    dar peste doi, trei ani. Avem și o zonă de port turistic, unde se pot bucura de
    o băutură la malul mării, de plimbări de agrement. Noi suntem prezentați și ca
    o destinație necunoscută până acum. Din punct de vedere financiar, pentru
    turiști costurile sunt foarte avantajoase pentru a se bucura de toate
    activitățile pe care le propunem aici.


    Centrul istoric al
    orașului Constanța arată foarte bine și atrage cei mai mulți dintre vizitatori,
    spune ghidul de turism Diana Slav. Toți turiștii care l-au văzut au zis că
    arată exact la fel ca orice alt centru istoric renumit și sunt fascinați de
    poveștile pe care le avem, fiindcă avem o istorie care pornește de acum 2.000
    de ani. Am fost fondați de imperiul grec și am fost preluați de imperiul roman.
    istoria se poate vedea efectiv printr-o plimbare la pas, în mare parte gratuit,
    fiindcă au fost create parcuri arheologice.

    Toată zona centrului istoric a fost
    și restaurată printr-un proiect cu fonduri europene, începând cu 2013. Acum se
    lucrează la restaurări de detaliu, punându-se accent pe clădirile pe care le
    avem în zona aceea. Multe au început să fie restaurate sau au fost finalizate
    restaurările în scop turistic. Așadar, avem acum spații de cazare foarte
    interesante, realizate astfel încât să respecte aspectul zonei și istoria din
    spatele clădirilor.

    Avem aproximativ cinci muzee în zonă. Avem un teatru de
    operă și de balet și două teatre artistice, unde sunt, de obicei, diferite
    evenimente. Nu știu cum se vor organiza anul acesta în privința evenimentelor,
    conform noilor reguli de distanțare fizică, însă vor fi și evenimente în aer
    liber. Avem o zonă foarte mare, de tip piață, unde se întâmplau multe:
    concerte, evenimente street food festival, târguri de antichități și
    festivaluri.


    În cazul în care
    doriți să vă bucurați de plajă mai mult timp, cele mai importante obiective ale orașului Constanța pot fi
    parcurse și într-o singură zi, în funcție de preferințe. Diana Slav, ghid de
    turism. Am făcut acest lucru cu turiști care m-au contactat, se poate face și
    individual. Broșurile imprimate de compania de transport includ și obiectivele
    principale care pot fi vizitate. Încă de
    anul trecut, se găseau deja la recepțiile hotelurilor din zona stațiunii
    Mamaia. Mamaia e porțiunea din capătul orașului Constanța, o zonă construită
    numai pentru agrementul turiștilor, ei având aici tot ce au nevoie: hoteluri,
    restaurante, baruri, plajă la doi pași – din hotel, practic, ieși direct pe
    plajă – zone de promenadă și de plimbare. În funcție de interes, obiectivele se
    pot parcurge într-o zi sau o jumătate de zi, fie pentru partea culturală sau
    istorică.


    Odată cu
    deschiderea sezonului estival pe litoralul românesc al Mării Negre, au fost
    anunțate și măsurile de combatere a răspândirii virusului Covid-19. Astfel,
    turiștii vor mânca în serii în hotelurile care nu dispun de spații suficient de
    largi, șezlongurile vor fi depărtate și igienizate după fiecare folosire,
    saltelele vor fi retrase de pe plaja, iar restaurantele vor așeza la o masa
    doar o singura familie. Pentru prima jumătate a lunii iunie, în Mamaia, o
    cameră într-un hotel de două sau de trei stele poate fi rezervată de la 115 lei
    pe noapte (24 de euro) și la 4 stele de la 212 lei pe noapte (44 de euro). În
    celelalte stațiuni, tarifele pentru o noapte de cazare pornesc de la 81 de lei (17
    euro) pentru un hotel de 2 stele și de la 100 de lei (21 de euro) pentru unul
    de 3 stele.


    În proximitatea orașului Constanța, la 40 de km, există
    și un aeroport. De anul trecut, au fost inaugurate diverse curse care fac
    legătura cu orașe din Europa, iar acum se negociază și mai multe astfel de
    conexiuni. De asemenea, există legătură directă cu autostrada, astfel încât cei
    care se opresc pe litoral, în doar două ore și jumătate, pot ajunge cu mașina și în București, pentru un
    tur de o zi.



  • Dilemele coronavirusului

    Dilemele coronavirusului

    Lumea nu va mai fi la fel ca înainte, după
    ce va trece pandemia de coronavirus!     Această afirmaţie nu
    mai este o descoperire, o revelaţie, ci de-a dreptul un loc comun. Ştiinţa,
    medicina, filosofia, politologia, ştiinţele administraţiei, sociologia şi chiar
    psihologia, toate vorbesc despre coronavirus, despre ce a fost în acest timp,
    cam din martie încoace, şi urmează să se petreacă, să se întâmple cu fiinţa
    umană şi societatea globală.


    Fără îndoială, şi geopolitica are un loc în această
    discuţie. China, de unde a plecat teribila maladie COVID, se află deja în epoca
    post-virus dar oamenii şi liderii lor din întreaga lume sunt foarte sceptici în
    a mai lua drept exemplu experienţa chineză. Europa începe să relaxeze celebrele
    măsuri de autoizolare dar asta nu înseamnă că pericolul a trecut. Argumentele
    sunt mai degrabă economice şi psihologice decât medicale iar eliberarea nu seamănă deloc cu atmosfera
    de după trecerea unei nenorociri.


    Se păstrează distanţa între oameni, peste
    tot, pe stradă, în mijloacele de transport în comun, în magazine, în
    restaurante sau muzee, desigur, acolo unde toate acestea s-au deschis şi nu
    sunt încă închise de reglementările stricte ale fiecărui stat. Ideea de
    certitudine a dispărut, nimic nu mai este sigur, mai ales în materie de
    coronavirus.     Nu ştim cum a apărut, cum a ajuns în Italia şi în lume, nu avem
    reguli imbatabile, nu avem un tratatement sau un vaccin, nu ştim când le vom
    avea, nu ştim ce va fi, cum ne imunizăm şi dacă va urma un al doilea val al
    pandemiei.


    Se discută mult şi despre ştirile false care înfloresc în această
    pandemie de incertitudine dar nici în determinarea lor nu avem prea mari şi
    multe certitudini. Mutarea vieţii sociale în online, a făcut din monitor o
    necesitate vitală, fără de care nu prea mai poţi să faci ceva. Acest spaţiu
    trebuie ocupat şi cu oameni de opinie, specialişti care să se pronunţe asupra
    unor aspecte legate de pandemie, ori, cum oferta este limitată, piaţa este
    invadată şi de produse falsificate sau de foarte slabă calitate.


    Până la
    urmă, dincolo de propagandă şi intoxicare, rămâne decizia bine fundamentată a
    fiecărie ţări în parte, mai ales că experienţa căpătată deja, uneori dramatic,
    în lupta cu COVID 19, ne permite să luăm măsuri personalizate, pentru diferite
    ţări, regiuni sau localităţi, în funcţie de specificul complex al acestora.
    Târziu, au început să se decanteze învăţămintele acestor momente dar, cu
    siguranţă, reacţia promptă de a lua măsuri de reducere a extinderii pandemiei a
    fost cea mai bună decizie a momentului respectiv. Limitarea presiunii unei
    situaţii scăpate de sub control permite oamenilor să caute soluţii, tratamente
    şi vaccinuri. La început am fi zis că pandemia a afectat solidaritatea,
    inclusiv cea europeană, când statele au acţionat ca oamenii în panică, căutând
    resurse pentru propria redresare.


    Acum, însă, suntem în faţa unui efort comun,
    mai ales al medicilor cercetători, finanţat de marile state şi structuri
    statale, pentru a descoperi vaccinul de larg şi unanim acces al tuturor
    oamenilor, indiferent de continent sau stare economică. Există o acţiune comună, globală, există şi o
    discuţie vie, chiar pasională, despre COVID 19, în întreaga lume. Până la urmă, este şi
    acesta un efect al globalizării pe care îl simţim sub diferite forme. Este,
    probabil, prima criză globală adevărată cu care se confruntă omenirea, mai ales
    că este eronată compararea pandemiei cu un război. Oamenii sunt în totalitate
    răspunzători de un război.     Ei îl declanşează, ei îl susţin până la
    autolichidare, ei îl încheie, şi toate acestea deşi nimic nu era inevitabil.


    Pandemia, însă, este un fenomen medical, se declanşează fără susţinerea
    oamenilor, nu afectează selectiv, doar inamicul, şi nu este o armă pe care o poţi
    îndrepta împotriva acestuia. Desigur, în lumea scenariilor, găsim şi astfel de
    argumente dar nici acestea nu au vreun efect asupra acţiunii virusului. Dincolo
    de toate opiniile şi atitudinile, rămâne moartea şi suferinţa care au pătruns
    adânc în cele mai avansate societăţi, în medii inexpugnabile, în mijlocul celor
    mai frumoase vise ale societăţii omeneşti.

  • Dilemili a coronaviruslui

    Dilemili a coronaviruslui

    “Lumea numata va s’hibâ idyea cum eara ma ninti, după ţi va s’treacâ pandemia di coronavirus!” Aestă spuneari numata easti unâ nau, unâ revelaţie, câte easti cadealihea un idyiulu loc. Ştiinţa, medicina, filosofia, politologia, ştiinţele ali administraţie, sociologia nica şi psihologia, tuti zburăscu ti coronavirus, ti ţi fu tu aestu kro, cata ditu meslu martu pânâ dzuua di azâ, şi ţi va s’facâ cu hiinţa umană şi societatea globală. Fără di altâ, şi geopolitica ari un loc tu aestâ muabeti. China, di iu nkisi lâhtâroasa lângoari COVID, easti di multu kiro tu epoca post-virus, ama oamin’illi şi liderlli a lor di tutâ lumea suntu multu fârâ di nâdii tra s’llia ti paradigmâ experienţa chineză. Europa ahurheasti s’li facâ cama habini cunuscutili meatri di autoizolari, ama aesta nu va sâ spunâ câ piriclliu tricu.




    Argumentili suntu cama multu economiţi şi psihologhiţi andicra di s’hibâ medicale iara ”eliberarea” nu easti ici idyea cu atmosfera di după treaţirea-a unâllei ceamaunâ. Armâni ma largu distanţa anamisa di oamin’i, pisti tut, pi geadei, tu mijloacele di transportu n’comun, tru magazine, tru restaurante icâ muzee, dealihea, aclo iu tuti aestea s’dişcllisirâ şi nu suntu nica ncllisi di reglementărli stricti a cafi unlui stat. Ideea di certitudine kiru, ici ţiva numata easti sigura, maxus tu materie di coronavirus. Nu ştim cum alânci, cum agiumsi tu Italia şi tru lumi, nu avem reguli imbatabile, nu avem unâ yitripseari icâ un vaccin, nu ştim cându va li avemu, nu ştim ţi va s’hibâ, cum nâ imunizăm şi desi va s’yinâ a daua dalgâ a pandemiillei. Sâ zburaşti multu şi trâ hâbârli ţi nu suntu dealihea cari bubukisescu tru aestă pandemie di incertitudine ama niţi tru determinarea a lor nu avem dipu mari şi multi certitudini. Mutarea a banâllei suţialâ tru online feati ditu monitor unâ ananghi vitală, fără di cari nu para poţ s’adari ţiva. Aestu spaţiu lipseaşti s’hibâ acâtatu şi cu oamini di opinie, specialişti cari să-şi spunâ minduita ti nâscânti lucri ligate di pandemie, emu, cum oferta easte limitată, piaţa este aputrusitâ şi de produse” falsificate icâ di multu slabă calitate.




    Până tru soni, anaparti di propagandă şi intoxicare, armâne apofasea ghini thimilliusitâ a cathi unâllei vâsilie ahoryea, maxus că experienţa amintatâ, nâscânti ori dramatic, tru alumta cu COVID 19, nâ da izini s-lom meatri personalizate, trâ nâscânti vâsilii, regiuni icâ localităţi, andicra di specificlu complexu a aistoru. Amânatu ahurhirâ s’hibâ astirnuti înviţămintili a aiştoru momente ama, cadealihea, reacţia unâ ş-unâ ta s’llia meatri di n’icurari tră tindearea-a pandemiillei fu nai cama buna apofasi a momentului respectiv. Limitarea a zorillei ti unâ catandisi ascâpatâ di sum control da izini a oamenilor s’caftâ cearei, yitripseri şi vaccinuri. Tu ahuhritâ vrea sâ spuneamu ca pandemia zn’iipsi solidaritatea, nca si atea europeană, cându statele cilastasira ca oamin’illi tru mintâturâ, căftânda resurse ti redresari işişi. Tora, ama, himu dinintea a unâllei gaereti comunâ, maxus a yeatârloru cercetători, finanţatâ di mărli state şi structuri statale, tra s’aflâ vaccinlu di largu şi unanim acces a tutulor oamin’ilor, cari ţi s’hibâ continentul i catastisea icunomică. Ari unâ acţiune comună, globală, ari şi unâ muabeti yie, nica şi pasională, ti COVID 19, tru tutâ lumea.




    Până tru soni, easti şi aestu un efectu a globalizarillei pi care âlu dukimu pi ma multi len turlii. Easte, vahi, prima criză globală alithea cu cari s’ampuliseasti dun’eaua, maxus că easte alathusită compararea a pandemiillei cu un polimu. Oamin’illi sunt acutotalui cu dari giueapi ti un polimu. Elli âlu nkisescu, elli âlu ndrupâscu până la autolichidare, elli âlu bitisescu, şi tuti aesti acâ ici ţiva nu eara inevitabil. Pandemia, ama, easte un fenomen medical, nkiseaşti fârâ ndrupâmintul a oamin’iloru, nu zn’iipseaşti selectiv, maşi inamiclu, şi nu este unâ armata pi care poţ s’u ndreptâ contra a aluştui. Cadealihea, tru lumea a scenariilor, aflămu şi ahtări turlii di argumente, ama niţi aestea nu au vârâ efectu ti acţiunea-a viruslui. Anaparti di tuti aesti opinii şi atitudin’i, armâni moartea şi trân’ipsearea ti pitrumsirâ ahândosu tu nai cama avansate societăţ, tru medii inexpugnabile, nolgica di nai cama museati yisi a societatillei umineascâ.



    Ngrâpsearea: Marius Tiţa


    Armânipsearea : Taşcu lala



  • Teatrul Gong online

    Teatrul Gong online

    Din luna aprilie Teatrul Gong din
    Sibiu s-a mutat în mediul online și le-a oferit spectatorilor săi reprezentații
    atât în română, cât și în germană, ateliere pentru
    copii, dar și programe dedicate persoanelor vârstnice.


    Adrian Tibu, directorul
    Teatrului Gong.

    Deși este o perioadă dificilă,
    este important să rămânem împreună chiar și de la distanță , așa că am pregătit
    pentru fiecare zi de marți un spectacol în limba germană, iar pentru fiecare zi
    de sâmbătă, unul în limba română. 0 30 Am demarat acest proiect odată cu Ziua
    Mondială a Teatrului, pe 27 martie, când ar fi trebuit să avem premiera unui
    spectacol în regia Elizei Păuna, o adaptare dedicată orașului Sibiu după Lungul
    drum către Santa Cruz, al lui Michael Ende. În aprilie am debutat cu un
    spectacol fabulos, în regia lui Alexandru Dabija pe muzica Adei Milea, e vorba
    de Cel mai mare Gulliver, un spectacol după Gellu Naum, construit special
    pentru scena Teatrului Gong.

    Este o șansă unică de a fi văzut și de alți
    spectatori pentru că e tipul acela de spectacol pe care nu-l poți deplasa la
    nici un alt teatru. În același timp, am adus poveștile românești în prim plan,
    ca să dau un exemplu, Harap Alb de Ion Creangă, în regia lui Gavriil Pinte.
    Poveștile în limba germane îi aduc pe Frații Grimm mai aproape de spectatori,
    de aceea una din alegeri a fost Povestea muzicanților din Bremen. Pentru
    fiecare spectacol difuzat în mediul online, accesul este gratuit și suntem
    bucuroși să observăm că și românii din afara țării se bucură de această
    inițiativă, fiecare spectacol având în medie peste 20.000 de vizualizări. Este
    absolut fabulos ce se întâmplă, e mai mult decât ne-am fi așteptat. În același
    timp, strategia asta se bazează și pe faptul că spectacolele sunt difuzate în
    paralel și pe paginile de Facebook ale partenerilor noștri.


    Cu toate că sectorul cultural a fost
    unul dintre cele mai afectate de criza provocată de pandemie, directorul
    Teatrului Gong, Adrian Tibu, se declară mai degrabă optimist. Eu
    cred că ne vom revedea, bineînțeles, având obligația de a respecta anumite
    restricții. Probabil că publicul va fi reticent, dar am încredere că începând
    din vara aceasta vom putea relua anumite activități, respectând, evident,
    această distanțare socială.

    Teatrul Gong propune și ateliere de creație sau
    ateliere de dezvoltare personală, lucrînd cu grupuri de maximum 12
    participanți, astfel încât acest tip de proiect să poată avea loc în viitor cât
    mai curând în sălile noastre. În orice caz, vom încerca să ne adaptăm și
    producțiile astfel încât să putem oferi cât mai mult în mediul digital. În
    momentul de față consider că facem un compromis. Sigur că este important să
    păstrăm legătura cu publicul nostru, dar în același timp emoția pe care un
    spectacol o creează într-o sală de spectacol nu se poate compara cu filmarea
    unui spectacol. Un spectacol viu se bazează pe interacțiunea cu spectatorii din
    sală, o reprezentație se contruiește pe un anume tip de tensiune.




  • Cum ne vom purta după relaxarea restricţiilor?

    Cum ne vom purta după relaxarea restricţiilor?

    Se apropie jumătatea lunii mai, când, în România,
    expiră starea de urgență instituită pe 16 martie ca urmare a înmulțirii
    cazurilor de infectare cu COVID-19. Această măsură luată pentru a ține sub
    control virusul a adus cu sine o serie de restricții cu impact asupra
    populației, printre care restrângerea unor drepturi ale cetățenilor precum
    libera circulație. Autoritățile avertizaseră, încă de la sfârșitul lunii
    trecute, că o eventuală reducere a acestor restricții nu înseamnă revenirea la
    viața de dinainte de pandemie. Ce presupune acest lucru? Secretarul de stat în
    Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, șeful Departamentului pentru
    Situații de Urgență, a menționat, duminică seara, o serie de aspecte ale vieţii
    cetăţenilor după 15 mai, odată cu posibila relaxare a măsurilor care previn
    răspândirea coronavirusului. Într-o intervenţie televizată, acesta a precizat că
    una din certitudini este aceea că cetăţenii trebuie să se obişnuiască să poarte
    mască de protecţie în mijloacele de transport în comun şi, pe cât posibil, să
    evite aglomeraţia.

    Raed Arafat: Clar, în transportul public,
    la metrou, în autobuzele municipale, în transportul între oraşe este
    obligatoriu. Eu ştiu că a fost explicat că acest lucru nu va mai fi o
    recomandare. Dacă nu ai mască, conducătorul autobuzului nu te lasă să urci.
    Plus, eu, de exemplu, în maşina de la serviciu, dacă sunt cu şoferul şi nu
    conduc eu, port mască; dacă nu sunt cu şoferul, singur, nu sunt cu mască, masca
    e lângă mine. Asta trebuie să devină o chestie de educaţie la noi, în perioada
    asta. Nu trebuie să vii să spui: . Nu
    asta este ideea!

    Una dintre propunerile secretarului de stat în Ministerul
    Afacerilor Interne, Raed Arafat, ca măsură alternativă de evitare a
    aglomeraţiei este creşterea numărului mijloacelor de transport, la suprafaţă şi
    în subteran, precum şi un program diferit de începere a lucrului pentru diverse
    categorii de angajaţi. Raed Arafat consideră că, și în magazine, trebuie
    purtate măștile de protecție. El a adăugat că ar fi bine ca cetățenii să se
    obișnuiască să li se măsoare temperatura, când ajung la serviciu sau în alte
    spații precum muzeele. Măsurile de relaxare vor fi graduale, a mai spus
    responsabilul în Ministerul de Interne, iar autoritățile vor observa impactul
    acestora.

    Între timp, autoritățile iau în calcul toate variantele după
    expirarea stării de urgență, la jumătatea acestei luni. Există toate
    scenariile pe masă, inclusiv posibilitatea prelungirii stării de urgență,
    există scenariul modificării acestei situații și declararea stării de alertă
    care să permit autorităților adoptarea unor măsuri restrictive de o amploare
    mai mică – a afirmat, Ionel Dancă, șeful Cancelariei premierului. Acesta a mai spus că
    există posibilitatea renunțării la starea de urgență și derularea unei campanii
    de informare amplă în rândul populației, astfel încât gradul de conformare la
    recomadările făcute să fie unul foarte ridicat.

  • Declarație de presă a președintelui Klaus Iohannis

    Declarație de presă a președintelui Klaus Iohannis

    Președintele Klaus Iohannis a susținut, joi, o declarație de presă și a lansat un nou apel către români să petreacă sărbătorile pascale acasă:


    “Am tot vorbit în aceste zile de restricții și de constrângeri și țin să subliniez că foarte mulți români au dat un exemplu extraordinar de civism în toată această perioadă extrem de dificilă și continuă să o facă. Cei mai mulți respectă distanțarea socială, stau acasă, nu ies mai mult decât este nevoie și dau un examen al maturității lor și al capacității de a fi solidari cu restul țării.


    Le mulțumesc tuturor românilor care în aceste zile respectă regulile, fac sacrificii personale și, astfel, se protejează pe ei și îi protejează și pe ceilalți. Cu cât sunt ei mai mulți, cu atât avem o putere mai mare în a limita și, în cele din urmă, a depăși epidemia.


    Suntem în prag de sărbători pascale, pe care anul acesta le vom petrece în condiții atipice, cei mai mulți dintre noi departe de cei dragi.


    Haideți să facem împreună acest efort, pentru ca să putem fi din nou, cât mai repede, aproape de părinții, copiii și bunicii noștri!”



    Șeful statului s-a adresat și liderilor politici cărora le-a cerut să renunțe la apelurile la nerespectarea regulilor impuse de criza provocată de noul coronavirus:


    “Am făcut un apel insistent încă de la începutul crizei generate de epidemie către toți politicienii să abandoneze discursul demagogic și să nu încerce să câștige capital electoral din suferința oamenilor. Este inacceptabil și revoltător să îi vedem dând lecții astăzi pe cei care au lăsat spitalele fără resurse, care au gonit oameni competenți din țară, care au distrus sistematic întregi sisteme de servicii publice.



    Cum poate fi caracterizat un lider politic care pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență sau care condiționează votul în Parlament – absolut obligatoriu de altfel pentru ca decretul să producă efecte – condiționează votul de adoptarea unor măsuri imposibil de implementat?



    Politicienii pot să ajute, cu sfaturi, idei, implicare sau soluții constructive, dar nu pot să instige, să fie populiști și să îndemne la nerespectarea măsurilor menite să protejeze sănătatea și viața cetățenilor. Orice gest și atitudine contrară recomandărilor specialiștilor reprezintă o inconștiență care poate avea consecințe tragice! ”



    Totodată, Klaus Iohannis a apreciat efortul depus de aleșii locali care contrubuie la lupta cu noul coronavirus:


    “Există multe autorități locale conduse de oameni destoinici, indiferent de partidul politic din care provin. Sunt oameni de bună credință, care au lăsat deoparte interesul partizan, oameni care colaborează deschis cu societatea civilă, cu mediul economic, pentru a găsi cele mai bune soluții la nivelul comunităților în care trăiesc. Dar, din păcate, avem și exemple negative. Am însă încredere că autoritățile competente vor rămâne vigilente și vor analiza fiecare sesizare și fiecare neregulă. ”

  • Președintele Iohannis, aflat în vizită la CNCCI, face un nou apel către români

    Președintele Iohannis, aflat în vizită la CNCCI, face un nou apel către români

    Președintele Klaus Iohannis aflat în vizită la Centrul Național de Conducere și Coordonare a Intervenției, a făcut un nou apel către populație în ceea ce privește respectarea cu strictețe a măsurilor și restricțiilor impuse de autorități.




    “Vremea e frumoasă. Auzim la știri că sunt unele țări unde se face un plan pentru relaxare. Oricât îmi pare de rău, trebuie să vă spun pe față, noi, în România, nu suntem în astfel de fază. Numărul de cazuri crește, numărul de persoane infectate crește. Noi nu suntem în faza în care putem să ne relaxăm. Depinde de noi cât mai durează până putem să venim cu un plan de relaxare a măsurilor. Dacă respectăm cu sfințenie regulile impuse de autorități, să nu ne întâlnim cu persoane, să evităm contactul fizic, dacă respectăm aceste reguli, vom putea mai repede să ajungem la relaxarea restricțiilor”, a declarat Iohannis.



    Președintele Iohannis s-a declarat foarte mulțumit de activitatea CNCCI, în urma vizitei efectuate miercuri la Centrul Naţional de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei.



    “Am discutat câteva proceduri unde mai este loc de îmbunătățire, însă în ansamblu sunt foarte mulțumit și sper să facă față la toate situațiile care ar putea să apară în zilele următoare”, a spus Klaus Iohannis.



    Centrul a fost activat pe 17 martie, la o zi după decretarea stării de urgenţă pe teritoriul României. CNCCI urmăreşte activitatea tuturor centrelor judeţene aflate în coordonarea prefecţilor şi a inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă.


  • România ca o căpşună

    România ca o căpşună

    Sute de mii de români s-au reîntors acasă, cei mai
    mulți refugiindu-se din vestul Europei unde pandemia de Coronavirus a făcut
    ravagii.


    Acasă, și pereții ajută – spune un proverb și acest adevăr este cu
    atât mai puternic astăzi, când conaționalii noștri revin acolo de unde au
    plecat cu ani în urmă în căutarea unei vieți mai bune pentru ei și familiile
    lor. Unele rămase în țară.


  • Creşterea rolul tinerilor în luarea deciziilor UE

    Creşterea rolul tinerilor în luarea deciziilor UE

    De la viaţa de zi cu zi
    până la procesele decizionale ale UE onlineul devine media principală şi
    sigură.


    Din fericire,
    această digitalizare extinsă favorizează o mai mare participare a tinerilor
    inclusiv la luarea de decizii în UE, aspect ce era oricum în vizorul
    decidenţilor europeni.


    Prezent în
    cadrul manifestărilor ocazionate de celebrarea Zilei Iniţiativei Cetăţeneşti
    2020 de la Bruxelles, Christian Huesmann, voce şi promotor al iniţiativei
    cetăţeneşti europene, mai întâi în cadru academic, iar apoi în sectorele privat
    şi public a transmis un imbold la scăderea vârstei de la care tinerii pot fi
    consultaţi în priviţa viitoarelor decizii la nivelul UE:

    Aceşti suporteri
    tineri ai UE nu votează pe atât pe cât o fac cei mai vârstnici, aceia mai
    sceptici ai conceptului european. Şi ar trebui să le dăm şansa celor mai tineri
    să participe la vot. Din punctul meu de vedere o cale de a face asta este să le
    dăm accesul la participare la Iniţiativa cetăţenească europeană. Este un mijloc
    de a creşte nivelul participării tinerilor la politicile UE. Tinerii, după cum
    se ştie, participă mai puţin prin formele tradiţionale, precum partizanatul
    politic sau afilierea la diferite organizaţii. Dar în schimb se implică
    depinzând de scop, atunci când consideră că este important. Dacă îi întrebăm pe
    tineri ce formă de participare preferă, ei vor alege varianta digitală,
    accesibilă.


    El dat exemplul
    Austriei care a scăzut vârsta limită a participării la vot la 16 ani, triplând
    astfel numărul celor interesaţi de vot.


    Nu numai că
    modalităţile obişnuite de a face politică, precum consultările publice, sau
    adunările cetățeneşti nu mai pot fi aplicate în Uniunea Europeană în aceste
    zile, dar şi înainte se căutau noi modalități de a suplimenta procesele
    democratice şi modul obișnuit de a face politică. Căile tradiţionale nu sunt
    atractive pentru tineri şi nici pe cei foarte ocupaţi nu îi pot mobiliza,
    astfel încât condamnă la consultarea preponderentă a persoanelor mai în vârstă.


    Pentru a
    guverna eficient şi democratic în viitor, aleşii europeni trebuie să ia în
    calcul noile tendinţe sociale şi creşterea rolului democraţiei participative,
    precum şi atragerea în număr cât mai mare a tinerilor în procesele decizionale
    europene.




  • Klaus Iohannis: “Dragi pensionari, nu vă expuneți inutil unui risc uriaș! Trăim momente de cumpănă”

    Klaus Iohannis: “Dragi pensionari, nu vă expuneți inutil unui risc uriaș! Trăim momente de cumpănă”

    Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut luni, 23 martie a.c., la Palatul Cotroceni, o declarație de presă. Iată mesajul transmis de preşedintele Klaus Iohannis:


    Dragi români,


    Din nefericire, inevitabilul s-a produs și țara noastră se confruntă cu situația tragică a primelor decese în contextul infectării cu noul coronavirus. Sunt cu sufletul alături de familiile îndoliate și le transmit condoleanțe și putere în aceste momente dramatice.

    Toate datele o arată – și situația de până acum din România o confirmă – noul coronavirus are o particularitate aparte și poate fi letal într-o proporție mult mai mare pentru persoanele în vârstă față de cele tinere.

    În țările puternic afectate de acest virus, majoritatea covârșitoare a deceselor s-au înregistrat în rândul persoanelor de peste 65 de ani, oameni care au imunitatea mai scăzută și suferă și de o serie de alte probleme de sănătate, cum se întâmplă de foarte multe ori după această vârstă.

    Dragi pensionari, nu vă expuneți inutil unui risc uriaș!

    Limitați orice deplasare în afara domiciliului, cu excepția celor de strictă necesitate! Este singura cale prin care puteți să vă protejați și să îi protejați și pe ceilalți de boala și suferința pe care le provoacă acest virus.

    Dragi români, într-o cumplită ironie a sorții, a-i ajuta pe ceilalți înseamnă astăzi și în săptămânile care vor veni a sta departe de ei. Oricât de crud și paradoxal ar suna acest lucru, este adevărat. Menținerea distanțării sociale este calea care ne va scoate la lumină după această incredibil de dificilă perioadă. Să avem, așadar, în aceste zile mare grijă de părinții și bunicii noștri, dar de la distanță.

    Trăim momente de cumpănă pentru întreaga omenire, pe care niciunul dintre noi nu le-ar fi crezut posibile.

    Urmează săptămâni critice, care vor pune la grea încercare toate capacitățile statului, dar și rezistența noastră morală și emoțională.

    Acum este momentul să fim puternici și solidari. Depinde de noi, de modul în care înțelegem să ne respectăm și să îi respectăm pe ceilalți să depășim cu bine această criză care nu afectează doar România, ci întreaga lume.

    În aceste zile și în lunile care urmează, solidaritatea trebuie să fie realitatea noastră de zi cu zi, având grijă de sănătatea noastră și protejându-i pe cei de lângă noi.

    Adevărata forță a unei națiuni este capacitatea de a avea grijă unii de alții, de a nu abandona pe nimeni.

    Procedând responsabil, respectând cu strictețe regulile și recomandările autorităților, câștigăm timp prețios și ajutăm sistemul medical să îi poată trata pe cei infectați.

    Stând acasă îi ajutăm pe medicii noștri să le ofere asistență celor care au reală nevoie de îngrijire.

    Să nu le îngreunăm și mai mult munca celor pe umerii cărora stă în aceste clipe critice o presiune uriașă!

    Fiecare zi în care, prin comportamentul și atitudinea noastră, am contribuit la limitarea răspândirii infecției este o zi mai aproape de momentul în care ne vom relua cu toții activitățile cărora le ducem lipsa acum, iar afacerile blocate acum se vor putea redeschide.

    Să fim responsabili și să nu contribuim la prelungirea unei perioade grele pentru toată lumea!

    În aceste momente dramatice, cu atât mai reprobabile sunt încercările unor politicieni, inclusiv aleși locali, de a folosi criza generată de noul coronavirus în bătălia electorală.

    Nu este momentul răfuielilor politice! A încerca să câștigi capital politic în aceste clipe denotă un cinism înfiorător și o lipsă de responsabilitate de neimaginat.

    Gravitatea situației cu care ne confruntăm este fără precedent și tocmai de aceea trebuie să ne unim forțele pentru a izbândi împreună în această luptă de durată și de uzură.

    Este inadmisibilă încurajarea discriminării împotriva celor care sunt, în aceste momente, vulnerabili. Toți cetățenii români, indiferent că sunt sănătoși sau bolnavi, au dreptul la protecție din partea statului român. Și vă asigur că statul român face toate eforturile pentru a depăși cu bine această grea încercare.

    Împreună cu premierul Ludovic Orban și cu miniștrii evaluăm permanent evoluția răspândirii infecției. Măsurile restrictive de până acum au fost luate gradual, în funcție de etapa în care ne-am aflat din punctul de vedere al transmiterii virusului în comunitate.

    Ca om care iubește democrația, orice restrângere în exercitarea drepturilor fundamentale mă mâhnește profund.

    Generațiile care au avut cel mai mult de suferit de pe urma privațiunilor unui regim care ne-a suprimat drepturile și libertățile decenii la rând înțeleg probabil cel mai bine cât de greu este să iei astăzi asemenea măsuri. Nu este o decizie ușoară, dar este necesară pentru a proteja sănătatea românilor și a familiilor acestora.

    Ne confruntăm cu o situație fără precedent, în care viața fiecărui cetățean depinde de decizii ferme. Vreau ca fiecare român să înțeleagă că nu ne vom opri și vom lua măsuri chiar mai dure în momentul în care vor deveni absolut obligatorii pentru limitarea răspândirii virusului.

    În egală măsură însă, vom continua să-i ajutăm pe toți cei afectați de această criză. Măsurilor sociale și economice adoptate zilele trecute li se va adăuga un nou pachet, care să rezolve problemele și mai multor categorii de întreprinzători și oameni de afaceri care se confruntă cu mari greutăți.

    Nu este niciun secret pentru nimeni care era starea economiei românești înainte de izbucnirea acestei epidemii.

    România nu este acolo unde ne dorim cu toții să fie, nici în domeniul medical, nici în cel economic, dar acum nu este nici pe departe momentul de a învinovăți sau a căuta țapi ispășitori pentru șirul lung de decizii greșite din trecut.

    Vă asigur însă de un singur lucru: tot ce avem la dispoziție, toate instrumentele fiscale și economice, toate resursele, inclusiv cele pe care le putem obține de la nivelul Uniunii Europene, sunt puse în slujba sănătății românilor și a ajutării firmelor și angajaților care trec în aceste zile prin momente dramatice.

    Astăzi avem avantajul apartenenței la marea familie europeană și lucrând împreună cu partenerii noștri sunt încrezător că vom trece mai ușor peste șocul social și economic provocat de această criză.

    În momente de cumpănă, în care suntem puși în fața celor mai dure provocări, atunci arătăm cine suntem cu adevărat.

    Este timpul compasiunii, al generozității și altruismului, trăsăturile de caracter definitorii ale unui popor greu încercat de istorie.

    Eu cred în noi, românii, în forța noastră interioară și știu că uniți putem răzbi și de această dată, așa cum am făcut-o de nenumărate ori în trecut!

    Vă mulțumesc!

  • Limitarea circulaţiei în România

    Limitarea circulaţiei în România

    În plină stare de urgență pe fondul răspândirii
    infecțiilor cu noul coronavirus, România ia măsuri suplimentare pentru
    restricţionarea contactului social şi a circulaţiei persoanelor la nivel
    naţional    . Acestea sunt prevăzute în a doua ordonanţă militară dată de la
    declararea, săptămâna trecută, a stării de urgenţă şi au caracter temporar.

    Sunt restricţii care schimbă drastic modul de viaţă, dar – spun specialiştii -
    s-au dovedit a fi cele mai eficiente mijloace de luptă împotriva COVID-19.
    Astfel, circulaţia persoanelor în afara locuinţei se va face numai cu
    respectarea măsurilor de prevenire a răspândirii noului coronavirus şi cu
    evitarea formării oricărui grup mai mare de trei persoane care nu aparţin
    aceleiaşi familii. Se recomandă ca deplasările pe timpul zilei, între orele
    6:00 şi 22:00, să se facă numai în anumite condiţii,     după cum a precizat
    ministrul de Interne, Marcel Vela:

    Deplasarea în interes profesional,
    deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesităţile de bază ale
    persoanelor şi animalelor de companie domestice, precum şi bunuri necesare
    desfăşurării activităţii profesionale; deplasarea pentru asistenţă medicală,
    care nu poate fi amânată şi nici realizată de la distanţă; deplasarea din
    motive justificate, precum îngrijirea/însoţirea copilului, asistenţa
    persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi ori deces al unui membru de
    familie; deplasări scurte în apropierea locuinţei/gospodăriei legate de
    activitatea fizică individiuală a oamenilor şi nevoile animalelor de companie
    şi domestice.

    Pe timpul nopţii, începând de luni seară, oamenii se pot
    deplasa doar pentru motivele prezentate anterior, în plus, având obligaţia să
    prezinte autorităţilor legitimaţia de serviciu, o adeverinţă eliberată de
    angajator sau o declaraţie pe proprie răspundere. Şi, chiar dacă pe timp de zi,
    ordonanţa militară prevede doar recomandări privitoare la circulaţie,
    autoritățile spun că ar fi bine să fie tratate drept obligaţii.

    Măsuri noi sunt
    introduse şi pentru cei care părăsesc locul unde sunt izolaţi sau se află în
    carantină. Astfel, persoanele izolate la domiciliu care părăsesc locația în
    care au fost plasate, fără aprobarea autorităților, sunt conduse de forțele de
    ordine publică și plasate în carantină instituționalizată, sub pază. Persoanele
    carantinate care părăsesc locația sunt carantinate pentru o nouă perioadă de 14
    zile.

    A mai fost decisă suspendarea temporară a activității în cabinetele de
    medicină dentară, excepție făcând doar intervențiile stomatologice de urgență,
    precum și închiderea magazinelor din mall-uri, cu excepţia celor alimentare,
    veterinare, a farmaciilor şi curăţătoriilor.

    Slujbele în lăcașurile de cult pot
    fi oficiate de slujitorii religioși, fără accesul publicului, acestea putând fi
    transmise prin mass-media sau online. La botezuri, cununii și înmormântări pot
    participa maximum 8 persoane. Se interzice, cu unele excepţii, intrarea străinilor
    şi apatrizilor pe teritoriul României. Autorităţile locale sunt obligate să
    acorde sprijin persoanelor în vârstă. În fine, a fost extins numărul
    instituţiilor care pot da amenzi.