Radio România Internațional

Tag: distrugator

  • Jurnal românesc – 25.05.2015

    Jurnal românesc – 25.05.2015

    Experţi
    ai FMI continuă, până pe 26 mai, la Bucureşti, misiunea de evaluare, în
    contextul în care Romania doreşte să încheie actualul program financiar cu
    Fondul în luna septembrie. Principalele teme de discuţie sunt modificările
    aduse Codului Fiscal şi măsurile economice preconizate pentru 1 ianuarie anul
    viitor, în condiţiile în care guvernul insistă că Romania are nevoie de
    relaxare fiscală. Potrivit preşedintelui Comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor, Viorel Ştefan, reprezentanţii FMI recunosc
    necesitatea relaxării fiscale, cred că este benefică economiei româneşti, dar
    vor garanţii în legătură cu conservarea ţintelor de deficit bugetar asumate de
    România. Actualul acord, al treilea de la declanşarea crizei economice în 2009, a fost încheiat în septembrie 2013
    pentru 2 ani şi are o valoare de aproximativ 2 miliarde de euro.




    Guvernatorul BNR a
    recomandat băncilor din România să finanţeze economia reală, dând ca exemplu
    sectorul agricol, pentru care încă există reţinere. Prezent la o conferinţă pe
    tema perspectivelor sistemului bancar şi ale economiei, Mugur Isărescu a arătat
    că în România există o tendinţă de creştere moderată a creditării, mai ales în
    lei. În opinia sa, creşterea economică din prezent este robustă şi sustenabilă,
    cu inflaţia şi deficitul ţinute sub control şi cu un efort important de
    consolidare fiscală. Şeful BNR a subliniat că această evoluţie pozitivă va
    continua şi a punctat principalele direcţii de acţiune: creşterea
    concurenţei şi a eficienţei în sectoare-cheie ale economiei, precum cel al
    energiei, dezvoltarea educaţiei, dar şi a
    unei infrastructuri de transport de calitate.






    12 militare româneşti, un distrugător american şi un dragor maritim din
    Bulgaria, cu circa 1500 de militari la bord, participa, în aceste zile, la
    exerciţiul ‘Trident Poseidon 2015`. În apele teritoriale ale României şi în apele internaţionale ale Mării
    Negre, vor avea loc acţiuni specifice luptei pentru apărarea comunicaţiilor
    maritime. Exerciţiul are ca scop consolidarea nivelului de interoperabilitate
    între forţele NATO, precum şi cooperarea inter-agenţii din România, într-un
    mediu cu ameninţări multiple, în cadrul unei Operaţii de răspuns la criză. Pe de altă parte, până la sfârşitul lunii
    iunie, avioane româneşti MIG 21 Lancer, alături de avioane de luptă portugheze,
    desfăşoară misiuni de patrulare în spaţiul aerian
    românesc, inclusiv deasupra Mării Negre. Aceste misiuni sub coordonarea Comandamentului Aerian al NATO, cu baza la
    Ramstein, în Germania, fac parte din măsurile NATO de garantare a securităţii
    statelor din flancul estic al Alianţei.




    În România, ameninţările în spaţiul cibernetic se
    înmulţesc, iar atacurile, inclusiv asupra site-urilor guvernamentale, au
    devenit un fenomen, susţine Directorul Centrului Naţional de Răspuns la
    Incidente de Securitate Cibernetică, Augustin Jianu. El a precizat că
    instituţiile statului au puţine instrumente pentru a-i identifica pe hackeri şi
    a adăugat că politicienii ar trebui să gândească o legislaţie specială în
    domeniu, în condiţiile în care Statele Unite au alocat deja, în acest an,
    apărării cibernetice 14 miliarde de dolari, iar Franţa – un miliard de euro. România
    nu e cu nimic mai vulnerabilă decât orice altă ţară în momentul de faţă, a mai
    spus Augustin Jianu.

  • Jurnal românesc – 5.09.2014

    Jurnal românesc – 5.09.2014

    Jean Claude Juncker, care va prelua la 1 noiembrie preşedinţia Comisiei Europene, a continuat, joi, la Bruxelles, audierile candidaţilor pentru posturile de comisar european, printre care şi propunerea României, eurodeputata social-democrată Corina Creţu. Potrivit purtătoarei de cuvânt a Comisiei Europene, odată cu nominalizarea d-nei Creţu, care este vicepreşedinte al Parlamentului European, numărul de femei din viitoarea Comisie Europeană a ajuns la 9, din totalul de 28, cifra minimă stabilită de Parlamentul European ca noua echipă a lui Juncker să obţină votul în Legislativul comunitar. Atribuirea portofoliilor se face după audierea tuturor candidaţilor.



    Executivul de la Bucureşti a aprobat un proiect de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind măsuri de creştere a încrederii şi securităţii. Potrivit acordului, încheiat pe o perioadă de cinci ani şi semnat în martie, la Kiev, de miniştrii de Externe din cele două ţări, România şi Ucraina îşi vor notifica, cu cel puţin 42 de zile înainte, activităţile militare pe care le desfăşoară în zonele de frontieră. În ceea ce priveşte Insula Şerpilor, din apropierea ţărmului românesc al Mării Negre, Ucraina se obligă să nu deţină şi să nu amplaseze aici armamente ofensive (tancuri, avioane, elicoptere de luptă). Guvernul român a aprobat şi Protocolul incheiat între Ministerul de Interne din România şi cel din Serbia privind înfiinţarea şi funcţionarea unui Punct comun de contact la frontiera româno-sârbă, semnat la Bucureşti în mai 2013.



    Distrugãtorul USS Ross va face escale în portul Constanţa în perioadele 5-7 septembrie şi 11-12 septembrie. Vizita navei americane are ca scop dezvoltarea relaţiilor bilaterale între Fortele Navale ale României şi cele ale Statelor Unite ale Americii în cadrul Parteneriatului Strategic. Nava americană va participa la exerciţiul multinaţional SEA BREEZE 2014, exerciţiu la care Forţele Navale Române vor participa cu fregata Regele Ferdinand şi corveta Contraamiral Eustaţiu Sebastian.



    Ministerul Muncii şi UNICEF au semnat un acord pentru prevenirea violenţei împotriva copiilor. Acordul va dura până în 2017 şi stabileşte principalele direcţii de colaborare pentru a asigura şanse egale de dezvoltare pentru toţi copiii din România, cu precădere pentru cei mai vulnerabili şi marginalizaţi. În 2011, au fost raportate 11 mii de cazuri de violenţă împotriva copiilor. Multe dintre aceste cazuri au fost de neglijare a copiilor, urmate de abuz emoţional, fizic şi sexual. Cu toate acestea, se consideră că numărul de cazuri raportate reflectă doar o mică parte din cazurile de violenţă. Datele UNICEF arată că, atunci când un copil face ceva greşit, prima reacţie a 54% dintre părinţi este de a ridica vocea, iar 11% dintre părinţi pălmuiesc imediat copilul sau îl trag de păr.