Tag: Ditrau

  • Attitudes xénophobes à Ditrău

    Attitudes xénophobes à Ditrău

    Ditrău, une petite ville de l’est de la Transylvanie fait la une des médias depuis quelques jours et suscite de vifs débats au sein de la société, sans oublier d’attirer l’attention des responsables de Bucarest. Le problème : une boulangerie a fait embaucher deux travailleurs de Sri Lanka. Un geste qui a suscité tout de suite l’indignation des habitants, la plupart des membres de la minorité hongroise de Roumanie. Ceux-ci craignent que désormais les migrants ne viennent leur imposer leur culture et ne mettent en danger leur petite ville. Et les contestations ne sont pas arrêtées là. Les propriétaires de l’immeuble où les deux Sri Lankais étaient logés ont été menacés par les villageois furieux criant haut et fort qu’ils « ne mangeront jamais du pain issu de mains noires ». Le patron de la boulangerie a donc décidé de faire loger ses deux employés indésirables en dehors de la localité, mais il avait annoncé que ceux-ci continueraient à travailler chez lui. Cela bien qu’auparavant il ait envisagé de transférer les deux Sri Lankais à d’autres postes, une proposition rejetée par les villageois.

    Chose inédite, le prêtre romano-catholique a rejoint lui aussi les protestataires, étant quand même réprimandé par ses supérieurs. Alors que le maire de Ditrău, qui a fait tout pour apaiser les tensions, a fini par fondre en larmes sous la pression du scandale. Cette histoire est d’autant plus étrange, si l’on pense qu’un cinquième de la population de cette petite ville transylvaine travaille, à son tour, à l’étranger.

    Cet épisode horrible en fin de compte, ce cas apparemment banal de xénophobie, comme il y en a partout en Europe, a toutefois des significations plus profondes. Le président de l’Académie Roumaine, Ioan Aurel Pop, parle, lui « d’exclusion, xénophobie et racisme ». Il met en lumière le fait de la scène de ce drame, le département de Harghita, dans l’est de la Transylvanie, forme, aux côtés des départements de Covasna et de Mures, ce que l’on appelle Le Pays des Sicules, soit la seule région de Roumanie à population majoritaire d’ethnie hongroise. Dans cette zone peu développée, plutôt isolée et ultraconservatrice, la population ne parle presque pas du tout la langue roumaine bien qu’elle y ait vécu toute sa vie, et plaide constamment pour l’autonomie des Sicules, bien que l’argent reçu par ces 3 départements dépasse leur production. Plus encore, vu que les télévisions hongroises détiennent le monopole médiatique dans la zone, certains expliquent l’attitude des habitants de Ditrău comme une réaction au discours anti-migration du premier ministre hongrois Viktor Orban. D’autres voix insistent sur le fait que les ressentiments des villageois viseraient plutôt le patron de la boulangerie, et non pas les deux Sri Lankais. D’anciens employés ont dénoncé son comportement rude, le fait d’avoir reçu le salaire minimum alors qu’ils ont été obligés systématiquement à travailler des heures supplémentaires non payées.

    A Bucarest, la ministre du Travail, Violeta Alexandru, a demandé que des contrôles soient menés à la boulangerie en question. La police a ouvert un dossier pénal, alors que le Conseil national de lutte contre la discrimination, ayant à sa tête toujours un membre de la minorité hongroise, Csaba Asztalos, s’est autosaisi, démarrant lui aussi une enquête. Enfin, l’ancien vice-premier ministre et ancien chef de l’Union Démocrate-Magyare de Roumanie, l’écrivain Marko Bela, voit dans toute cette histoire « un échec » de sa communauté, qui « demande de la tolérance pour elle, mais qui accepte l’intolérance de ses membres ». (Trad. Valentina Beleavski)

  • Atitudini xenofobe la Ditrău

    Atitudini xenofobe la Ditrău

    O aşezare din judeţul Harghita, Ditrău, ţine, de câteva zile, prim-planul dezbaterilor politice, civice şi mediatice şi alimentează pasiunile în toată ţara. Oficialităţile de la Bucureşti s-au sesizat după ce comunitatea locală a reacţionat vehement faţă de angajarea la o brutărie din sat a doi muncitori veniţi din Sri Lanka. Localnicii au protestat în stradă, fiindcă se tem ca la ei în comună să nu vină migranţi, care să le impună cultura lor” şi să le pericliteze siguranţa.



    Proprietarii de locuinţe unde au fost cazaţi cei doi muncitori au primit ameninţări de la consăteni furioşi, care spun că nu vor mânca niciodată pâine frămânată de mâini negre”. Patronul a decis să-i cazeze în afara localităţii, dar a anunţat că sri lankezii vor continua să lucreze pe aceleşi posturi pe care au fost angajaţi. Anterior, el evocase mutarea celor doi pe alte posturi, pentru a dezamorsa situaţia, dar şi această ofertă fost respinsă de localnici.



    Preotul romano-catolic din sat, ce s-a raliat protestului, a fost mustrat de superiorii ecleziastici, iar primarul, care a încercat să dezamorseze tensiunile, a clacat nervos şi-a izbucnit în plâns. Povestea e cu atât mai stranie cu cât o cincime din populaţia comunei munceşte, la rându-i, în străinătate.



    Episodul oribil, dar aparent banal, de xenofobie, cum sunt atâtea în Europa, din Scandinavia în Sicilia şi de la Madrid la Moscova, are, însă, spun comentatorii, semnificaţii mai profunde. Preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, vorbeşte despre excludere, xenofobie şi rasism”. Scena dramei, judeţul Harghita, face parte, alături de Covasna şi o parte din Mureş, din aşa-numitul Ţinut Secuiesc, singurul din ţară în care majoritari sunt etnicii maghiari.



    Pauperă, enclavizată, ultraconservatoare, populaţia rurală de acolo e, în multe cazuri, monolingvă, nu vorbeşte româna şi susţine ideea autonomiei secuilor, deşi judeţele lor primesc de la bugetul de stat mai mult decât produc. Televiziunile din Ungaria au monopol mediatic în zonă şi unii pun atitudinea sătenilor din Ditrău pe seama discursului consecvent antimigraţie al premierului ungur, Viktor Orban. Aceleaşi televiziuni insistă că resentimentele sătenilor se îndreaptă nu spre sri lankezi, ci spre patronul brutăriei, el însuşi etnic maghiar.



    Foşti angajaţi s-au plâns că acesta s-a purtat cu ei inuman, au fost plătiţi doar cu salariu minim şi au fost obligaţi, în mod sistematic, să efectueze ore suplimentare, fără a fi plătiţi. Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a dispus declanşarea unor controale la firma acuzată. Poliţia a deschis un dosar penal, iar Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, condus tot de un etnic maghiar, Csaba Asztalos, s-a autosesizat în acest caz.



    Fost vicepremier în Guvernul de la Bucureşti şi fost lider al UDMR, principala formaţiune politică a minorităţii sale, scriitorul Marko Bela, regretă că am picat testul, fiindcă cerem toleranță pentru noi, dar îngăduim intoleranța comunității noastre.”