Criza ruso-ucraineană scoasi tu migdani mintireaşi internaționale, iara Kievlu și puterle occidentale au nădie ti ună cearei diplomatică și facu coordinari cu gaereţli a loru tră s’află ună cearei di ndridzeari tu aestă noimă. Rusia, tu arada a llei, spuni că nu ari naeti ta s’aputrusească Ucraina. Cu tuti aestea, Moscova ma largu dizvărti askeri tu sinurlu comunu. Aestă disvărteari di forțe ali Rusie feaţi că SUA s’pitreacă un nou contigentu pi arădărikea ditu apirita a NATO. Ca văsilie membră a Alianțăllei Nord-Atlantică și viţină, la nord și est, cu Ucraina, România cilăstăseaşti ta s-nu sa’giună la unu polimu.
Șeflu a diplomațiillei di București, Bogdan Aurescu, spusi, tru ună emisiune televizată, că, ma s’hibă di s’nkiseaşti cu ună atacă militară ali Rusie tru Ucraina, va s’aibă ună apandisi ţi va-lli si da ali Moscovă.
“Nă ndreapsimu ti aestă apandisi, şi ea va s’hibă tru lucri tru cari am nădia că Federaţia Rusă lipseaşti s’hibă dukimăsită că nu va ună ahtari apandisi. Easti zborlu ti ună apandisi ditu partea NATO di ună parte, pritu ună anvărtuşeari proporţională, ama consistentă a flancului estic, di altă parte apandisea easti reprezentată di ună reacţie a Uniunillei Europene pritu ună pachetă multu babageană, multu substanţială di sancţiuniˮ, spusi cama minutişu Bogdan Aurescu.
El cundille că respectivele sancţiuni au un haractir economic, cari acaţă domeniul financiar şi comercial. Sunt sancţiuni individuale tu ligătură cu persoane cari sunt mintiti tru şingirlu ti loari apofasili, cundille ministrul di Externe di București.
Tutunăoară, Bogdan Aurescu cundille că România nu easti tru piriclliu s’hibă acăţată tu unu conflictu militaru cu Federaţia Rusă tru aestă oară, di itia a născăntoru eventuale evoluţii tru viţinătate. El adăvgă că ari, tora “ună aumbrelă di securitate cabaia vărtoasă, cari da tuti garanţiile posibile tră securitatea şi stabilitatea a Româniillei şi a cetăţeañilor a llei, şi deapoa apartenenţa la NATO, la cari s’adavgă Parteneriatul strategic multu vărtosu cu Statele Uniteˮ.
Di altă parte, Bogdan Aurescu zbură și ti scutlu antirachetă di Diveselu, ti cari spusi că nu reprezintă ună fuvirseari. Șeflu a diplomațiillei di București adusi aminti că Federația Rusă, andrupă, niacumtnatu, pi hiotea a kirolui, că scutul di Deveselu ari haractir ofensiv, că potu s’hibă amplasate aclo ică potu s’hibă amplasate multu ayoñea, pi napadica, rachete ofensive di turlia Tomahawk.
“Easti zborlu ti unu sistem maş difensiv, el nu ari ligătură cu Federaţia Rusă, tră aţea că amplasarea a lui şi tipurli di interceptoare cari sunt băgati aclo mutrescu eventuale fuvirseri cu rachete balistice di nafoara a spaţiului euroatlantic, di cătă Orientul di Mesiˮ, cundille Bogdan Aurescu. El adăvgă că aestu scutu nu poate s’permită amplasari rachete ofensive, iara interceptorllii amplasaț aclo nu pot s’hibă alăxiţ cu alte turlii di rachete.
Autor: Roxana Vasile
Armânipsearia: Taşcu Lala
