Tag: divort
-
Aflăm pentru tine – 30.09.2022
Unul dintre subiectele de interes major pentru cetățeni români cu domiciliul în străinătate este cel legat de problemele pe care le ridică divorțul.
-
Căsătorii şi divorţuri în România actuală
Cei 30 ani scurși
de la căderea comunismului au adus, evident, multe schimbări economice și
politice, dar și sociale. Chiar sfera privată a relațiilor familiale și
afective a trecut prin diverse transformări. Una dintre ele vizează instituția
căsătoriei care, în timpul comunismului, a păstrat forma sa tradițională, în
ciuda faptului că ideologia de atunci promitea și o revoluționare a
moravurilor. Concepția tradiționalistă asupra căsniciei, laolaltă cu alte
cutume sociale conservatoare, nu numai că nu s-a modificat în comunism, dar în
anumite privințe chiar s-a accentuat astel încât pe atunci tinerii obișnuiau să se căsătorească devreme. Căsătoria
marca intrarea deplină în maturitate, un prag care trebuia trecut cât mai
repede.Tradiția impunea ca imediat după terminarea studiilor – fie că erau
medii, fie că erau superioare -, tinerii să-și înceapă viața adevărată angajându-se
și căsătorindu-se pentru a putea întemeia o familie. Statul comunist, la rândul
lui, încuraja această concepție de viață, tinerilor necăsătoriți fiindu-le și
mai greu decât celor căsătoriți să primească, prin repartizare, o locuință de
către stat. Evident, această mentalitate nu a dispărut imediat după căderea
comunimului, iar 1990,bărbații se căsătoreau în medie la 25 de ani, iar femeile
la 22 de ani. O analiză sociologică realizată de recent de agenția Frames ne
arată, însă, că de-atunci încoace, schimbările nu au întârzia să apară: românii
nu doar că se căsătoresc mai târziu, dar și mai rar.
În 1990, la Oficiile de Stare Civilă erau înregistrate 192.652 de
căsătorii, în 2018 numărul acestora a scăzut cu aproape 50.000, la 143.292.
Românii nu mai fac din căsătorie o prioritate ca în timpul comunismului,
consideră analistul Frames, Adrian Negrescu:În 2018, situația asta dispăruse. Acum românii se căsătoresc, în general,
doar când au siguranța financiară care le permite să achiziționeze o casă și să
întemeieze o familie cu copii. Acum oamenii sunt interesați și de cariere.
Femeile sunt, de asemenea, influențate de aceste tendințe. Își doresc, mai
întâi, un loc de muncă stabil, un venit sigur și sunt foarte interesate de tot
ce înseamnă emancipare precum și de alte aspecte ce țin de societatea dinamică
în care trăim. La începutul anilor 1990, bărbații se căsătoreau în medie la 25
de ani, iar femeile la puțin peste 22 de ani. În mediul rural, vârsta femeilor
la căsătorie era chiar mai mică, în jurul a 21 de ani. În 2018, am ajuns ca
bărbații să se căsătorească în medie cam pe la 31 de ani, iar femeile la 28 de
ani. Este o creștere în vârstă semnificativă care denotă schimbările societății
care ne-a făcut să fim mai atenți la evoluția noastră individuală, familia
fiind în plan secund.
Cu toate acestea,
la nivel european, România se situează printre ţările cu o rată a nupţialităţii
ridicată, de 7,3‰, alături de Lituania (7,5‰), Cipru şi Letonia (6,8‰) şi Malta
(6,3‰). În plus, deși căsătoria tradițională nu pare a mai fi la modă,
relațiile de durată nu au dispărut, ci îmbracă alte forme, mai puțin oficiale.Adrian Negrescu: Nu s-a schimbat, însă, nimic în zona
sentimentală a relațiilor. Suntem multe cupluri care adoptă traiul în
concubinaj, având chiar o locuință împreună și banii la comun, dar care amână
căsătoria oficială. Se gândesc că poate n-au bani de nuntă sau sunt presați de
alte aspecte economice. Întemeierea unei familii, venirea pe lume a copiilor,
presupun multe cheltuieli. Toată lumea își dorește un copil, dar din păcate, nu
toți au venituri la un nivel care să le permită siguranța pe care o doresc.
Acest nivel de siguranță sau de trai decent era altul la începutul anilor 1990.
Acum, în anii 2000, exigențele economice sunt altele. Unui copil trebuie să-i
asiguri un trai cât mai bun, să cheltui mai mult pentru educație și pentru
sănătate. Tot acest pachet de considerent economice influențează în mod evident
percepția legată de căsătorie.
Nu doar
considerentele economice schimbă percepția despre căsătorie, ci și viziunea
asupra fericirii personale. Oamenii au devenit mai exigenți atât cu ei-înșiși,
cât și cu cei din jur. Suntem mai pretențioși cu privire la comportamentul
partenerului, căci avem alte standarde legate de propria noastră mulțumire și
fericire. Amănâm momentul în care ne legăm pe viață de un anumit om până găsim
persoana potrivită care să ne satisfacă atât nevoile persoanele, cât și pe cele
referitoare la statul economico-social. Însă, odată găsită acea persoană și
oficializată relaţia, despărțirea pare a fi o alegere destul de rară, căci
statisticile despre divorțuri ne arată că, deși în prezent se căsătoresc greu,
românii divorțează și mai greu.Adrian Negrescu: Dacă în 1990, se
înregistrau 32.000 de divorțuri, în 2018, erau chiar mai puține, în jur de
30.000. Nu e o scădere semnificativă, dar indică un nivel în plus de
maturizare. Suntem mai atenți la relația pe care o avem deja și la modalitățile
de gestionare a problemelor care pot apărea. Am învățat sau învățăm cum să
susținem o relație de durată. Asta înseamnă mai mult decât împărțirea
locuinței. Înseamnă mai multă atenție acordată partenerului și așteptărilor
sale și înseamnă să înveți cum să contruiești ceva împreună. Interesantă este
și vârsta la care divorțează românii. În 2018, vârsta medie a bărbaților aflați
în proces de divorț era 43 de ani, iar a femeilor de 39 de ani. Deci, în plină
maturitate. Iar în cazul bărbaților, această vârstă coincide oarecum cu
așa-numită criză dintre 40 și 50 de ani.La femei, intervin alte considerente,
în opinia mea. Pentru ele, importante sunt mulțumirile sau nemulțumirile legate
de relația în sine. În general, femeile sunt mult mai mature decât bărbații de
la vârste tinere și sunt mult mai atente la aspecte pe care bărbații nu le
observă. Vor mai mult de la o relație și când ajung să fie atrase sau să
stagneze în zona aceea de gospodină tradițională, femeile cu carieră încearcă
să iasă din relația respectivă pentru că-și doresc mai mult. Nu este
întâmplătoare vârsta de 39 de ani. E o vârstă la care multe femei au atins
independența economică și așteptările lor de la viață ajung poate să difere de
cele ale bărbatului cu care s-a căsătorit în tinerețe.
La nivelul Uniunii Europene, România, cu o rată a
divorţurilor de 1,5‰, se află la mijlocul clasamentului în care campioane sunt
Letonia şi Lituania (3,1‰) şi Danemarca (3,0‰). Cele mai mici rate de divorţialitate
la nivel european s-au înregistrat în Malta (0,8 ‰) şi Grecia (1,0‰). -
Noi reguli europene privind regimurile patrimoniale ale cuplurilor internaţionale
În Uniunea Europeană au intrat în vigoare regulamentele care clarifică normele aplicabile regimurilor patrimoniale pentru cuplurile internaționale căsătorite sau aflate în parteneriate înregistrate.
Regulamentele vor stabili reguli clare în cazuri de divorț sau de deces și vor pune capăt acțiunilor paralele și, eventual, contradictorii, introduse în diverse state membre – de exemplu, cu privire la bunuri imobile sau la conturi bancare. Pe scurt, vor asigura o mai mare claritate juridică pentru cuplurile internaționale.
Vĕra Jourová, comisarul european pentru justiție, a explicat că aceste noi norme vor face ca împărțirea bunurilor să fie mai ușoară și mai puțin costisitoare și vor oferi sprijin persoanelor aflate în situații dificile. Peste 16 milioane de cupluri internaționale vor beneficia de proceduri clare în caz de divorț sau de deces al unui partener. Acestea vor putea economisi anual aproximativ 350 de milioane de euro – cheltuieli de judecată. Noile regulamente vin după ce, în 2016, au intrat în vigoare îmbunătățiri ale normelor europene care protejează copiii în contextul răspunderii părintești transfrontaliere privind litigiile legate de custodie, drepturile de acces și răpirea copilului. Noile norme accelerează procedurile legale și administrative și vor garanta că interesul superior al copilului este întotdeauna luat în considerare – preciza comisarul Vĕra Jourová.
Procedurile vor fi mai eficiente. Va trebui ca părinţii să se angajeze într-un proces de mediere, care va genera implicit mai multe soluţii durabile şi, prin urmare, un mediu mult mai plăcut pentru copil. Totodată, această măsură va duce la reducerea costurilor în cazul litigiilor civile, care se ridică, în medie, la 2.200 de euro pentru un singur proces.
Şi de această dată, comisarul Vĕra Jourová a încurajat toate statele membre să se alăture cooperării, în interesul tuturor cuplurilor internaționale din Uniunea Europeană, în condiţiile în care aceste norme se vor aplica doar în 18 state, care le-au adoptat tot în 2016. Este vorba de Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croația, Cehia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovenia, Spania și Suedia. Noile regulamente vor oferi clarificări privind instanța națională care are competența de a ajuta cuplurile să își administreze bunurile sau să le împartă în caz de divorț, separare sau deces; vor oferi clarificări privind legislația națională care prevalează în cazul în care este posibilă aplicarea normelor din mai multe țări; vor facilita recunoașterea și executarea unei hotărâri judecătorești pronunțate într-un stat membru privind chestiunile legate de patrimoniu dintr-un alt stat membru.
-
Jurnal românesc – 29.12.2015
Familia se bucură de o cotă ridicată de încredere din partea românilor, dar căsătoria devine, din ce în ce mai mult, o instituţie cu încredere limitată. Sunt câteva dintre concluziile unui studiu cu privire la percepţiile românilor despre familie şi viaţa de cuplu, realizat de IRES. Potrivit sondajului, 70% dintre respondenţi au foarte multă încredere în familie, dar mai puţin de jumătate manifestă o încredere foarte ridicată în instituţia căsătoriei. Datele IRES arată că doi este numărul ideal de copii într-o familie şi că românii împărtăşesc cu partenerul într-o mare măsură aceleaşi atitudini sociale, standarde morale, dar nu în mod necesar şi orientarea politică. Întrebaţi cum arată căsnicia perfectă, cei chestionaţi au răspuns că cele mai importante repere sunt respectul, comunicarea, timpul petrecut împreună, aprecierea, fidelitatea, înţelegerea, toleranţa şi existenţa copiilor.
Studiul mai arată că divorţul este considerat acceptabil în caz de violenţă a unuia dintre parteneri, infidelitate, lipsa iubirii sau alcoolism. Românii consideră poligamia inacceptabilă, cu o rată ce trece de 90% şi sunt extrem de conservatori în ce priveşte căsătoria între persoanele de acelaşi sex, 82 din 100 de respondenţi declarându-se împotrivă. Studiul IRES a fost realizat în perioada 20 – 24 august 2015, pe un eşantion reprezentativ şi are o marjă de eroare de plus minus 2,6%.
Decalajele dintre regiunile ţării vor creşte şi în următorii ani. Potrivit Comisiei de Prognoză, bucureştenii vor câştiga cu mult peste media pe ţară, în vreme ce nordul Moldovei şi zona Olteniei se vor lupta şi mai mult cu sărăcia. Nordul Moldovei va rămâne în continuare cea mai săracă regiune a ţării, chiar dacă şi aici vor creşte salariile cu 17% până în 2018 – un ritm insuficient pentru a recupera din decalajul faţă de restul ţării, care se va dezvolta mult mai repede. Un loc de muncă în Capitală va rămâne visul multor români. Iar asta pentru că aici salariile sunt cele mai mari din ţară şi vor continua să crească potrivit Comisiei de Prognoză. Specialiştii leagă aceste evoluţii şi de infrastructură. Atâta vreme cât zonele sărace nu vor fi legate de Capitală şi de graniţe prin autostrăzi şi căi ferate de mare viteză, e aproape imposibil să atragă investitori.
La 1 ianuarie, CFR Călători lansează Trenurile zăpezii 2016″. Tarifele către principalele staţiuni din ţară au fost reduse. Noile oferte se aplică la călătoriile care au ca plecare sau destinaţie sau tranzitează staţiunile montane de pe Valea Prahovei, Vatra Dornei, Petroşani (pentru staţiunile Straja şi Parâng) şi Piatra Neamţ. Până pe 29 februarie, cei ce aleg aceste destinaţii au reduceri între 25 şi 56%. Biletele pot fi cumpărate on line, prin rezervare telefonică sau direct din gări şi de la agenţiile de turism. Informaţii actualizate despre Trenurile Zăpezii puteţi găsi pe pagina de internet – cfrcalatori.ro.
Moneda naţională a României – leul – a fost relativ stabilă în decursul acestui an, chiar dacă au existat câteva episoade de depăşire a pragului de 4,5 lei pentru un euro. Analiştii spun că variaţiile mai importante au fost determinate, în principal, de influenţe ale unor factori externi. Totuşi, leul a înregistrat variaţii mult mai reduse decât alte valute ale ţărilor din regiune, precum Ungaria sau Polonia.