Radio România Internațional

Tag: Dmitri Rogozin

  • July 29, 2017

    July 29, 2017


    ROMANIAN ARMY – Romanias Higher Defense Council will convene in Bucharest on Tuesday to discuss the plan for equipping the Romanian army in the 2017 – 2026 period. The plan was built taking into account the commitment that all political parties made in 2015 to allocate 2% of the GDP to defense, for a period of ten years, starting this year. We recall that the latest meeting of the Defense Council was held on July 4th, when the Plan was removed from the agenda of talks, because of a lack of political consensus on the matter.



    NATIONAL ANTHEM DAY – Garrisons across the country and theatres of operations abroad celebrate today Romanias National Anthem Day. In a message conveyed on this occasion, Romanias President Klaus Iohannis says that the national anthem, titled Awaken, thee, Romanian! symbolizes the efforts made by Romanians to build a strong and prosperous country. The anthem became official in 1990, but it was sung for the first time during the revolution of 1848 and then in crucial moments in Romanias history, during the first and the second world wars, the War of Independence and the Great Union of 1918. The value of this anthem is embedded in the Constitution of Romania, alongside the national flag, emblem and seal, Klaus Iohannis has also said. He has called on all Romanians to honor this national symbol and to sing it with pride, as a gesture of solidarity and a means of affirming their national identity, unity and patriotism. Romanian embassies, consulates and cultural institutes abroad are also holding events occasioned by National Anthem Day, alongside other events aimed at promoting Romanian traditions and culture.



    INCIDENT – Romanias decision to deny access to its airspace for a plane which had the Russian Deputy Prime Minister Dmitri Rogozin on board was a provocation, which put passengers in danger and which will seriously affect bilateral relations, warns the Russian Foreign Ministry, which has presented a protest note and has called for explanations. The Romanian National Defense Minister Adrian Tutuianu has termed as inappropriate the Russian officials reaction. We recall that on Friday, the regular flight Moscow – Chisinau was denied access to Romanias air space as on board the plane there was a person on the list of people subject to EU sanctions. The plane eventually landed in the capital of Belarus, Minsk. Dmitri Rogozin was supposed to meet on Friday with the president of the Republic of Moldova Igor Dodon and with the leader of the separatist regime in Transdniestr, Vadim Krasnoselski.



    NORTH KOREA – The EU has condemned the latest missile test conducted by North Korea, describing it as a threat to world peace and security, France Presse reports. According to the EU, the test was a flagrant violation of North Koreas international obligations, stipulated in several UN Security Council resolutions. The Union has called on the Pyongyang regime to refrain from further provocations, which might raise tension at regional and global level. On Friday, North Korea launched a ballistic missile, which landed in the Japanese waters, 200 miles from the countrys coast line. The missile flew for 45 minutes and no incidents were reported. The information has been confirmed by the South-Korean army, which say the missile was launched from the province of Jagang, in the north of the country. Pyongyang has described the test as a success and a serious warning to the US.



    PASSEX – The Ukranian Naval Forces are these days taking part in PASSEX drills in the Black Sea, alongside ships from NATO member countries: Great Britain, Turkey and Romania. The drills are carried out by the Ukrainian frigate Hatman Sahaidacini, the British destroyer Duncan, the Turkish frigate Yildirim and the Romanian frigate Regele Ferdinand (King Ferdinand). These drills are aimed at improving the participants interoperability. Ukraine and NATO set up a partnership in 1991, shortly after Kiev won its independence from the former Soviet Union. Ukraine cooperates closely with the Alliance and plays and active part in NATOs Partnership for Peace program.



    ARTMANIA – Dubbed the Queen of symphonic rock, Tarja returns to Romania after six years to take part in the ARTmania Festival, underway in Sibiu. With an exceptional ambitus, impeccable technique and the spirit of a genuine rocker, the Finish soprano and pianist has won international acclaim as soloist of the Nightwish band. She is performing in Sibiu as part of the tour called The Shadows Show, which she started late last year to promote her latest album The Shadow Self. Many other artists will perform at the festival in Sibiu, including newcomers such as You Me At Six from Great Britain and Beyond the Black from Germany.



    EYOF – The Romanian national womens handball team will play the final of the summer edition of the European Youth Olympics Festival, hosted by Gyor, Hungary. On Friday, the Romanian team defeated Russia 30-26. In the final, the Romanian handball players will take on the Hungarian squad. Its for the first time that a team sport in Romania wins a medal at the European Youth Olympics Festival. On Friday, Romania won another two medals. The gymnast Denisa Maria Golgota won silver in the vault event, and judoka George Eduard Serban won bronze in the 90 kg category. So far, Romania has won five medals: two silver and three bronze. Romania is taking part in this years games with 77 athletes. In 2015 in Tbilisi Romania won 10 medals: three gold, five silver and two bronze.




  • Între Europa şi Rusia

    Între Europa şi Rusia

    Fâşie cu fâşie, regiune cu regiune, dezmembrarea Ucrainei continuă. După scenariul brevetat, în martie, în peninsula Crimeea, din sud, secesioniştii din estul rusofon şi rusofil au organizat, duminică, aşa-zise referendumuri la care, previzibil, majoritatea s-a pronunţat pentru despărţirea de Kiev.


    Liderii rebeliunii pro-ruse au anunţat că rezultatele pretinsei consultări populare impun crearea unor instituţii şi forţe armate proprii, precum şi obstrucţionarea alegerilor de pe 25 mai pentru preşedinţia Ucrainei. Unii dintre ei au avut şi francheţea să recunoască ceea ce toată lumea intuia: următoarea mutare va fi unirea cu Rusia.



    Asemenea aliaţilor săi din NATO şi partenerilor din Uniunea Europeană, România a dezavuat parodiile electorale din regiunile Doneţk şi Lugansk, pe care ministerul de Externe de la Bucureşti le numeşte, limpede, părţi integrante ale Ucrainei suverane şi independente. Ministerul îşi reiterează poziţia de principiu privind ilegalitatea şi natura ilegitimă a acestor aşa-zise referendumuri, care sunt contrare Constituţiei Ucrainei şi încalcă principiile fundamentale ale dreptului internaţional.



    Rezultatele nu pot fi considerate relevante şi nici nu pot produce efecte juridice — mai precizează diplomaţia de la Bucureşti, reafirmând că “România este profund preocupată de faptul că astfel de tendinţe secesioniste conduc la instabilitate în regiune, conturând un arc de conflicte prelungite în zona Mării Negre”.



    Simultan cu acţiunile din Ucraina, Moscova pare să fi deschis un nou front, din fericire doar în registru retoric. Personaj deja celebru pentru virulenţa grosieră a declaraţiilor sale anti-occidentale, încă de pe vremea când era ambasadorul Rusiei la NATO, vicepremierul Dmitri Rogozin ameninţă, pe Twitter, că va survola România la bordul unui bombardier. Irascibilul personaj s-a înfuriat că, în drum spre regiunea separatistă pro-rusă Transnistria, din estul Republicii Moldova (majoritar românofonă), nu a fost lăsat să tranziteze spaţiul aerian românesc.



    Cu moderaţie diplomatică, ministerul român de Externe aminteşte că, printr-o decizie a Bruxellesului, Rogozin e indezirabil în spaţiul UE. Ministerul califică declaraţia lui drept foarte gravă şi cere Moscovei să precizeze public dacă aceasta reprezintă poziţia oficială a guvernului Federaţiei Ruse faţă de România, ca stat membru al UE şi NATO. Mai contondent, preşedintele Traian Băsescu se întreabă câtă vodcă o fi consumat, înainte de a se defula pe Twitter, vicepremierul rus, căruia îi diagnostichează un mod de gândire stalinist.



    Pentru analişti, dincolo de umorile personale ale lui Rogozin, genul acesta de retorică, ce aminteşte de comunicatele emise de regimul comunist nord-coreean, trădează ceva mult mai grav: nervozitatea unei administraţii care, prin acţiunile sale, începe să transforme Rusia într-un stat paria.

  • Republica Moldova între est şi vest

    Republica Moldova între est şi vest

    Aflat la începutul acestei săptămâni la Chişinău, vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, a atenţionat voalat Republica Moldova – ex-sovietică, majoritar românofonă – că ar putea avea probleme la asigurarea cu resurse energetice în sezonul rece. Sper că nu veţi îngheţa” — a declarat Rogozin într-o conferinţă de presă comună cu ministrul Economiei de la Chişinău, Valeriu Lazăr, atrăgând, în acelaşi timp, atenţia Republicii Moldova să nu-şi piardă vagoanele” în procesul de integrare în Uniunea Europeană. Dmitri Rogozin s-a referit în acest sens la Transnistria — regiunea separatistă rusofilă din estul Republicii Moldova – subliniind că partea moldovenească ar trebui să comunice mai intens cu Tiraspolul în legătură cu procesul de integrare europeană.



    Declaraţiile au fost catalogate drept nediplomatice” de către autorităţile de la Chişinău, care spun că statul îşi va continua calea spre integrare europeană pe care a început-o în urmă cu câţiva ani. Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti: Ceea ce declară un demnitar al altui stat, astea-s problemele dumnealui, viziunile dumnealui. Dar noi avem programul nostru, pe care o să-l realizăm indiferent ce declaraţii face un conducător sau altul. Oamenii trebuie să înţeleagă că nu trebuie să trăiască permanent sub presiunea ameninţării.”



    Ceea ce facem noi pentru Republica Moldova nu este îndreptat împotriva vreunui stat” – a mai spus Nicolae Timofti, care şi-a exprimat părerea că în preajma summitului de la Vilnius – unde Chişinăul ar putea face noi paşi spre UE – ameninţările se vor intensifica.



    Pe de altă parte, analiştii politici nu exclud ca Rusia să treacă de la ameninţări la fapte, vorbind de un preţ plătit de Republica Moldova pentru că a ales calea integrării europene.



    Premierul Iurie Leancă a subliniat, însă, că Republica Moldova este un partener de încredere, care achită la timp şi la cele mai mari preţuri din Europa de Est gazele naturale cumpărate de la Gazprom, iar sub aspect comercial nu există niciun fel de premise pentru eventuale sistări ale livrării de gaze.



    Un alt instrument dur aflat la îndemâna Moscovei, spun analiştii, ţine de posibilitatea introducerii de vize pentru migranţii moldoveni. Numărul celor care merg din Republica Moldova să muncească în Rusia se ridică undeva la 400-500 de mii de persoane.



    Pe măsura apropierii de Uniunea Europeană, Republica Moldova va pierde imensa piaţă rusească, a avertizat, pe de altă parte, Dmitri Rogozin în timpul unui discurs la o universitate din Tiraspol.

  • O vizită la Chişinău

    O vizită la Chişinău


    Ambiţiile pro-europene ale Rep.Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) continuă să deranjeze Rusia, care pare că a lasat la o parte cutumele diplomatice, în schimbul unei retorici mai degrabă incisive. Este ideea care se despinde, cât se poate de clar, din declaraţiile pe care vicepremierul rus Dmitri Rogozin le-a făcut la Chişinău, în ceea ce ar fi trebuit să fie o vizită de rutină, dedicată relaţiilor economice bilaterale. ”Sper că nu veti îngheţa!”, a afirmat, public, fără nicio reţinere, trimisul Moscovei, în condiţiile în care Rep.Moldova este, asemenea altor state din spaţiul ex-sovietic, cum este Ucraina, şi din UE, dependentă energetic de Rusia.



    Coincidenţă sau poate nu, afirmaţia lui Rogozin a fost făcută la o săptămână după ce Rep.Moldova şi România vecină au inaugurat lucrările la un gazoduct menit să reducă dependenţa energetică a fostei republici sovietice de Rusia.



    În plus, Rogozin a mai spus că ”întreruperea unor relaţii istorice cu vecinul de la est va afecta întreaga piaţă a produselor şi a forţei de muncă moldovene”. Or, eventuala scădere a exporturilor către Rusia, coroborată cu blocarea sau limitarea accesului cetăţenilor săi pe piaţa de munca a ”vecinului de la est”, ar fi o lovitură dură pentru anemica economie a Rep.Moldova, considerată, şi aşa, cel mai sărac stat european. Aceasta pentru că, pe de-o parte, Rusia domină autoritar clasamentul importatorilor de produse provenite din Rep.Moldova, şi pentru că, pe de altă parte, Rusia asigură locuri de munca pentru circa 500 de mii de cetăţeni ai Rep.Moldova. Iar declaraţiile făcute de Rogozin nu s-au oprit aici. ”În virajele sale europene, abrupte si serioase, partea moldoveană nu ar trebui să desprindă unele vagoane de locomotivă” — a mai spus el, într-o aluzie, deloc subtilă, la Transnistria, regiune separatistă pro-rusă aflată în estul Rep.Moldova.



    De altfel, Transnistria se afla sub aripa ocrotitoare a Rusiei, inclusiv in plan militar, încă din 1992, cand aşa-zisele autorităţi de la Tiraspol au declarat independenţa regiunii, nerecunoscută, de altfel, de nicio cancelarie occidentală. Deşi, după mulţi ani de blocaj diplomatic, negocierile părţilor în format internaţional au fost reluate, acestea urmează un traseu anevoios, în care pretenţiile Tiraspolului continuă să fie de neacceptat pentru Chişinău.