Tag: Dmytro Kuleba

  • Nachrichten 02.10.2023

    Nachrichten 02.10.2023

    Das Haus der Frankophonie wurde heute auf dem Campus der Polytechnischen Universität Bukarest in Anwesenheit von Staatspräsident Klaus Iohannis feierlich eröffnet und damit das neue Studienjahr eingeleitet. Ich ermutige die akademischen Gemeinschaften im ganzen Land, sich energisch für die Entwicklung internationaler Partnerschaften und die Zusammenarbeit mit der Wirtschaft einzusetzen, um den Beitrag unserer Hochschulbildung zur Bekämpfung des Klimawandels, der Umweltverschmutzung und des Verlusts der biologischen Vielfalt zu erhöhen. Gleichzeitig müssen wir uns auf die Bewältigung der Herausforderungen in den Bereichen Energie und Cybersicherheit konzentrieren, betonte der Staatschef. Das Haus ist nach dem Haus in Paris das zweite seiner Art. Das Gebäude wurde in Rekordzeit errichtet und wird 300 Studenten und Forscher beherbergen, die an verschiedenen wissenschaftlichen Projekten arbeiten. Im Jahr 2023 feiert Rumänien sein 30-jähriges Bestehen als Mitglied der Internationalen Organisation der Frankophonie (OIF).



    Die Bukarester Börse verzeichnete in den ersten 9 Monaten des Jahres einen Zuwachs von 22%, so der rumänische Börsenindex (BET), der die 20 meistgehandelten Unternehmen Rumäniens bewertet. Berücksichtigt man die von diesen Unternehmen angebotenen Aktienoptionen, so verzeichnete die Börse ebenfalls einen Gewinn von fast 30 %. Ein Drittel dieses Zuwachses wurde im September verzeichnet, als die beiden Indizes mit einem Anstieg von 9 % bzw. 10 % ein Allzeithoch erreichten. Die drei meistgehandelten Unternehmen der letzten Woche waren Hidroelectrica, OMV Petrom und Transilvania Bank.



    Die Grippeimpfkampagne beginnt diese Woche mit einigen Änderungen im Vergleich zu den Vorjahren. Bestimmte Bevölkerungsgruppen kommen weiterhin in den Genuss von vollständig subventionierten Impfstoffen, die von den Hausärzten verschrieben werden. Personen im Alter von 65 Jahren, Kinder unter 6 Jahren, Heimbewohner, Schwangere, chronisch Kranke und medizinisches Personal werden in den Genuss der kostenlosen Impfung in den Arztpraxen kommen. Derzeit können die Grippeschutzimpfungen auch in bestimmten Drogerien verabreicht werden. Medizinische Experten warnen davor, dass das Grippevirus in diesem Jahr angesichts des Wiederauftretens von COVID-19-Fällen Probleme bereiten könnte.



    Rumänien hat im Rahmen seines nationalen Konjunkturprogramms (PNRR) die zweite Tranche europäischer Mittel in Höhe von 2,7 Mrd. EUR erhalten. Rumänien hat bisher 49 der 51 mit der zweiten Tranche verbundenen Meilensteine erfüllt. Zwei Meilensteine, die sich auf Investitionen im Energiebereich beziehen, wurden nicht vollständig umgesetzt, aber Brüssel ist der Meinung, dass Rumänien Maßnahmen ergriffen hat, um die Situation zu verbessern. Premierminister Marcel Ciolacu sagte, die Regierung müsse bei der Verwaltung dieser Mittel, die für eine Reihe von Schlüsselreformen in Bezug auf den grünen und digitalen Wandel vorgesehen sind, effizient und transparent sein. Gleichzeitig konzentriere sich Bukarest auf die Umsetzung von Meilensteinen und Zielen im Zusammenhang mit der dritten Tranche, fügte der Ministerpräsident hinzu. Bislang hat Rumänien 10 der insgesamt 29 Mrd. EUR als Zuschüsse und Darlehen im Rahmen des PNRR ausgezahlt bekommen.



    Die Sicherheit in der Ukraine und den umliegenden Ländern ist prekär. Rumänien hat die längste Grenze zur Ukraine. Russlands Angriffe auf die zivile Infrastruktur der Ukraine, einschließlich der Donauhäfen an der rumänischen Grenze, verschärfen die Situation. Diese Erklärung gab die rumänische Außenministerin Luminița Odobescu am Montag in Kiew ab, als sie am informellen Treffen der EU-Diplomatiechefs teilnahm. Laut der Außenministerin versucht Rumänien, der Ukraine zu helfen, indem es den Transit durch die Solidaritätskorridore anbietet. Sie bekräftigte auch die Unterstützung Bukarests für die Aufnahme von EU-Beitrittsverhandlungen mit der Ukraine bis Ende des Jahres. Es ist das erste Treffen der europäischen Außenminister außerhalb der EU. Der europäische Diplomatiechef Josep Borrell bezeichnete das Treffen als historisch: Wir sind hier, um unsere Solidarität und Unterstützung für das ukrainische Volk zum Ausdruck zu bringen, sagte er. Der Chef der ukrainischen Diplomatie, Dmytro Kuleba, begrüßte das erste Treffen seiner europäischen Amtskollegen in Kiew, das innerhalb der künftigen Grenzen der Europäischen Union stattfand.



    Zwei Transporte illegaler Abfälle aus Italien wurden am Sonntag auf dem Gelände eines Unternehmens im Kreis Bihor entdeckt, teilte die Staatsanwaltschaft nach Durchsuchungen in mehreren Kreisen in Westrumänien mit. Die Behörden nahmen die Zentralen und Betriebshallen von Unternehmen ins Visier, die illegal Abfälle importierten. Die Staatsanwaltschaft hat 57 solcher Transporte mit insgesamt etwa 1 500 Tonnen illegaler Abfälle festgestellt. Andere solcher Transporte wurden an der Grenze gestoppt.



    Die Arbeitslosenquote lag im August bei 5,4 % und ist damit gegenüber dem Vormonat um 0,1 % gesunken, berichtet das Nationale Statistikamt. Die Arbeitslosigkeit bei Männern ist um 1 % höher als bei Frauen. Die Jugendarbeitslosigkeit ist nach wie vor hoch und liegt bei etwa 22 %. Die 25- bis 74-Jährigen machten 78 % der Gesamtzahl der Arbeitslosen aus.



    Der Nobelpreis für Physiologie oder Medizin 2023 geht an Katalin Karikó und Drew Weissman für ihre Entdeckungen zu Nukleosid-Basenmodifikationen, die die Entwicklung wirksamer mRNA-Impfstoffe gegen COVID-19 ermöglichten, teilte die Königlich Schwedische Akademie der Wissenschaften heute mit.


  • Ukraine – dernières évolutions

    Ukraine – dernières évolutions

    Le chef de la diplomatie de lUE, Josep Borrell, a annoncé vendredi, à la réunion des ministres des Affaires étrangères du G7 de Weissenhaus, en Allemagne, que le bloc communautaire fournirait à lUkraine une nouvelle aide militaire de 500 millions deuros. Il sest par la même voie déclaré confiant quil sera possible darriver à un accord sur un embargo sur le pétrole russe les prochains jours. A son tour, le chef de la diplomatie française, Jean-Yves Le Drian, a salué lunité très forte des Etats du G7 pour soutenir lUkraine devant la Russie « jusquà la victoire ». Et la cheffe de la diplomatie britannique, Liz Truss, a plaidé pour que « plus d’armes » soient livrées à l’Ukraine face à la Russie contre laquelle elle a également exigé de nouvelles sanctions. Invité à la réunion du G7, le ministre ukrainien des Affaires étrangères, Dmytro Kuleba, a déclaré que labsence dun embargo sur le pétrole russe dans le prochain train de sanctions de lUE contre Moscou serait une rupture de l’unité de l’UE dans le soutien accordé à Kiev.

  • Nachrichten 10.03.2022

    Nachrichten 10.03.2022

    Der rumänische Premierminister Nicolae Ciucă hat am Donnerstag Janez Lenarčič, EU-Kommissar für humanitäre Hilfe und Krisenmanagement, empfangen. Sein Besuch in Rumänien findet im Rahmen der Eröffnung des europäischen Logistikzentrums für humanitäre Hilfe statt, das Rumänien mit Unterstützung der Europäischen Kommission in Suceava eingerichtet hat. Der Regierungschef verwies auf die schwerwiegenden humanitären Auswirkungen der ungerechtfertigten, illegalen und unprovozierten militärischen Aggression Russlands gegen die Ukraine. Er betonte die strategische Notwendigkeit, die Solidarität und Einheit von EU und NATO im Kontext der Krise aufrechtzuerhalten. Ich bin ermutigt durch die Solidarität, die die EU und ihre Mitgliedstaaten, darunter auch Rumänien, der Ukraine bisher entgegengebracht haben, sagte der EU-Kommissar bei der Eröffnung des Zentrums in Suceava. Der europäische Kontinent stehe vor der größten humanitären Krise seit dem Zweiten Weltkrieg, sagte Janez Lenarčič. 320 000 ukrainische Staatsangehörige seien in den ersten zwei Wochen der Krise nach Rumänien gekommen, und etwa 235 Tausend hätten das Land bereits verlassen.



    Die NATO sei durch die russische Aggression in der Ukraine stärker und Russland schwächer geworden, sagte US-Vizepräsidentin Kamala Harris am Donnerstag in Warschau. Bei ihrem Besuch in Polen sprach sie über die Gräueltaten, die beim Einmarsch der russischen Armee in die ehemalige Sowjetrepublik begangen wurden. Kamala Harris traf sich mit dem polnischen Präsidenten Andrzej Duda, der ebenfalls die Barbarei der russischen Streitkräfte anprangerte, die den Charakter eines Völkermords habe. Die US-Vizepräsidentin befindet sich auf einer kurzen Europareise, um den Ländern an der Ostflanke des nordatlantischen Bündnisses angesichts der Aggression Moskaus ein weiteres Signal der Unterstützung zu senden. Nach Polen wird Kamala Harris am Freitag in Rumänien eintreffen, wo sie von Präsident Klaus Iohannis empfangen wird. Es werden Maßnahmen der Alliierten zur Stärkung der Abschreckungs- und Verteidigungsposition der NATO an der Ostflanke erörtert, einschließlich der Aussicht auf eine verstärkte Militärpräsenz der USA und der Alliierten in Rumänien. Die Koordinierung der transatlantischen Gemeinschaft bei der Verabschiedung neuer Sanktionen gegen Russland als Reaktion auf den Einmarsch in der Ukraine wird ebenfalls erörtert werden. Der Besuch der Vizepräsidentin Kamala Harris in Bukarest steht im Zusammenhang mit dem 25. Jahrestag der bilateralen strategischen Partnerschaft.



    Die heutigen Verhandlungen zwischen den Außenministern Russlands und der Ukraine, Sergej Lawrow und Dmytro Kuleba, die von der Türkei vermittelt wurden, brachten keine Fortschritte in Richtung Waffenstillstand. Es wurde versprochen, die humanitären Bemühungen zur Evakuierung der Zivilbevölkerung fortzusetzen, ohne dass sich Russland in dieser Hinsicht fest verpflichtet hätte. Kuleba fügte hinzu, es sei beschlossen worden, die Gespräche in diesem Format fortzusetzen. Im Gegenzug beschuldigte Lawrow die Ukraine weiterhin, biologische und chemische Waffen einsetzen zu wollen und vom Westen manipuliert zu werden. Unterdessen ertönten heute Morgen in der ukrainischen Hauptstadt Kiew zu Beginn der dritten Kriegswoche erneut Luftangriffssirenen. Nach Angaben der ukrainischen Armee sind die russischen Streitkräfte auf dem Vormarsch, um die Stadt einzukesseln, und haben auch in anderen Teilen des Landes Angriffe durchgeführt. Präsident Wolodymyr Zelenskij hat Russland Kriegsverbrechen vorgeworfen. Moskau hat einer 12-stündigen Waffenruhe zugestimmt, um der Zivilbevölkerung das Verlassen der am stärksten betroffenen Gebiete zu ermöglichen, aber die ukrainischen Behörden behaupten, dass die ständigen russischen Bombardierungen einige Einwohner am Verlassen der Stadt gehindert haben. Auf der anderen Seite behauptet die Ukraine, sie habe über 12.000 russische Soldaten getötet, verwundet oder gefangen genommen und über 330 Panzer, über 1.110 gepanzerte Fahrzeuge und etwa 130 Flugzeuge zerstört. Russland behauptet, fast 3.000 militärische Infrastrukturelemente in der Ukraine zerstört zu haben.



    Premierminister Nicolae Ciucă kündigte gründliche Inspektionen bei allen Ölgesellschaften in Rumänien an, nachdem gestern Abend Panik zu beispiellosen Warteschlangen an den Tankstellen geführt hatte. Der Premierminister warnte, dass die erforderlichen Maßnahmen ergriffen werden, um alle illegalen, missbräuchlichen und wirtschaftlich ungerechtfertigten Praktiken zu unterbinden. Ciucǎ gab diese Erklärungen nach einer Dringlichkeitssitzung mit den Ministern für Energie und Wirtschaft sowie den Leitern des Wettbewerbsrats, der Verbraucherschutzbehörde und der Steuerbehörde ab. Die Institutionen haben nach einer ungerechtfertigten Erhöhung der Kraftstoffpreise bereits Inspektionen eingeleitet. Der Energieminister Virgil Popescu hat ebenfalls eine Botschaft in den sozialen Medien veröffentlicht, in der er erklärt, dass die Sanktionen gegen diejenigen, die gegen das Gesetz verstoßen, drastisch sein werden.



    Die Staats- und Regierungschefs der EU kommen am Donnerstag und Freitag in Versailles (Frankreich) zu einem Gipfeltreffen zusammen, bei dem die Unabhängigkeit Europas im Energiebereich, die Stärkung der Verteidigung der Union und das kürzlich von der Ukraine unterzeichnete EU-Beitrittsgesuch im Mittelpunkt stehen. Es wird ein neuer Plan erörtert, der höchstwahrscheinlich durch ein neues gemeinsames Darlehen finanziert wird, um die Folgen der russischen Invasion in der Ukraine zu bewältigen. Was die Energiekrise betrifft, so hat die Europäische Kommission vor kurzem die Initiative RePowerEU vorgestellt, die darauf abzielt, die Abhängigkeit Europas von russischem Gas zu verringern, das über 40 % des Erdgasverbrauchs der Union ausmacht. Was die Ukraine betrifft, so wird eine verstärkte Partnerschaft in Erwägung gezogen, indem Kiew enger an den europäischen Binnenmarkt angebunden wird und die Ukraine an das europäische Energienetz angeschlossen wird.



    Rumänien wird auf dem Gipfel von Versailles von Präsident Klaus Iohannis vertreten. Im Vorfeld des Treffens nahm er am Montag an einer Videokonferenz mit dem Präsidenten des Europäischen Rates Charles Michel und den Premierministern der Niederlande, Griechenlands, Kroatiens und Estlands teil. Staatspräsident Iohannis betonte, wie wichtig es sei, die Einheit und Koordinierung innerhalb der EU und zwischen der Union und den USA, der NATO und anderen strategischen Partnern zu wahren, um auf die russische Aggression gegen die Ukraine zu reagieren. Iohannis stellte auch die Maßnahmen vor, die Rumänien zur Unterstützung der Ukraine ergriffen hat, darunter die Einrichtung eines Zentrums zur Sammlung und Koordinierung der internationalen Hilfe für die Ukraine und Moldawien. Der rumänische Staatspräsident betonte auch die Unterstützung Rumäniens für die von der Ukraine, der Republik Moldau und Georgien unterzeichneten EU-Beitrittsanträge.



    In den vergangenen 24 Stunden wurden in Rumänien rund 4.200 neue SARS-CoV-2-Fälle und 62 damit verbundene Todesfälle gemeldet, teilte die Strategic Communication Group am Mittwoch mit. Nach fast zwei Jahren Alarmzustand hat Rumänien am 9. März alle mit COVID-19 zusammenhängenden Beschränkungen aufgehoben. Die Behörden kündigten an, dass die Bürger, deren Ausweis in den letzten zwei Jahren abgelaufen ist, ihre Dokumente innerhalb von drei Monaten erneuern müssen. Bis zum 7. Juni müssen 387.000 Menschen neue Ausweispapiere erhalten.


  • Bogdan Aurescu -Dmytro Kuleba, discuţii despre situaţia de securitate la Marea Neagră

    Bogdan Aurescu -Dmytro Kuleba, discuţii despre situaţia de securitate la Marea Neagră

    Situaţia de securitate la Marea Neagră şi aspiraţiile europene şi euroatlantice ale Ucrainei s-au numărat printre temele abordate de ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, cu omologul său ucrainean, Dmytro Kuleba, sâmbătă, într-o întâlnire din marja Forumului de Diplomaţie de la Antalya.

    Potrivit unui comunicat al MAE transmis, sâmbătă, miniştrii român şi ucrainean au realizat o evaluare a stadiului implementării aspectelor convenite cu prilejul convorbirii telefonice a preşedinţilor României şi Ucrainei din 12 mai 2021, precum şi în urma consultărilor celor doi şefi ai diplomaţiilor din 23 aprilie de la Bucureşti, când ministrul ucrainean a participat împreună cu omologul georgian la reuniunea extinsă a Trilateralei România-Polonia-Turcia găzduită de ministrul Aurescu.

    Ministrul român de externe a pus accent, în discuțiile cu omologul ucrainean pe necesitatea identificării cât mai curând de soluții durabile pentru drepturile persoanelor aparținând minorității române din Ucraina. Totodată, cei doi miniștri au discutat și despre situația de securitate la Marea Neagră și aspirațiile europene și euroatlantice ale Ucrainei.

    Aurescu a subliniat necesitatea reluării activității Comisiei mixte interguvernamentale privind protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale și a finalizării negocierilor pe marginea Protocolului de cooperare bilaterală româno-ucraineană în domeniul învățământului. Omologul ucrainean a confirmat deschiderea părții ucrainene pentru finalizarea formalităților necesare cât mai curând.

    De asemenea, ministrul român a reiterat solicitarea către Ucraina ca, pornind de la recunoașterea identității între limba română și așa-zisa limbă moldovenească, confirmată de partea ucraineană în luna aprilie 2021, aceasta să recunoască oficial inexistența limbii moldovenești.

    Cei doi miniștri de externe au discutat despre demersurile aflate în curs privind extinderea reprezentării consulare în cele două state, prin înființarea unui Birou consular la Ismail, parte a Consulatului General al României la Odessa și, respectiv a unui Consulat al Ucrainei la Sighetu Marmației.

    Cu privire la evoluțiile legate de pandemia de COVID-19, ministrul ucrainean de externe a mulțumit șefului diplomației române pentru ajutorul umanitar acordat de țara noastră Ucrainei, la 28 mai 2021, constând în echipamente și materiale medicale în valoare de peste 1,1 milioane euro, precum și pentru decizia Guvernului României din 16 iunie 2021 prin care a fost aprobată acordarea unui ajutor umanitar din Rezerva Ministerului Sănătății, cu titlu gratuit, pentru Ucraina, constând în 100.800 doze de vaccin anti-COVID-19.

    Ministrul ucrainean de externe a mulțumit părții române pentru susținerea constantă de către România a eforturilor sale de integrare euroatlantică.

    Comunicatul de presă poate fi accesat aici

    Sursa MAE

  • Jurnal Românesc – 26.04.2021

    Jurnal Românesc – 26.04.2021

    Miniştrii afacerilor externe român şi ucrainean,
    Bogdan Aurescu şi Dmytro Kuleba, au convenit asupra elaborării unui acord amplu
    privind drepturile minorităţilor din cele două state, transmite ministerul de Externe
    român. Cei doi s-au întâlnit la Bucureşti cu ocazia reuniunii trilaterale
    România-Polonia-Turcia, la care au fost invitaţi şi şefii diplomaţiilor din
    Ucraina şi Georgia. Bogdan Aurescu a subliniat importanţa angajamentului
    susţinut al Kievului pentru asigurarea deplină a drepturilor etnicilor români
    din Ucraina, inclusiv cu administraţiile regionale şi locale ucrainene. De
    asemenea, a reiterat inexistenţa aşa-zisei limbi moldoveneşti,
    aspect confirmat de omologul ucrainean, care a spus că acesta se va reflecta
    inclusiv în modul în care se implementează regimul limbilor statelor membre UE
    în legislaţia ucraineană în materie. Kuleba a precizat că Ministerul Educaţiei
    de la Kiev a transmis deja instrucţiuni autorităţilor locale pentru a aplica
    aceste prevederi. La rândul său, Aurescu a mulţumit părţii ucrainene pentru
    acordul dat în vederea realizării Programului de burse al Guvernului României
    pentru elevii etnici români din învăţământul primar ucrainean. Cei doi miniştri
    au mai vorbit despre deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei,
    inclusiv despre proiectul construcţiei unui nou pod peste Tisa, între Sighetu
    Marmaţiei şi Bila Ţserkva, precum şi despre situaţia pandemică din cele două
    state şi de securitate din regiune.




    Aproximativ 270.000 de români vor merge să
    muncească anul acesta în Germania, a declarat ministrul Muncii, Raluca Turcan.
    Ea a spus că ministerul este preocupat să le ofere acestora garanţia că
    drepturile le vor fi respectate şi că vor avea condiţii de muncă adecvate.
    Turcan a precizat că a abordat acest subiect într-o discuţie cu omologul german
    Hubertus Heil, căruia i-a prezentat campania pe care Bucureştiul o derulează
    pentru ca românii să fie bine informaţi. Ministrul de resort a adăugat că
    modificările legislative care au în vedere protejarea conaţionalilor care merg
    la muncă în străinătate vor fi incluse într-un act normativ ce urmează să fie
    adoptat de Guvern într-o şedinţă
    programată săptămâna aceasta. Raluca Turcan a apreciat eforturile depuse de
    Berlin în vederea corectării vulnerabilităţior care au existat în trecut în
    relaţia cu lucrătorii români. Partea germană a operat deja modificări
    legislative, prin adoptarea Actului privind inspecţia în domeniul sănătăţii şi
    securităţii la locul de muncă. Astfel, în industria cărnii au fost eliminate
    subcontractarea şi folosirea agenţiilor de muncă temporară. De asemenea, a
    crescut numărul inspecţiilor în domeniul sănătăţii şi securităţii la locul de
    muncă, a mai spus ministrul. Ea a anunţat că Executivul are în vedere şi
    alte prevederi importante în ceea ce priveşte asigurările de sănătate ale
    lucrătorilor şi măsuri suplimentare de protecţie.




    Un nou concert din turneul internațional online
    JAZZT Vivaldi, susținut de soprana Rodica Vică alături de Ansamblul
    ImpRoWien are loc pe 27 aprilie, de la ora 18.00, ora Austriei. Soprana Rodica
    Vică este invitata unor importante opere și filarmonici din țară și din
    străinătate şi este câștigătoare a numeroase premii la concursuri naționale și
    internaționale. Ansamblul ImpRoWien este format din cinci muzicieni stabiliți
    la Viena: dirijorul, compozitorul şi pianistul Cristian Spătaru, Cristian
    Ruscior şi Grațiela Aranyosi la vioară, Hannah Berghofer la violă și Florian Cristian
    Dragomir la contrabas. Turneul JAZZT Vivaldi se desfășoară până pe
    4 mai şi este transmis pe rețelele de socializare ale ICR Viena, Institutului
    Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția şi pe paginile de
    Facebook ale Asociației Musica Ricercata, Uniunii de Creaţie Interpretativă a
    Muzicienilor din România şi Centrului Național de Artă Tinerimea Română.
    Programul complet al manifestării se găseşte pe paginile menţionate şi pe
    site-ul icr.ro.




    Soprana Felicia Filip s-a alăturat unor tineri
    muzicieni români în cadrul proiectului Miercurile Muzicale
    organizat de Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția.
    Programul a reînceput pe 7 aprilie cu un minirecital susţinut de soprană
    alături de tenorul Andrei Mihalcea şi a continuat pe 21 aprilie cu Andreea
    Chira la nai și Pavel Efremov la acordeon. Următorul moment muzical va avea loc
    pe 5 mai şi îl va avea în prim plan pe pianistul Ștefan Vârtejaru.
    Înregistrările conțin atât concertul propriu-zis cât și testimoniale ale artiștilor
    implicați care răspund la trei întrebări standard: Ce schimbări a produs
    pandemia COVID-19 în viaţa de muzician?ˮ, Cum se ascultă muzica
    clasică? și Dacă un tânar vrea să asculte muzică clasică, cu ce ar
    fi bine să înceapă?. Proiectul se desfăşoară până pe 4 august, iar
    reprezentaţiile sunt transmise pe paginile de Facebook, YouTube și Instagram
    ale IRCCU Veneția şi preluate de Radio România Internațional.


  • Jurnal românesc – 09.09.2020

    Jurnal românesc – 09.09.2020

    Guvernul de la Kiev nu are nicio intenţie să modifice legea
    educaţiei, a declarat la Bucureşti, ministrul ucrainean de externe, Dmytro
    Kuleba.
    Actul legislativ, adoptat în 2017, a stârnit nemulţumirea minorităţilor
    naţionale din Ucraina, inclusiv celei române, care acuză o restricţionare a
    învăţământului în limba maternă. Şeful diplomaţiei ucrainene a afirmat că legea
    nu poate fi modificată pentru a satisface cerinţele altor ţări, însă a dat
    asigurări că Executivul de la Kiev este dispus să rezolve în spirit
    amiabil, reciproc, pentru interesele naţionale ale Ucrainei şi României, toate
    problemele sensibile, inclusiv problema referitoare la minorităţile
    naţionale
    .

    Declaraţiile au fost făcute după întâlnirea pe care oficialul
    ucrainean a avut-o cu ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, în marja
    Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române. Bogdan Aurescu a afirmat că problematica
    drepturilor persoanelor care aparţin minorităţii române din Ucraina va rămâne
    pe agenda bilaterală până se vor identifica soluţii durabile. Dorinţa
    noastră este de a obţine maximul posibil pentru exercitarea drepturilor
    lingvistice ale persoanelor care aparţin minorităţii române din Ucraina şi, de
    asemenea, acest exerciţiu să se realizeze pentru toţi vorbitorii de limbă
    română din Ucraina, indiferent cum aceasta este denumită. Am discutat şi despre
    posibilitatea negocierii unui Acord cuprinzător privind protecţia drepturilor
    minorităţilor naţionale, cu accent pe drepturile lingvistice,
    a spus
    ministrul român.

    În ceea ce priveşte reforma teritorială administrativă a
    Ucrainei, contestată de unii etnici români, Aurescu a apreciat că nu există o
    disipare a românilor, deoarece a observat că aceştia au fost incluşi, în măsura
    posibilului, în aceleaşi unităţi administrativ-teritoriale. La rândul său,
    Dmytro Kuleba a declarat că respectă poziţia Bucureştiului cu privire la
    garantarea drepturilor minorităţilor naţionale, iar Kievul este dispus să
    dezvolte dialogul pe acest subiect. Vreau să subliniez foarte clar: ne
    mândrim cu minoritatea românească din Ucraina şi ne mândrim, de asemenea, cu
    comunitatea ucraineană din România. Existenţa acestor minorităţi întăreşte
    ţările noastre, (…) voi fi mereu pregătit să privim minorităţile naţionale ca
    nişte oportunităţi şi nu ca nişte probleme, a precizat oficialul
    ucrainean.




    Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti a anunţat că, începând din
    9 septembrie, au intrat în vigoare noi condiții de acces pe Aeroportul
    Internațional Henri Coandă din Capitală.
    Accesul pasagerilor se
    face acum direct la aerogara Plecări. Se elimină astfel obligativitatea
    trecerii prin corturile din faţa terminalului, însă rămân valabile toate
    celelalte măsuri pentru combaterea răspândirii SARS-CoV2, respectiv măsurarea
    temperaturii la intrarea în terminal, dezinfectarea mâinilor, păstrarea
    distanţei de 1,5 metri faţă de alte persoane şi purtarea măştii, care să
    acopere gura şi nasul.

    De asemenea, toate cafenelele şi restaurantele din
    aeroport au fost redeschise, iar accesul autovehiculelor în faţa aerogării
    Plecări a fost reluat. Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti precizează că
    măsurile au fost dispuse în contextul
    apropierii sezonului rece şi al traficul încă redus. Instituţia atrage atenţia
    că întreg personalul aeroportului monitorizează respectarea cerinţelor privind
    purtarea măştii şi păstrarea distanţei, iar în caz contrar va solicita
    intervenţia imediată a poliţiei şi jandarmeriei.




    Artista plastică Liana Saxone Horodi a fost invitata ICR Tel Aviv în
    cadrul seriei Portret de artist
    , prin intermediul căreia
    reprezentanţa culturală românească în Israel îşi propune incursiuni în
    activitatea unora dintre personalitățile marcante ale scenei culturale
    israeliene care au rădăcini românești sau care realizează frecvente schimburi
    culturale cu România. Artista, o adevărată ambasadoare culturală a României în
    Israel, a oferit detalii privind procesul de creație, crezul său artistic și a
    vorbit despre personalitățile culturale românești care i-au marcat cariera, de
    la profesori ca Rudolf Schweitzer-Cumpăna, la mentori ca Ionel Jianu, până la
    membri de familie și prieteni. Liana Saxone Horodi este pictoriță, graficiană
    și publicistă.

    S-a născut la București pe 11 septembrie 1940. Este membră a
    Uniunii Pictorilor și Sculptorilor din Israel și a fost distinsă cu premiile
    Fondurilor Culturale Ianculovici, în 2001, și Palty, în 2003, precum și cu
    premiul Herman Struck al Municipiului Haifa, în 2004. Începând din anul 2000
    a desfășurat o bogată activitate publicistică în presa de limbă română din
    Israel, precum și în reviste din România. Materialul video cu Liana Saxone
    Horodi se găseşte, în limbile română și ebraică, pe pagina de Facebook a ICR
    Tel Aviv și pe canalul de YouTube.