Radio România Internațional

Tag: DNA

  • Bilanț DNA 2024

    Bilanț DNA 2024

    5.400 de dosare au fost soluționate şi aproape 260 de persoane care ocupau funcții de conducere au fost trimise în judecată în România anul trecut, potrivit bilanțului prezentat de Direcția Națională Anticorupție (DNA). A fost unul dintre cei mai buni ani ai DNA, spune șeful instituției, Marius Voineag, cu numeroase realizări şi un trend general pozitiv, confirmat de evoluţia indicatorilor statistici, cantitativi, calitativi şi în special de creşterea diversităţii tipului de probe administrate şi scăderea semnificativă a gradului de achitări.

    Procurorul-şef al DNA a precizat că instituţia pe care o conduce are capacităţi tehnice care rivalizează cu cele ale instituţiilor occidentale și că îşi propune, în continuare, să abordeze cu prioritate cazurile în care sunt bani mulţi în joc, pentru că acolo tentaţiile sunt mari şi impactul pentru societate este, de asemenea, mare. “Nu veţi rămâne cu bani”, este mesajul pe care Marius Voineag l-a transmis celor care încalcă legea (track):

    “La finalul anului trecut, soldul bunurilor indisponibilizate efectiv se ridica la peste 280 de milioane de lei, din care, pe parcursul anului au fost dispuse măsuri asiguratorii în valoare de 236 de milioane de lei, reflectând preocuparea noastră constantă pentru recuperarea produsului infracţional generat de faptele de corupţie sau asimilate. Intensificarea activităţii noastre în planul recuperării produsului infracţional este menită să transmită un mesaj tuturor celor care sunt tentaţi să săvârşească infracţiuni de corupţie sau asimilate acestora, în sensul că nimeni niciodată n-ar trebui să rămână cu banii.”

    Prezent la bilanțul DNA, ministrul de interne, Cătălin Predoiu, a vorbit de fenomenul global al corupţiei, care a căpătat amploare, în pofida eforturilor de stopare a acestuia, atât în România, cât şi în lume. În ceea ce priveşte recuperarea produselor infracţionale, ministrul de interne consideră că România este departe de ideal şi că este nevoie de o mai bună cooperare instituţională şi la nivel internaţional, de adaptarea tacticilor şi de specializarea politiştilor şi a procurorilor. Cătălin Predoiu:

    “S-a vorbit de ani de zile de recuperarea produselor infracţiunii. S-a făcut enorm de mult în această direcţie în ultima perioadă. S-au făcut progrese, există instituţii, există un alt tip de cultură, este foarte adevărat, dar cred că suntem, totuşi, departe de idealul “nimeni să nu rămână cu nimic”. Suntem departe de acel moment. Adevărul este că foarte mulţi rămân cu foarte mulţi bani, cum bine ştim. Deci, e loc de mult mai bine în această acţiune de recuperare a produselor infracţiunii.

    Sigur, rămâne de văzut dacă trebuie să îmbunătăţim şi instrumentele legislative, dacă e o chestiune de tactică, de mijloace. În orice caz, ştim cu toţii că este foarte dificil, pe de altă parte, să recuperezi absolut toate produsele infracţiunii. Cred că este aproape imposibil şi cred că nu reuşeşte nicio ţară din lume acest lucru.”

    Cătălin Predoiu a subliniat că politica de combatere a corupţiei trebuie să rămână o prioritate, iar instituţiile care combat acest fenomen trebuie să performeze în mod constant.

     

  • Retrospectiva săptămânii 13.10. – 19.10.2024

    Retrospectiva săptămânii 13.10. – 19.10.2024

    Președintele României, Klaus Iohannis, la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles

    Liderii din țările blocului comunitar, inclusiv șeful statului român, Klaus Iohannis, s-au reunit, joi și vineri, la Bruxelles, pentru a discuta subiecte precum Ucraina, situaţia din Orientul Mijlociu, competitivitatea UE, migraţie, afaceri externe.

    Un alt subiect a fost semnalul de sprijin al Uniunii, pe care trebuie să îl dea la cel mai înalt nivel pentru Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), în contextul alegerilor şi referendumului prin care populaţia este întrebată dacă doreşte aderarea la UE. Este unul dintre punctele pentru care România a insistat să apară atât în dezbatere, cât şi în declaraţia de final a summitului.

    Un al doilea element pentru care România a insistat este acela în care liderii europeni solicită Comisiei Europene să analizeze motivele pentru care preţurile la energie din Europa de Est şi de Sud tind să fie mai mari decât cele din restul blocului comunitar. Una dintre probleme ar fi interconectivitatea slabă a pieţei şi blocajul care are loc în regiunea de centru a Europei. Astfel, state precum România nu pot profita de momentele în care piaţa europeană oferă preţuri mai bune, însă migraţia a ocupat cea mai mare parte a discuţiilor, în condiţiile în care fenomenul pune, în continuare, presiune pe graniţele Uniunii.

    Miercuri, șeful statului român, Klaus Iohannis, a participat la Summitul Uniunea Europeană – Consiliul de Cooperare al Golfului, care a avut loc la Bruxelles. Această primă ediţie a Summitului a reprezentat un moment definitoriu pentru avansarea Parteneriatului Strategic dintre cele două regiuni şi a pus bazele unei cooperări aprofundate în perioada următoare. Parteneriatul comun vizează securitatea, dezvoltarea durabilă şi prosperitatea celor două regiuni, prin stimularea comerţului bilateral şi a investiţiilor, cooperarea energetică şi combaterea schimbărilor climatice, conectivitate sporită, inclusiv în domeniul digital şi al contactelor interumane.

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a pledat pentru actualizarea şi extinderea cadrului contractual în domeniul comerţului şi al investiţiilor, susţinând, totodată, şi avansarea pe linia liberalizării vizelor. România este interesată de o mai bună conectivitate între cele două regiuni, prin dezvoltarea şi extinderea unor proiecte, precum Coridorul Economic India-Orientul Mijlociu-Europa şi sub egida Global Gateway, care să permită utilizarea mai eficientă şi în parteneriat a noilor tehnologii, a surselor de energie şi a materialelor critice.

     

     

     

     

    Comisia Europeană a aprobat provizoriu a treia cerere de plată a României pentru PNRR

    Comisia Europeană a aprobat provizoriu a treia cerere de plată a României pentru PNRR, însă aşteaptă ca, în termen de o lună, să primească informaţii suplimentare din partea guvernului de la Bucureşti pentru a putea face plata integrală. Conform evaluării Comisiei Europene, România a îndeplinit 62 din cele 68 de jaloane de reformă sau investiţii, motiv pentru care forul amintit propune suspendarea parţială a plăţii până sunt transmise lămuriri suplimentare. În cazul în care acestea sunt considerate suficiente, Comisia va face plata integral pentru cele două miliarde de euro. În caz contrar, executivul european va face o plată parţială către România, iar ţara noastră va avea o a doua perioadă, de data aceasta de şase luni, pentru a îndeplini jaloanele restante.

    Comisia Europeană urmează să transmită care este exact suma ce nu va fi virată Bucureștiului din cererea de plată, în valoare de 2.700.000.000 euro. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a afirmat că Executivul lucrează, deja, pentru a îndeplini toate restanţele. Printre punctele îndeplinite se numără stimularea eficienţei energetice în industrie, reforma sistemului public de pensii şi investiţiile pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a parcului imobiliar existent.

     

     

     

    Acuzații de corupție pentru politicieni români

    Procurorii DNA au început, joi, să percheziţioneze cabinetul deputatului Nelu Tătaru de la Spitalul Municipal din Huşi, unde acesta îşi desfăşoară activitatea ca medic chirurg. Percheziţiile DNA au loc după ce, la începutul săptămânii, Camera Deputaţilor i-a ridicat parţial imunitatea fostului ministru, acuzat că ar fi luat mită anul acesta de la pacienţi.

    Nelu Tătaru spune că nu este vinovat şi că nu a condiţionat niciodată actul medical de primire a unor foloase materiale. Fostului ministru al Sanatatii i-au fost retrase toate functiile politice si a fost exclus de pe listele pentru alegerile parlamentare din 1 decembrie.

    Miercuri, Biroul permanent al Senatului de la Bucuresti, întrunit în format online, a decis ca solicitarea de ridicare a imunităţii parlamentare a denatorului Eugen Pîrvulescu să fie transmisă Comisiei juridice pentru întocmirea unui raport, iar acesta să fie supus votului plenului care urmează să se întrunească fizic, luni, 21 octombrie.

    Săptămâna trecută, senatorul Eugen Pîrvulescu a fost pus sub urmărire penală şi urmează să fie cercetat sub control judiciar într-un dosar în care este acuzat de instigare la cumpărare de influenţă.

     

     

     

    Victorii pentru România în competițiile internațioanle de fotbal

    Selecţionata de tineret a României s-a calificat la Campionatul European de fotbal Under-21 din 2025, după ce a învins echipa similară a Elveţiei cu 3-1, marţi seara, la București, în ultimul meci din Grupa E a preliminariilor. Tricolorii reuşesc a patra prezenţă consecutivă la un turneu final la Under 21. Tot marţi seara, naţionala de fotbal a României a învins echipa Lituaniei, cu scorul de 2-1, la Kaunas, în Grupa a 2-a din Liga C a Ligii Naţiunilor. Este a patra victorie a tricolorilor în această campanie, după cele cu Lituania pe teren propriu, Cipru și Kosovo. România conduce grupa cu 12 puncte, Liga Naţiunilor va avea efect direct şi asupra preliminariilor europene pentru Cupa Mondială din 2026.

     

     

  • Retrospectiva săptămânii 25.02 – 02.03.2024

    Retrospectiva săptămânii 25.02 – 02.03.2024

    Calendarul complet al alegerilor în România

    Primul tur al alegerilor prezidenţiale din România va avea loc pe 15 septembrie, iar al doilea, dacă va fi necesar, pe 29 septembrie. Decizia a fost luată de coaliţia de guvernare, care a renunţat, totodată, la organizarea scrutinului europarlamentar în decurs de două zile pentru românii din afara ţării, pentru că, susţine aceasta, ar fi încălcat dreptul constituţional al românilor din interiorul ţării, care votează într-o singură zi. A fost, în schimb, prelungit programul de funcţionare a secţiilor de votare. Reamintim că anterior, coaliţia a decis că alegerile europarlamentare vor avea loc împreună cu cele locale, pe 9 iunie, urmărind o participare mai mare la votul pentru Parlamentul European, reducerea cheltuielilor şi a perioadei electorale.

    Componenţa Parlamentului României va fi decisă pe 8 decembrie, atunci când vor avea loc alegerile generale. Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, a anunţat că peste 30.000 de experţi electorali sunt pregătiţi pentru alegerile succesive din acest an. El este de părere că, din punct de vedere instituţional, România este pregătită pentru a face faţă acestui an, pe care l-a numit atipic.

    Toni Greblă: “De ce ziceam că anul acesta este atipic? Pentru că toate tipurile de alegeri – europarlamentare, locale, parlamentare şi prezidenţiale – se desfăşoară, practic, pe parcursul a numai şase luni şi din acest motiv organizatoric şi din alte puncte de vedere, nu va fi foarte uşor”. În plus, Toni Greblă a dat asigurări că alegerile vor fi organizate transparent, cu respectarea principiului echidistanţei faţă de toţi competitorii politici, astfel încât rezultatul să fie cel dorit de majoritatea votanţilor.

    Bilanţ DNA

    Procurorii au redescoperit ‘curajul’ de a investiga cazuri de mare corupţie – a declarat procurorul-şef al Direcției Naționale Anticorupție, Marius Voineag, la prezentarea raportului de activitate al instituției pe anul 2023. Acesta le-a cerut anchetatorilor să dea în continuare dovadă de maxim profesionalism, referindu-se la costurile corupţiei care rămân neacceptat de mari pentru societatea românească. Marius Voineag a prezentat câteva repere din activitatea anului trecut.

    Marius Voineag:  “Ne-am dorit consolidarea instituţională prin creşterea resursei umane şi am reuşit să încadrăm 29 de procurori, fără a lua în considerare ultima procedură prin care au mai fost validaţi alţi 23 de noi procurori la începutul acestui an. În cursul anului 2023 au fost trimişi în judecată 651 de inculpaţi. A crescut semnificativ numărul inculpaţilor trimişi în judecată faţă de care au fost luate măsuri preventive de libertate. La nivelul anului 2023 avem 2.259 de dosare faţă de 2.087 în anul 2022”.

    Pentru 2024, având în vedere contextul electoral, DNA promite ca va continua să aibă aceeaşi hotărâre pentru combaterea corupţiei. Potrivit conducerii instituției, se are în vedere creşterea capacităţii instituţionale cu accent pe politicile de resurse umane, iar atenţia va fi îndreptată către marile cazuri de corupţie şi către domeniile prioritare cu impact asupra vieţii cetăţenilor.

    România susține, alături de celelalte state europene, Ucraina

    La Conferinţa de la Paris de la începutul acestei săptămâni, organizată la iniţiativa preşedintelui Emmanuel Macron pentru susţinerea Ucrainei, a fost prezent și președintele României, Klaus Iohannis. Șeful statului a subliniat că unitatea şi solidaritatea comunităţii internaţionale în sprijinul Ucrainei sunt esenţiale şi trebuie menţinute, poziţia constantă a României fiind aceea de susţinere multidimensională a Ucrainei, atât timp cât va fi nevoie. Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, Klaus Iohannis a apreciat că menținerea unității și a acțiunii coordonate la nivelul UE și al NATO continuă să fie aspecte esențiale.

    De asemenea, precizează comunicatul, șeful statului a subliniat necesitatea menținerii unei atenții speciale asupra Republicii Moldova și a evidențiat importanța reacției coordonate de contracarare a acțiunilor hibride din partea Federației Ruse. În egală măsură, a atras atenția asupra implicațiilor pe care războiul declanșat de Rusia le are asupra securității europene și euroatlantice și, în special, asupra securității la Marea Neagră, regiune în care efectele conflictului se resimt intens. Concluzia unanimă a participanților la reuniunea de la Paris a fost aceea că este nevoie să fie intensificate toate eforturile pentru continuarea sprijinului multidimensional acordat Ucrainei.

    Pact Verde în România

    La o întâlnire în Capitală cu reprezentanții mai multor organizaţii non-guvernamentale, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că este nevoie de un pact naţional în baza căruia protecţia mediului să devină o prioritate. “De acest lucru depinde calitatea vieţii, sănătatea şi siguranţa cetăţenilor”, a spus şeful statului. El a subliniat că deciziile şi acţiunile actuale în domeniul mediului au implicaţii pentru generaţiile prezente şi viitoare şi a mulţumit pentru implicarea societăţii civile. Potrivit lui, “protecţia mediului înconjurător nu trebuie neglijată”, iar prin proiectele organizaţiilor neguvernamentale cetăţenii au înţeles mai bine beneficiile unor acţiuni pentru mediu şi au devenit adevăraţi parteneri în tranziţia verde.

    Prezent la eveniment, ministrul Mediului, Mircea Fechet, consideră că ONG-urile au un rol vital în monitorizarea şi îndrumarea politicilor guvernamentale, în educarea publicului şi în promovarea unor practici sustenabile, într-o lume în care problemele legate de mediu devin din ce în ce mai presante. “Sunt convins că împreună putem face schimbări semnificative în modul în care protejăm şi gestionăm resursele naturale ale planetei noastre” – a declarat Mircea Fechet.