Garanții di Securitati ti Românie
Prezidentul ali Românie, Klaus Iohannis, dzâsi, ñiercuri, câ nu ari niți unâ fuvirseari directâ ti Românie, ama că șefañilli ali Așcheri s-andregu ti tuti catastisili ți pot s-facâ. „România s-hârsești, adzâ, di nai ma di simasie garanţii di securitati ți li ari avutâ vârâoarâˮ, dzâsi șeflu a statlui, di cara vâsilia fați parti ditu Suțata Nord-Atlanticâ. El dzâsi nica că România nu va s-pitreacâ așchirladz tu Ucraina ş-că varianta ta s-da unu sistemu di apârari antiaerianâ aliștei vâsilii va s-hibâ zburâtâ tu Consiliul Suprem di Apârari a Vâsilillei. Tu arada a lui, șefanlu a Statlui Major Gheneral ali Apârari, ghenerallu Gheorghiţă Vlad, dzâsi că România lipseaști s-creascâ multu ayoñea forţili di apârari, tu contextul a catastisillei di securitati ditu reghiuni. Ministerlu a Apârarillei acațâ tu isapi ipoteza a unâllei crișteari a ceamaunâllei militarâ di tora, dzâți ghenerallu. El feați tâmbihi că easti ananghi di criștearea a capacitatillei di reacţie a așcherillei prin năi echipamenti militari.
Expoziţia „Black Sea Defence and Aerospace” di București
Stâmâna aesta s-feați, București, expoziţia di tehnicâ militarâ reghionalâ „Black Sea Defence and Aerospace”. La evenimentu poarâ parti cama di 400 di producători globali di echipamenti şi tehnicâ militarâ ditu vârâ 30 di stati membri ică parteneri ali NATO. Lâ furâ spusi a experţiloru ditu toatâ lumea tehnica militarâ nai ma naua, armamentu, ama și lucrul nai ma di simasie – avionlu multirol ditu bârnul ținți F-35, ți Forţili Aeriani a Statilor Uniti ali Americâ lu adusirâ, ti prota oarâ, la unâ expoziţie ditu Evropa. Evenimentul expoziţional ş-pripusi s-bagâ oarâ cari suntu oportunitățli şi s-aflâ tropuri di lucru deadunu, emu tu producţie, emu tu dumenea a emburlâchillei, ta s-poatâ sâ scoatâ tu migdani, pi planu internaţional, industria di apârari ditu Românie.
Şedințâ deadunu, tu Ankara, a chivernisiloru româneascâ ș-ânturțeascâ
Chivernisili româneascâ ș-ânturțescu avurâ, marţâ, tu Ankara, prota şedinţâ deadunu tu cari apufisirâ s-ahurheascâ diznău exporturli româneşțâ di carni câtâ Turchii şi simnarâ ma multi achicâseri tu dumeni cata cumu turismul ş-urbanismul. La şedinţa di arada a ațiloru dauâ chivernisi, s-apufisi fermierilli româñi s-exportâ diznău carni tu Turchii. Premierlu Marcel Ciolacu cundille, cu aestâ arasti, că fermierilli româñi va s-aibâ, diznău, acțes la unâ pâzari multu mari şi va s-poatâ s-dișcllidâ călluri năi câtâ alti pâzări. „Easti unâ oportunitati ti anami ti producâtorilli româñi ta s-aibâ acțesu la unâ pâzari dipu mari, anda tu idyiul chiro va s-putemu s-apufisimu călluri salami di emburlâchi ş-cu alti zoni ditu reghiuni ş-tu Orientul di Mesiˮ, cundille Marcel Ciolacu. Tutnâoarâ el âlli hâristusi a liderlui di Ankara că simnă decretlu ți lâ da izini a țetăţeñilor româñi s-urdinâ tu Turchii cu cartea di identitati ti nai multu 90 di dzâli. Premierlu Ciolacu adusi aminti că România va s-asiguripseascâ ma largu unu bunu lucru deadunu ti Turchia cu Uniunea Evropeanâ. Tu arada a lui, ș-prezidentul Recep Tayyip Erdoǧan dzâsi că dauli vâsilii vor, tu añilli ți yiuu, s-agiungâ alâxerli comerțiali bilaterali la 15 miliardi di dolari. Aestu adusi aminti că dauli craturi agiutâ la asiguripsearea a securitatillei ș-a stabilitatillei tu reghiuni pritu acţiuni adrati deadun, ama ş-tu arada NATO. Erdoǧan dzâsi nica că dauli craturi, deadunu cu Vâryâria, adrarâ unâ parei ți va sâ scoatâ minili ditu Amarea Lai.
Ghenerali tu rezervâ a SRI, bâgaț di DNA sum control judițiar pi cauţiuni
Șefanlu operativ di ma ninmti a SRI, Florian Coldea, fu bâgatu di DNA sum control judițiar pi cauţiuni, dzâsirâ izvuri judițiari. Idyea misurâ fu datâ ș-ti ghenerallu tu rezervâ Dumitru Dumbravâ, şefanlu di ma ninti a direcţillei juridicâ a SRI, ş-avocatlu Doru Trăilă. Treilli sunt acuzaţ tu un dosar di trafic di influenţâ şi spilari di pâradz, dupâ ți un emburu dzâsi că elli âlli câftarâ suma di 600.000 di evradz ta s-lu agiutâ s-llia unâ pideapsâ cu amânari tu dosarlu tu cari eara condamnatu ti patru ani di ahapsi ti fraudi cu fonduri evropeani.
Crișteri a tiñiilor di cathi mesu și nihâristuseri sindicale tu sectorlu bugetar
Civernisea di București apruche unâ ordonanţâ di urgenţâ cari pruveadi crişteri a tiñiilor di cathi mesu cu 10% tu dauâ tranşi ti ma multi categorii di atugaț ditu instituţiili ți suntu cumândusiti di Executiv, ministeri ică di Parlamentu. Sindicatili ditu administraţie câtâyursirâ ordonanţa, luyursindalui că Chivernisea scoati tu migdani unâ politicâ salarialâ ți nu acațâ tu isapi nivolli dealihea a arugațlor. Gioi, sindicalișțâlli ditu ma multi instituţii publiți ş-organizaţii guvernamentali protestarâ București, dzâcândalui că s-facu nindriptăț ş-discriminări salariali tu domeniili di activitati iu elli lucreadzâ. Criștearea âlli nihâristiseaști niscânțâ ditu protestatari ți minduescu că easti multu ñicâ. Premierlu Marcel Ciolacu lâ dzâsi aluștor că ti instituţiili aesti va s-aflâ trpuri ti structuri di personal cama lișoru ti adrari, iara ditu economiiliți va li adarâ, va lâ creascâ tiñiili di cathi mesu ațiloru ți lâ si cadi.
Câsâbălu Craiova fu nicuchirlu a Festivallui Internațional Shakespeare
Festivallu Internațional Shakespeare di Craiova, XIV-a ediție, ți ahurhi tu 16 di mai va ș-ancllidâ duminicâ porțili. Cama di 300 di spectacoli di teatru tu aradâ mondialâ, conțerti, paradi, atelieri, pârâstâseri di carti, instalaţii, câlâtorii VR furâ programati tu tutu câsâbălu Craiova ş-anvârliga, tu spaţii convenţionali, ama ș-tu ațeali ma pțânu cunuscuti ş-niaştiptati locâri. Sâlili di spectacol şi spaţiile indoor avurâ spectacoli, expoziţii, atelieri şi pârâstâseri di carti, iara tu pâzări, parcuri, geadei va s-facâ andamusi-surprizâ cu spectacoli şi performance-uri, conțerti, instalaţii pop-up tu aer liber, iu publicul easti câlisitu s-llia parti. Shakespeare Village – unâ hoarâ britanicâ di la 1600, adratu ditu thimellu, pi Hipodromlu Craiova, easti locul iu va s-dizvârteascâ dzăț di conțerti şi spectacoli. Numi ditu nai ma mărli, ditu lumea a creatorlor internaţionali di teatru şi spectacol va s-hibâ tu programlu a festivallui, cata cumu: Robert Wilson, Peter Brook, Declan Donnellan, Philip Parr, Christian Friedel.
Autor: Leyla Cheamil
Apriduțearea: Mirela Sima Biolan