Radio România Internațional

Tag: dobândă

  • Cum arată casa ideală pentru români

    Cum arată casa ideală pentru români

    Casa ideală pentru români trebuie să fie eficientă din punct de vedere
    energetic. 54% dintre aceștia cred că eficiența energetică este criteriul
    principal pentru o locuință ideală și este strâns legată de calitatea
    construcției. Sunt rezultatele unui studiu recent, care mai scoate în evidență
    și faptul că românii consideră calitatea materialelor și a accesoriilor o
    investiție înțeleaptă. Acest aspect se reflectă şi în percepţiile românilor,
    83% dintre aceştia considerând că materialele de zidărie utilizate în
    construcţia locuinţei favorizează menţinerea căldurii în locuinţă, lucru de
    dorit, pe termen lung. 75% dintre respondenți cred că modernitatea îi ajută să
    economisească, prin urmare vor alege materiale de zidărie inovatoare, care să
    ajute la creșterea confortului termic și reducerea costurilor locuinței.
    Studiul vine în contextul în care explozia prețurilor la energie a fost de
    natură să-i sperie pe români.



    Având în vedere majorările de preţuri care se preconizează pentru iarna ce
    urmează, ne vom confrunta cu o stare generalizată de nemulţumire şi disconfort
    din partea consumatorilor de servicii energetice, consideră autorii studiului. Un
    nivel deosebit de ridicat de anxietate în privința costurilor la energie
    electrică a fost remarcat la 69% dintre români, în timp ce 64% s-au declarat și
    mai îngrijorați de costurile gazelor naurale. Aceste cheltuieli au ajuns să fie
    un punct important în evaluarea unei locuinţe, astfel că, după preţ (86%) şi
    calitatea materialelor de zidărie folosite (81%), costurile de întreţinere
    (81%) sunt al treilea atribut ca importanţă atunci când consumatorii apreciază
    valoarea unei locuinţe.


    În altă ordine de idei, o treime dintre români speră ca prețurile locuințelor
    să scadă semnificativ până în primăvara anului 2023. Un alt studiu relevă că
    aceștia sunt sătui de creșterea prețurilor în toate domeniile şi au încredere
    în piața imobiliară. 38% dintre respondenţi au spus că sunt siguri că vor
    cumpăra o locuință anul viitor, o treime oscilează între da și nu (33%), iar
    12% înclină spre da. Doar 9% sunt siguri că nu vor cumpăra o locuință în
    următorul an, iar alți 8% înclină spre nu. Bugetul alocat pentru viitoarea
    proprietate se situează pentru jumătate din ei (54%) sub 60.000 de euro. Un
    sfert (25%) au un buget între 61.000 și 90.000 de euro, 12% între 91.000 și
    120.000 de euro și 8% depășesc 121.000 de euro. Românii care nu vor să cumpere
    o locuință au precizat că sunt dispuși să își schimbe părerea dacă prețul ar
    scădea. Pe locul doi ca importanță se află scăderea dobânzilor la credite
    (27%), urmată de scăderea celorlalte costuri de zi cu zi (19%) și creșterea veniturilor
    personale (18%). În ceea ce privește așteptările pentru următoarele 6 luni, 39%
    dintre respondenți anticipează o scădere semnificativă a prețurilor, 27% o
    ușoară scădere, în timp ce 9% se așteaptă să stagneze. Doar 8% se așteaptă la o
    creștere ușoară și 5% la una semnificativă.









  • Retrospectiva săptămânii 02.10 – 08.10.2022

    Retrospectiva săptămânii 02.10 – 08.10.2022

    Președintele Klaus Iohannis, la reuniunile de la Praga


    Preşedintele
    Klaus Iohannis a mers, în această săptămână, la Praga la summitul informal al
    Consiliului European, centrat pe războiul din Ucraina, criza energetică și
    economie. Cu o zi înainte, joi, șeful statului român a participat, tot la
    Praga, la prima reuniune a Comunității Politice Europene.

    Desfăşurat într-un moment cheie pentru
    continentul european, în contextul războiului ilegal şi nejustificat declanşat
    de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, summitul Comunităţii Politice Europene a
    oferit oportunitatea unui dialog politic pe teme privind sprijinul pentru
    Ucraina, reacţia la escaladările recente ale Federaţiei Ruse, asigurarea
    securităţii, situaţia în domeniul energiei şi asigurarea securităţii
    aprovizionării, schimbările climatice şi evoluţiile în plan economic. Această
    nouă platformă de dialog a urmărit, de asemenea, facilitarea unor schimburi de
    vederi cu privire la subiectele de maximă preocupare în noul context
    geopolitic, astfel încât să se poată defini căi de acţiune comune    , precizează
    un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale de la București.

    Liderii celor 44
    de state participante au condamnat la unison invazia Rusiei din Ucraina şi şi-au
    reafirmat unitatea şi solidaritatea în faţa agresiunii Moscovei.



    Aderarea României la spațiul Schengen, dezbătută
    în Parlamentul European


    Parlamentul
    European a dezbătut, la Strasbourg, împreună cu reprezentantii Comisiei
    Europene și cu cei ai Consiliului, aderarea României și Bulgariei la spațiul
    Schengen. Eurodeputaţii români au susţinut miercuri, în plenul legislativului
    comunitar, aderarea cât mai rapidă, în contextul în care cele două ţări au
    îndeplinit încă din anul 2011 toate condiţiile tehnice necesare. Aproape
    toţi reprezentanţii grupurilor politice din legislativul european s-au
    pronunţat în favoarea aderării, mai puţin eurodeputaţii Grupului ‘Identitate şi
    Democraţie’, care nu doresc extinderea spaţiului Schengen şi se tem de o
    migraţie în masă. Votul asupra rezoluţiei privind aderarea va avea loc în
    următoarea sesiune a Parlamentului European.



    Legile
    justiției, în dezbaterea senatorilor


    Legile
    justiţiei au intrat, în această săptămână, în dezbaterea senatorilor, iar un
    vot final este aşteptat în plenul Camerei decizionale, săptămâna viitoare. Cele
    trei acte normative, privind funcționarea CSM, organizarea judiciară și
    statutul magistraților, trebuie adoptate rapid, în această toamnă, spune
    ministrul justiției, Cătălin Predoiu. El a explicat că de acestea depinde
    încadrarea în obiectivele stabilite de MCV și, implicit, aderarea României la
    spațiul Schengen. Din
    opoziție, fostul ministru USR al
    justiției, Stelian Ion, solicită amânarea votului senatorilor până la
    pronunţarea punctului de vedere al Comisiei de la Veneţia. Preşedintele
    Senatului, Alina Gorghiu, spune, însă, că adoptarea acestor legi este necesară
    pentru ca România să obţină un rezultat bun în raportul pe justiţie, iar în decembrie, dacă vor exista recomandări
    de modificare a legislaţiei din partea Comisiei de la Veneția, armonizarea va
    fi făcută fără niciun fel de ezitare.



    Un nou ministru al
    educației


    Premierul român, Nicolae
    Ciucă, afirmă că o va susţine pe Ligia Deca, noul ministru al Educaţiei, în
    definitivarea proiectului prezidenţial România Educată, astfel încât
    noile legi ale învăţământului să ajungă în Parlament până la sfârşitul lunii.
    Fostul consilier prezidenţial Ligia Deca a depus, luni, jurământul de
    învestitură în funcţia de ministru al Educaţiei. Propusă pentru această funcţie
    de Biroul Politic Naţional al PNL, Ligia Deca îi succede lui Sorin Cîmpeanu,
    care a demisionat joia trecută, după ce a fost acuzat de plagiat.



    BNR crește, din nou,
    dobânda de referință


    Consiliul
    de Administraţie al BNR a mărit, din nou, rata dobânzii de politică monetară,
    în încercarea de a ţine sub control creşterea preţurilor. Este a șaptea majorare din acest an, dobânda-cheie ajungând acum la 6,25% – cea mai ridicată
    din ultimii 12 ani. Potrivit
    vicepreşedintelui Asociației Profesioniştilor în Investiţii din România, analistul financiar Adrian
    Codirlaşu, BNR anticipează majorarea, în continuare, a
    inflaţiei şi a venit cu această majorare de dobândă, peste anticipaţiile
    pieţei.     Potrivit
    specialiştilor Băncii Centrale, rata anuală a inflaţiei va continua, probabil,
    să mai crească spre finalul anului, dar într-un ritm vizibil încetinit, cauzele
    fiind legate de scumpiri mai mari anticipate la gazele naturale şi energie
    electrică, precum şi la alimente, pe fondul războiului din Ucraina, dar şi al
    secetei prelungite şi extinse la nivel european din această vară.     Potrivit BNR, rata anuală a inflaţiei a ajuns la 15,32% în
    august.



    Dosar de spionaj privind fondul de rezerve minerale
    din România


    Procurorii
    Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
    Terorism de la București au pus sub acuzare patru persoane – cetăţeni români şi
    străini – într-un dosar de spionaj ce vizează compania sârbă NIS Petrol,
    controlată de grupul rusesc Gazprom. Anchetatorii au făcut percheziţii în
    Bucureşti şi Timişoara, atât la sediul companiei, cât şi la domiciliile
    unor angajati, în urma cărora au fost ridicate documente şi medii de stocare a
    datelor. Cei patru sunt acuzaţi de divulgare de informaţii secrete de serviciu
    sau nepublice şi de transfer neautorizat de date informatice privind fondul de
    rezerve minerale din România – informează DIICOT. Pachetul majoritar de acţiuni
    al firmei sârbe NIS a fost cumpărat, în 2009, de Gazprom, printr-un acord
    semnat de guvernele de la Belgrad şi Moscova.


  • Credite tot mai scumpe

    Credite tot mai scumpe

    Indicele Robor la trei luni în funcţie de care se
    calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă își continuă creșterea, în România, şi a ajuns la
    8,11% pe an. Un nivel mai mare a fost înregistrat la 1 februarie 2010,
    respectiv 8,15%, conform BNR. La începutul acestui an, acest indice era 3% pe
    an. Aproape jumătate dintre creditele în lei acordate în România sunt calculate
    în prezent în funcţie de indicele Robor.


    Adrian Negrescu, analist
    financiar, spune că foarte mulţi români se află în situaţia de a plăti rate cu
    50% sau chiar 80% mai mari decât anul trecut. O primă soluţie este trecerea la
    indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), astfel încât
    ratele să scadă pentru o perioadă de 1-2 ani, este de părere
    Adrian Negrescu:

    Pentru a trece de la Robor la IRCC nu
    trebuie să faci altceva decât să mergi la banca unde ai creditul şi să depui o
    cerere, o cerere care se rezolvă de regulă în 30 de zile. Este o solicitare
    legală, pe care băncile ar trebui să o îndeplinească în cel mai scurt termen cu
    putinţă. Dacă într-adevăr banca refuză şi există posibilitatea să-ţi refuze
    trecerea la IRCC, soluţia este să apelezi la Centrul de Soluţionare a
    Litigiilor din Domeniul Bancar, CSALB, o instituţie care te ajută practic
    gratuit să negociezi cu banca aceste noi condiţii de creditare.


    O altă
    variantă este refinanţarea creditelor, ţinând cont de ofertele băncilor. Pentru
    cei care rămân fără loc de muncă singura soluţie este amânarea ratelor pentru cateva
    luni, până reuşesc să se reangajeze.

    Adrian Negrescu: De
    aceea, pentru cei aflaţi într-o situaţie dificilă, adică fără posibilitatea de
    a-şi găsi un loc de muncă, falimentul personal sau darea în plată sunt două
    alte soluţii, care îi pot face să scape de povara unui credit pe care nu mai
    pot să şi-l plătească.


    Analistul financiar atrage atenţia că atât
    timp cât inflaţia se va menţine la un nivel ridicat, dobânzile vor continua să crească. El spune că este de aşteptat ca Robor să atingă un procent de 9% în perioada următoare. Creșterea dobânzii de politică monetară este cea mai la îndemână măsură la care băncile centrale – adică instituțiile în sarcina cărora cade stabilitatea prețurilor – apelează când vor să reducă inflația. Pentru a reduce disponibilitatea de lichiditate în piață, creșterea dobânzilor descurajează creditarea nouă. Efectul se răsfrânge însă și asupra creditelor vechi, prin majorarea dobânzilor variabile. Cu cât banca centrală dă băncilor comerciale credite mai scumpe, cu atât acestea vor începe să aplice, la rândul lor, dobânzi mai ridicate pe piața interbancară.

    La nivel european, mai multe bănci centrale cresc dobânzile, din cauza situației economice globale. Europa se confruntă încă cu pandemia de COVID-19, care a scurtcircuitat lanțurile de aprovizionare, apoi, in februarie, a apărut războiul din Ucraina urmat de sancțiunile impuse Rusiei, care au zguduit piețele energetice.


  • BNR tru inflaţie

    BNR tru inflaţie

    Banca Naţională a Romaniei apufusi creaştearea cu un punct procentual, până la 4,75%, a toclui di politică monetară, cu vrearea tra s’ţănă sum controlu lichiditatea pi piaţa monetară şi cu scupolu tra s’ţănă nivelurli actuale a ratilor rezervilor minime obligatorii tră pasivile tru lei şi tru valută a instituţiilor di mpărmutu.



    Minarea a băncăllei ţentrală nu fu anticipată di analişti, născănţă vidzănda di căbili ună creaştire ma ñica a toclui- clleaie, tru condițiile tru cari, tru ahuhrita a anlui, aesta eara sumu 2%. Guvernatorlu Mugur Isărescu taxi că BNR va s’ufilisească tuti hălăţli ţi li ari la dispoziţie tra s’ţănă stresu lichiditatea. El exighisi că inflaţia ma largu va s’crească până tu giumitatea aluştui trimestru, acă tru un ritmo ma ayălisitu. Aestu lucru faţi ca prognozili ditu mai a specialiştilor s’hibă năstricuti, maxus di itia a scunkerloru ma mări andicra di cum s’minduea.



    Mugur Isărescu: “Di mari simasie tră aestă aspărdzeari a perspectivăllei aprukeati ali inflaţie suntu dinamiţli ma mări antiţipate s’hibă consemnate tru meşlli ţi yinu di păhadzlli a combustibililor, gazilor naturale şi energiillei electriţi, nica şi tru contextul di băgari tru practico schemili di agiutoru şi al manifestarillei niscănti efecte di bază, cum şi di păhadzlli la alimentili procesate, tru prinţipal sum influenţa ascesiunillei ma vărtoasi a cotaţiilor la naftă, produsil energetice şi a părmătiiloru agro-alimentare, pe fondul a polimlui ditu Ucraina şi al sancţiunilor asociate. Efecte inflaţioniste suplimentare suntu aştiptate şi pe segmentul a păhadzloru administrate, inclusiv di itia a scunkearillei biletili CFR, cum şi a produselor ditu tătumi pe fondul a criştearillei acciza specifică.”



    Tru aeasti condiţii, BNR u criscu dobândă clleaie cu scupolu s’apridună creaştirea a păhadzloru. Mugur Isărescu exighisi că, tru contextulu actual, băntăli centrale lipseaşti s’află un echilibru anamisa di combătearea ali inflaţie şi riscul tra s’ducă economiile cătră recesiune. Tru minduita al năsu, easte di mari simasie ca resursele, reprezentate di fondurile europene aflate la dispoziţia României, s’hibă valorificate la maximum, nica şi aţeali condiţionate di realizarea di reforme. Toclu di referință easti foarte importantă, fiind utilizată pe larg di persoane fizice, companii, bănci și di alte organizații la nivelul trutregului sistem economic. Ti exemplu, băncile le ufilisescu atumţea cându da împrumuturi a muştiradloru persoane fiziţi i companii. Custusearea a împrumutului creasti cara rata a toclui di referință creaşti și scadi cara aesta s’ñicureadză.



    Tru Romania, toclu-clleaie alină și aestu reprezintă ună godaă vărtoasă tră telli cu credite tru lei. Ase, tuț cari s-‘mprumutară cu dobândă variabilă sunt zñiipsiţ. Există ama și cearei. Specialiștii recomandă refinanțarea a creditelor și optarea tră un împărmut cu dobândă fixă și implicit rată fixă. Di altă parte, rata inflației agiumsi tru meslu mai la 14,5%, iar analiștilli facu timbihi că, kirolu ţi Ṭini va s’hibă di lai ma laiu tră români, mplinu di scunkeri la produse și serviţii.




    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearia: Taşcu Lala






  • BNR despre inflaţie

    BNR despre inflaţie

    Banca Naţională a Romaniei a decis creşterea cu un punct procentual, până la 4,75%, a dobânzii de politică monetară, din dorinţa păstrării controlului ferm asupra lichidităţii pe piaţa monetară şi în vederea menţinerii nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.


    Mişcarea băncii centrale nu a fost anticipată de analişti, unii văzând posibilă o creştere mai mica a dobânzii-cheie, în condițiile în care, la începutul anului, aceasta era sub 2%. Guvernatorul Mugur Isărescu a promis că BNR va folosi toate instrumentele la dispoziţie pentru a ţine strâns lichiditatea. El a explicat că inflaţia va continua să crească până la mijlocul acestui trimestru, chiar dacă într-un ritm mai încetinit. Acest lucru face ca prognozele din mai ale specialiştilor să fie depăşite, în special din cauza scumpirilor mai mari decât se anticipa.


    Mugur Isărescu: Determinante pentru această înrăutăţire a perspectivei apropiate a inflaţiei sunt dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de preţurile combustibililor, gazelor naturale şi energiei electrice, chiar şi în contextul aplicării schemelor de sprijin şi al manifestării unor efecte de bază, precum şi de preţurile alimentelor procesate, în principal sub influenţa ascesiunii mai puternice a cotaţiilor ţiţeiului, produselor energetice şi ale mărfurilor agro-alimentare, pe fondul războiul din Ucraina şi al sancţiunilor asociate. Efecte inflaţioniste suplimentare sunt aşteptate şi pe segmentul preţurilor administrate, inclusiv ca urmare a scumpirii biletelor CFR, precum şi pe cel al produselor din tutun pe fondul majorării accizei specifice.


    În aceste condiţii, BNR a majorat dobândă cheie în încercarea de a tempera creşterea preţurilor. Mugur Isărescu a explicat că, în contextual actual, băncile centrale trebuie să găsească un echilibru între combaterea inflaţiei şi riscul de a duce economiile spre recesiune. În opinia sa, este vital ca resursele, reprezentate de fondurile europene aflate la dispoziţia României, să fie valorificate la maximum, inclusiv cele condiţionate de realizarea de reforme. Dobânda de referință este foarte importantă, fiind utilizată pe larg de persoane fizice, companii, bănci și de alte organizații la nivelul întregului sistem economic.De exemplu, băncile le utilizează atunci când acordă împrumuturi clienților persoane fizice sau companii. Costul împrumutului crește dacă rata dobânzii de referință se majorează și scade dacă aceasta se reduce.


    În Romania, dobanda-cheie a urcat și aceasta reprezintă o lovitură puternică pentru cei cu credite în lei. Astfel, toți care s-au împrumutat cu dobândă variabilă sunt afectați. Există însă și soluții. Specialiștii recomandă refinanțarea creditelor și optarea pentru un împrumut cu dobândă fixă și implicit rată fixă. Pe de altă parte, rata inflației a ajuns în luna mai la 14,5%, iar analiștii avertizează că, perioada următoare va fi una tristă pentru români, plină de scumpiri la produse și servicii.


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COVID-19. Cama di 4.100 di cazuri năi di COVID-19 și 16 di decesi asociati fură raportati luni dit aproapea aţeali 30.700 di testi. Nai pțăn 400 di pacienți suntu la tearapie intensivă. Tru 11 di căsăbadz rata di infectare cu COVID-19 easti cama di 3 la nille, tu capitala București și giudeţlu Ilfov dit sud tora pe lista galbenă, pi ningă Cluj (nord-vest), cu rate di cama di 2 la nille. Tu aistu kiro, rata di vaccinare armâne scădzută. Maş 2.700 di persoane feaţiră prima doză tru 24 săhăţ ditu soni, di aproapea 3 ori sum media a dzăliloru ditu soni. Până tora, aproapea 42% dit populație ari faptă nai ma pţănu ună doză di vaccin. Arăspândirea a variantăllei Omicron declanșă unu şingiru di misuri di protecție 160 di centre di evaluare tru ambulatoriu va s’hibă opearaționale ahurhinda cu aestă stămână, tra s’ñicureadză zorea ţi easti băgată pi spitali.



    TOC. Consiliul a Băncăllei Naţionali a Româniillei poate s’apufusească adză criştearea ma largu a ratăllei mutrinda toclu di politică, aflatu tru aestu kiro la 1,75% tru an. Criștearea easti aștiptată, avânda tru videală creastirea a ratei inflația tru România și tru xinătati. Rata a toclui di politică monetară fu majorată atea ditu soni oară tru brumaru, ama maş cu 0,25%, aţea ţi easti ma pțănu andicra di s’aștipta analiștilli.



    DIPLOMAȚIA. Ministrul di externe ali Românie, Bogdan Aurescu, avu muabeţ adză București cu omologlu a lui pakistanez Makhdoom Shah Mahmood Hussain Qureshi. Vizita s’ţăni tru contextul a evoluțiilor pozitive ditu soni tru ligăturli bilaterale, inclusiv agiutorlu datu di Islamabad tra gaereţli fapti di autoritățlor române tra s’lli scoată cetățeanilli români și aliaț, cum și a 156 di cetățeni afgani vulnearabili dit Afganistan tru agstu și yismăciuni 2021. Aţelli 2 oficiali va să zburască ti hălăţli di anvărtuşeari a ligăturloru bilatearale, ti făţeari ma sănătosu dialoglu politic și cooperarea economică. Un acordu di coopearari anamisa Camera di Comerțu și Industrie a Româniillei și Asociația Camerelor di Comerțu și Industrie dit Pakistan, cum și un acordu-cadru mutrinda alăxerli di studență ntră Universitatea Politehnică di București și Universitatea dit Islamabad suntu ndauă dit documentili simnate tru cadurlu aluştui evenimentu a vizităllei.



    MUABET. Adză s’tănu muabeţ Geneva, Elveția, di oficialli americani și ruși tu ligătură cu catandisea dit Ucraina. Părțăli spusiră că au rezerve tu ţi mutreaşti agiundzearea la un compromis potențial. Rusia declară viniri că nu va s’tragă mănă la zorea băgată și feaţi timbihi că muabeţli pot s’hibă curmati, kiro tu cari Washingtonlu spusi că nădiili di sucţesu suntu multu scădzute. Muabeţli s’ţănu tu hăvaia-a găilipserloru tu ligătură cu anvărtuşearea militară ali Rusie aproapea di sinurlu cu Ucraina și asparizma că Moscova poati s’atacă diznău văsilia, după ţi aputrusi şi aliki Crimeea tru 2014. Ucraina caftă aderarea la NATO, ama Moscova caftă garanții că NATO nu nu va s’ducă ma largu cu tindearea cătă apirită. Dupu andamasea di Geneva va s’aibă muabeţ stămâna aeasta anamisa di oficialii ruși și NATO di Bruxelles, kiro tu cari ună andamasi ali OSCE cari va s’tănă Viena easti programată, tutu aşi, s’aibă tu amprotusa catandisea ditu Ucraina.


    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearia: Taşcu Lala






  • Băncile și practicile concurențiale

    Băncile și practicile concurențiale

    Recent în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, europarlamentarul român, Răzvan Popa a atras atenția asupra a ceea ce se întâmplă în România cu indicele ROBOR.


    Încă de la stabilirea acesteia în Tratatul de la Roma din 1957, politica Uniunii Europene în domeniul concurenței a fost o parte importantă a activității UE. Tratatul prevedea instituirea unui sistem care să împiedice denaturarea competiției în interiorul pieței comune. Obiectivul era crearea unor norme ample și eficiente privind concurența, pentru a asigura funcționarea corespunzătoare a pieței europene și pentru a oferi consumatorilor avantajele unui sistem de piață liberă. Începând din 1962, Comisia este abilitată să investigheze eventuale comportamente anticoncurențiale, iar începând din 1990, este autorizată să examineze concentrările economice de mare amploare.

    Recent în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, europarlamentarul român , Răzvan Popa a atras atenția asupra a ceea ce se întâmplă în România cu indicele ROBOR și asupra faptului că exista informații că cele mai mari bănci au înțelegeri anticoncurențiale. Europarlamentarul a solicitat intervenția Comisiei Europene pentru a investiga această situație.

    Recent, în România, au apărut informații privind faptul că nu mai puțin de 10 bănci au apelat la înțelegeri de tip trust, pentru a manipula ROBOR – este voba de rata medie a dobânzii la care băncile românești se împrumută între ele – stabilind în mod artificial nivelul acesteia.

    Nivelul ROBOR influențează valoarea ratelor lunare la creditele în moneda națională. Deci, în funcție de valoarea ROBOR, românii plătesc mai mult sau mai puțin pentru împrumuturile bancare.

    Am sesizat Comisia Europeană privind această situație, si am solicitat o intervenție urgentă de a verifica modul în care băncile din România respectă principiul liberei concurențe. Un sistem bancar lipsit de onestitate este un pericol pentru piața liberă, dar și pentru interesele directe ale cetățenilor.

    Sunt semnale că și în alte state ale UE au existat astfel de probleme și, tocmai de aceea, consider că este obligatorie o analiză a Comisiei Europene, dar și o discuție mai amplă chiar aici, în Parlamentul European, care este instituția reprezentativă pentru locuitorii statelor membre ale Uniunii Europene.

    Îmi doresc ca împreuna să lămurim aceste aspecte și, dacă este nevoie, să luăm măsuri astfel încât cetățeanul european să nu cadă victimă lăcomiei băncilor...


  • Jurnal românesc – 14.10.2014

    Jurnal românesc – 14.10.2014

    Ministerul Afacerilor Externe a anunţat lansarea Ghidului alegătorului român din străinătate” pentru alegerea preşedintelui României în anul 2014, menit a asigura informarea corectă a cetăţenilor români din afara ţării cu privire la condiţiile în care îşi vor putea exercita dreptul la vot. Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate au luat toate măsurile necesare pentru a asigura difuzarea cât mai largă a ghidului. Cei interesaţi pot consulta Ghidul alegătorului român din străinătate” pe site-ul MAE, www.mae.ro, în cadrul secţiunii dedicate alegerilor. MAE reaminteşte că la alegerile prezidenţiale cetăţenii români aflaţi în străinătate în ziua scrutinului vor putea să voteze la orice secţie de votare, în baza actelor de identitate prevăzute de Biroul Electoral Central.



    Majoritatea românilor sunt de acord cu reducerea mandatului preşedintelui la patru ani, relevă un barometru INSCOP dat, marţi, publicităţii. 69,9% dintre respondenţi cred că reducerea mandatului la 4 ani este o idee bună, în timp ce 17,4% susţin că aceasta este o idee proastă. Potrivit directorului INSCOP, Remus Ştefureac, chiar dacă ratele de prezenţă la vot s-au diminuat mult în ultimii ani, mai ales la alegerile parlamentare, românii îşi doresc alegeri mai rare în primul rând din cauza asocierii momentelor electorale cu tensiuni, instabilitate şi crize politice care diminuează energia alocată efortului de guvernare. Numai în ultimii 7 ani românii au venit deja de 10 ori la urne pentru alegeri prezidenţiale, parlamentare, europene plus două referendumuri separate, la care se adaugă şi al unsprezecelea moment electoral prilejuit de alegerile prezidenţiale din acest an.



    Investitorii achiziţionează masiv obligaţiuni ungureşti şi româneşti, deoarece se aşteaptă la scăderi ale randamentelor bondurilor în regiune, încurajaţi de decizia Poloniei de a reduce rata dobânzii la un nivel record, transmite Bloomberg. Randamentele obligaţiunilor guvernamentale româneşti pe zece ani au înregistrat, săptămâna trecută, cel mai semnificativ declin din ultimele şapte săptămâni, în timp ce randamentul bondurilor ungureşti pe zece ani a ajuns la cel mai redus nivel din ultimul an. Banca Centrală a Poloniei a anunţat, pe 8 octombrie, reducerea ratei dobânzii de referinţă de la 2,5% la nivelul minim record de 2%. În timp ce Ungaria a anunţat că nu va mai reduce rata dobânzii, în 30 septembrie, Consiliul de Administraţie al BNR a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la 3% pe an, de la 3,25%, începând cu data de 1 octombrie 2014.



    România deţine prima poziţie în Europa în ceea ce priveşte creşterea procentului de transplant, atât ca proceduri efectuate, cât şi ca număr de donatori, a declarat ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu. Potrivit acestuia, în 2014 au fost acreditate 39 spitale capabile să identifice şi să declare donatori în moarte cerebrală (dintre care 33 sunt centre noi), două centre pentru transplant hepatic, patru centre pentru transplant renal şi trei centre pentru transplant de cord. Progresul României în ceea ce priveşte activitatea de transplant a fost evidenţiat şi de un studiu realizat de Comisia Europeană în perioada 2007 — 2013.

  • Politici monetare

    Politici monetare

    Europa se află încă din vara lui 2013 sub semnul redresării economice şi, chiar dacă vremurile sunt în continuare grele pentru mulţi cetăţeni comunitari, în 2014 europenii au mai multe motive să se simtă încrezători şi să răsufle uşuraţi.



    Este opinia formulată de Viviane Reding şi Olli Rehn, vicepreşedinţi ai Comisiei Europene, care dau şi trei răspunsuri la întrebarea cum să ieşim mai puternici din criză. Primul este acela că Europa trebuie să continue reformele structurale, al doilea răspuns este că Europa are nevoie de un sistem bancar care să funcţioneze bine şi, nu în ultimul rând, că politica economică şi bugetară la nivel european are nevoie de un cadru robust. O privire asupra agendelor Comisiei Europene şi parlamentului comunitar arată că reluarea creşetrii economice este tema dominantă. Bruxellesul a anunţat deja că estimează că, anul acesta, va prezenta circa 30 de iniţiative, majoritatea cu scopul de a revizui normele comunitare existente pentru a impulsiona sectoarele care sunt capabile să genereze creştere.



    România a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de circa 2,5% din PIB şi o creştere economică de 2,7%, mai mare decât cea prognozată. Guvernul de la Bucureşti, Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană anticipaseră o creştere economică de 2,2%, după ce, iniţial, ţinta fusese de 1,6%.



    Cele mai recente date publicate de Institutul Naţional de Statistică relevă, însă, o neaşteptată scădere în luna noiembrie a cifrei de afaceri din industrie în comparaţie cu luna precedentă.



    Analistul economic Constantin Rudniţki consideră că, deşi este încă prea devreme să vorbim de o inversare de trend, semnalele venite dinspre exportatori arată că 2014 nu va fi un an uşor: Strict, pe luna noiembrie, nu aş putea să spun că vorbim în mod sigur de o încetinire a industriei. S-ar putea să fie o chestiune strict conjuncturală, care, sigur, va trebui să constatăm în ce măsură este o problemă reală a industriei pe un termen ceva mai lung. Şi aici mă gândeam până undeva spre datele din ianuarie. Anul 2014, văzând informaţiile care vin dinspre exportatori, nu va fi un an simplu. Va trebui să vedem dacă elementele bune din ultimii ani, respectiv creşterile care au avut loc în ceea ce priveşte exporturile şi comenzile noi, se regăsesc şi anul acesta, în 2014. Pe de altă parte, iată, avem un nou calendar de liberalizare a pieţei energetice atât la gaze naturale, cât şi la energie electrică, avem câteva noi impozite introduse în economia românească şi în fiscalitatea românească. Avem un an în care redevenţele cresc sau se rediscută. Şi, de asemenea, avem un an în care accizele se calculează într-un alt mod şi, deja, este sigur, ele au crescut. Or, toate aceste lucruri pot face ca produsele româneşti să fie mai puţin competitive în plan extern deoarece costurile companiilor cresc.”



    Decizii importante cu posibil impact economic au fost luate, pe de altă parte, încă din prima sa şedinţă de către Banca Naţională a României. Analiştii au salutat reducerea ratei dobânzii de politică monetară şi a ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi valută şi au apreciat că deciziile BNR vor deschide calea finanţării economiei.



    Analistul economic Radu Soviani, într-un interviu pentru Radio România: Piaţa va arăta în perioada următoare cât de corecte sunt aceste decizii. Noi, deocamdată, putem privi dimensiunea acestor decizii şi categoric vorbim despre cel mai amplu set de măsuri de politică monetară luate de la începutul crizei şi până în prezent de către Banca Naţională a României. Este ca şi când Banca Naţională a apăsat pe trei butoane deodată şi nu a mai făcut asta în criză – butonul dobânzilor pe care le-a dus în jos, butonul rezervelor minime obligatorii în lei pe care le-a dus în jos, butonul rezervelor minime în valută pe care le-a dus în jos. Este de discutat dacă acesta era momentul şi dacă nu era cumva mai bine ca BNR să facă asta în urmă cu doi ani sau cu trei ani. Deocamdată, aşteptăm ca piaţa să arate cât de corecte au fost aceste decizii şi mai ales cât de eficiente sunt aceste decizii pentru că ele duc către un singur sens şi anume către reducerea preţului creditării în lei. O dobândă mai mică a băncii centrale reprezintă un impuls pentru băncile comerciale să reducă dobânda la creditele în lei şi nu este un răspuns singular, este a cincea reducere consecutivă de rată de dobândă.”



    Rata de dobândă a coboarât de la 5,25 % anul trecut la 3,75 % în acest an.