Informația
venită, miercuri dimineață, din partea Institutului Naţional de Statistică este
de natură să provoace frisoane românilor – rata anuală a inflaţiei a urcat la
13,76% în luna aprilie a acestui an, de la 10,15% în martie, în condiţiile în
care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu peste 16 procente, cele alimentare
cu 13,5%, iar serviciile cu mai mult de 7 procente. Scumpirile se vădcu ochiul liber nu de la o lună la alta, ci
de la o zi la alta! Sunt, deja, produse pe care nici persoanele cu un venit
mediu nu le mai pot cumpăra sau se gândesc de două ori înainte de a o face.
Dacă, anterior, pentru finalul trimestrului II din 2022, Banca Națională a României
prognoza o inflaţie de 11,2%, pentru trimestrul III -de
10,2% şi de 9,6% la sfârşitul trimestrului IV, acum BNR anticipează că inflația
va urca până în vară mult mai mult decât se aştepta şi că nu va reveni sub 10%
decât abia în a doua jumătate a anului viitor.
Ca urmare, pentru a contracara
această inflație galopantă, marți, Banca Centrală a luat decizia să mărească de
la 3 la 3,75% rata dobânzii de politică monetară. Este cea mai consistentă
creștere de când a început şirul deciziilor de acest fel, în toamnă. Rata
dobânzii de politică monetară este acel indicator în funcţie de care se
stabilesc atât dobânzile la credite, cât şi cele la împrumuturi practicate
între bănci. Or, scopul creșterii ratei este descurajarea creditării, diminuarea
consumului și, în consecință, scăderea inflației, nemaiîntâlnită în ultimul
deceniu.
După anunțul BNR, băncile comerciale sunt aşteptate, acum, să crească
dobânzile interbancare la împrumuturi, precum și aşa-numitul ROBOR pe baza
căruia se calculează costurile majorităţii creditelor populaţiei luate înainte
de luna mai 2019, dar şi costurile împrumuturilor bancare pentru companii. De
asemenea, depozitele bancare vor fi bonificate cu dobânzi situate mult sub
nivelul inflaţiei. Cauzele acestei stări de fapt sunt multiple și sunt
amplificate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile impuse Rusiei – spune
Banca Centrală a României. Efectele se văd în puterea de cumpărare şi
încrederea consumatorilor, dar și în activitatea, profiturile şi planurile de
investiţii ale firmelor. Totodată, economiile din țările vecine Ucrainei,
asemenea României, sunt percepute prezentând anumite riscuri, cu impact
nefavorabil asupra costurilor de finanţare. De altfel, toate ţările care au frontieră cu Ucraina au ajuns, în
acest moment, să se împrumute cu peste 7% dobândă. Or, în opinia politicului de
la București, se impune o discuţie la nivel guvernamental, de familii europene politice
şi cu Comisia Europeană în privinţa ţărilor care au frontieră cu Ucraina, în
cazul cărora băncile văd un risc mai mare în a le oferi împrumuturi.
