Radio România Internațional

Tag: dobânzi

  • Consolidarea finanțelor publice – prioritatea politicii economice

    Consolidarea finanțelor publice – prioritatea politicii economice

    La Bucureşti are loc în perioada 19-21 septembrie Forbes CEE Forum 2023. Prezent la deschiderea evenimentului, Cosmin-Ştefan Marinescu, Consilier Prezidențial — Departamentul Politici Economice și Sociale, a declarat că acum, poate mai mult ca oricând, este momentul să abordăm constructiv, cu deschidere și viziune, provocările și oportunitățile contextului economic post-criză.



    Economia globală se confruntă cu încetinirea ritmului de creștere, mai ales pentru economiile avansate, iar așteptările privind consolidarea situației macroeconomice rămân marcate de incertitudini și riscuri. Contextul global rămâne dominat de rate persistente ale inflației, care afectează sever puterea de cumpărare a populației, în timp ce băncile centrale par să fi ajuns la apogeul creșterii dobânzilor de politică monetară. În plus, războiul din Ucraina și criza energetică încă nu par să-și fi epuizat efectele asupra economiei, consideră Cosmin Marinescu.



    Pentru România, creșterea economică de 4,7% obținută anul trecut a demonstrat reziliența și potențialul său de progres. Putem conchide că România a traversat destul de bine crizele suprapuse cu care ne-am confruntat în ultimii ani. Criza energetică a fost ținută în frâu, prin măsuri compensatorii, iar creșterea economică ne-a plasat în 2022 pe locul 10 în Uniunea Europeană, urcând 9 poziții față de 2021. Dinamica PIB din prima parte a anului, rămânerea industriei în teritoriu negativ și încetinirea consumului vor atenua estimările inițiale de creștere, însă avansul economic al României va rămâne superior mediei de la nivelul Uniunii Europene Deficitele externe par să fi intrat treptat pe culoarul ajustării, în contextul în care creșterea consumului încetinește semnificativ, a adăugat Marinescu.



    În contextul normalizării” prețurilor la energie și prin consecvența politicii monetare, am ajuns la jumătatea anului la inflație de o cifră, dar presiunile inflaționiste sunt în continuare active, în ciuda măsurilor guvernului de plafonare a adaosurilor comerciale la anumite produse alimentare. Datoria publică se menține în limite sustenabile. Date fiind măsurile fiscal-bugetare preconizate, sperăm să se adeverească proiecțiile programului de guvernare actual, care prevede reducerea la 46% a ponderii datoriei publice în PIB la sfârșitul anului 2024, a spus consilierul prezidenţial.



    Așteptările în materie de performanță se bazează, în mare măsură, pe investițiile din fonduri europene, realizarea reformelor structurale și rezultate sustenabile ale politicilor fiscal-bugetare. Stabilitatea politică în planul guvernării este o condiție esențială inclusiv pentru parcursul de creștere economică al României, adaugă sursa citată.



    România și-a asumat, în prin Planul Național de Redresare și Reziliență, reforme structurale importante, investiții de anvergură, obiective clare privind reducerea evaziunii fiscale, îmbunătățirea guvernanței întreprinderilor de stat, digitalizarea și modernizarea administrației publice pentru a ține pasul cu vremurile. Toate aceste obiective, cu realizările, întârzierile sau nerealizările lor, se reflectă mai devreme sau mai târziu în bugetul statului. Nevoia de ajustare bugetară este reală, cu implicații semnificative pentru stabilitatea macroeconomică și financiară. România are nevoie de reforme fiscal-bugetare autentice, care să emane din principii și obiective naționale de dezvoltare, mai puțin din calcule electorale ce pot sfârși în contrapunerea unor sectoare sau segmente de contribuabili împotriva altora, a întreprinzătorilor mici contra companiilor mari, sau în perpetuarea unor măsuri fiscale preferențiale — toate acestea fiind incompatibile cu principiul echitații fiscale și al șanselor egale la dezvoltare, a conchis Cosmin Marinescu.



    Forbes CEE Forum este un eveniment anual regional organizat în România din 2014 care aduce laolaltă editori din rețeaua Forbes din CEE și EMEA, precum și lideri și personalități internaționale din lumea politică, financiară și de afaceri de pretutindeni.

  • Comerț în creștere, dobânzi în scădere

    Comerț în creștere, dobânzi în scădere

    În România, afacerile din domeniul comerţului au înregistrat o creştere de 9 procente în primele două luni din acest an faţă de aceeaşi perioadă din 2022, arată cele mai noi date ale Institutului Național de Statistică. Potrivit acestora, în februarie faţă de ianuarie comerţul cu produse agricole a avut un plus de aproape 27%, în timp ce cel cu alimente a crescut cu doar 4,6%. Aceşti indicatori sunt importanţi, este de părere analistul economic Constantin Rudniţchi, pentru că arată dinamica economiei şi a consumului.



    Constantin Rudniţchi: “Putem remarca faptul că, în pofida acestor discuţii şi nemulţumiri legate de cerealele ucrainene, anul acesta, cel puţin zona de comerţ cu produse agricole, este pe primul loc în materie de creştere, ceea ce arată că există o zonă destul de dinamică în acest domeniu. Vedem şi cifrele mai mici ale produselor alimentare. Este cu siguranţă reflexul unei inflaţii care a cuprins aceste produse alimentare şi sigur că această cifră de creştere mai mică ne arată că şi consumul încetineşte. Ne puteam aştepta la această situaţie, pentru că inflaţia aproape că îi obligă pe consumatori să îşi mai reducă consumul sau să cumpere produse mai ieftine.”



    În plus, spune analistul Constantin Rudniţchi, în următoarea perioadă ar putea avea loc o încetinire a activităţilor din domeniul comerţului, în condiţiile în care inflaţia rămâne ridicată, iar prognozele de creştere economică sunt în scădere faţă de cele de anul trecut. Potrivit INS, rata anuală a inflaţiei a scăzut la puțin peste 14,5% în martie, de la 15,5% în februarie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu peste 21 de procente, iar cele nealimentare și serviciile cu 11 procente.



    Totuși, Banca Naţională a României se aşteaptă ca rata anuală a inflaţiei să scadă mai repede decât s-a anticipat anterior, în special începând din trimestrul al treilea al acestui an, pe fondul prelungirii schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie.



    Pe de altă parte, Banca Centrală anunță că indicii ROBOR își continuă tendința de scădere, iar ratele ar urma să scadă ușor de la jumătatea anului. ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează coșul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la cea mai mică valoare din iulie anul trecut. La începutul lui 2023, indicele era de peste 7,5 procente. Potrivit datelor Băncii Naționale, și ROBOR la șase luni, utilizat pentru calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut sub șapte procente pe an.






  • BCE majorează rata dobânzii în zona euro

    BCE majorează rata dobânzii în zona euro

    Ea a făcut această declarație în conferința de presă în care a explicat motivele pentru care instituția pe care o conduce a decis să majoreze pentru prima dată în ultimii 11 ani dobânda de referință.

    Presiunea preţurilor mari afectează tot mai multe sectoare. În parte din cauza impactulului indirect pe care îl are costul energiei asupra întregii economii,a afirmat președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, care a ținut să adauge: Ne aşteptăm ca inflaţia să rămână nedorit de ridicată pentru o perioadă de timp.

    În aceste condiţii, Banca Centrală Europeană a decis să majoreze dobânda de referinţă, peste aşteptările analiştilor, de la 0 la 0,5 la sută. Se încheie astfel o perioadă de 8 ani de rate negative ale dobânzilor, iar BCE atrage atenția că dobânzile vor crește în continuare, o nouă majorare putând fi anunțată la următoarea întâlnire a conducerii băncii, de pe 8 septembrie.

    Activitatea economică încetinește. Agresiunea nejustificată a Rusiei în Ucraina este o permanentă amenințare la adresa creșterii. Economia are de suferit și din cauza impactului pe care inflația îl are asupra puterii de cumpărare, a problemelor din lanțurile de aprovizionare, dar și din cauza incertitudinilor, a afirmat aceeași Christine Lagarde.

    Mulți analiști economici spun însă că și creșterea dobânzii va afecta economia și va duce automat la rate mai mari.

    Cum? Explică agenția France Presse. Băncile comerciale împrumută bani de la BCE, apoi, la rândul lor, acordă credite gospodăriilor şi companiilor. Ani de zile cei care s-au împrumutat au putut profita de rate ale dobânzilor foarte scăzute, menite să stimuleze consumul și creşterea economiei.

    Când însă BCE începe majorarea dobânzilor, băncile vor trece în sarcina clienţilor aceste costuri mai ridicate de împrumut. Totul , scriu jurnaliștii France Presse, devine mai scump, de la cumpărarea unei case, la refinanţarea datoriei sau obţinerea unui credit pentru firmă.

    În plus, creditorii vor analiza mult mai atent solicitările de împrumut, pentru că nu vor să își asume prea multe riscuri.

    Impactul este deja vizibil pe piaţa imobiliară, unde ratele dobânzilor pentru credite au crescut constant în ultimele luni.

    Mai trebuie spus că majorarea dobânzii decisă de BCE se aplică țărilor care folosesc moneda unică europeană, dar consecințele vor fi resimțite și în celelalte state membre ale Uniunii, inclusiv în România.


  • Măsuri de repornire a economiei

    Măsuri de repornire a economiei

    Politica
    de dobânzi a Băncii Naţionale a României trebuie să fie prudentă, susţine Eugen
    Rădulescu, şeful Direcţiei Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Centrale,
    care consideră că reducerea mai agresivă a ratelor de dobândă ar antrena
    aproape imediat o prăbuşire a cursului valutar şi ar deteriora, totodată,
    încrederea partenerilor externi.


    Dimensiunea deficitelor bugetar şi de cont
    curent, precum şi perspectiva ca acestea să se adâncească în continuare au
    determinat cele mai importante agenţii de rating să schimbe perspectiva nivelului
    evaluării de ţară al României de la stabilă la negativă, adică la o jumătate de
    pas de ieşirea din rândul ţărilor recomandate investiţiilor, spune, într-un
    articol de opinie, Eugen Rădulescu. Oficialul BNR consideră că impactul pe care
    această eventualitate l-ar avea asupra economiei naţionale, în general, şi a
    situaţiei financiare, în special, ar fi teribil, deoarece capacitatea de a
    finanţa deficitul pe piaţa externă s-ar deteriora grav, iar costul
    împrumuturilor ar exploda.


    Mai mult, Eugen Rădulescu precizează faptul că
    România a intrat în această perioadă de pandemie fără rezerve, atât bugetare,
    cât şi sanitare. Oficialul consideră că BNR a avut o conduită prudentă, mărind
    lichiditatea din sistemul bancar şi reducând rata dobânzii de referinţă.


    Pe de
    altă parte, după sedința de guvern de joi de la București, executivul a anunțat
    că programul IMM Invest a fost îmbunătățit și s-a declarat pregătit să
    suplimenteze bugetul alocat, astfel încât în câteva săptămâni să se tripleze
    numărul companiilor care atrag aceste fonduri. În prezent, peste 3.000 de firme
    au luat finanţări, totalizând aproape 2,5 miliarde de lei (circa 520 milioane
    de euro).


    Ministrul finanţelor, Florin Cîţu, a anunțat că programul poate să
    susţină maxim 40.000 de companii, iar dacă va fi nevoie, la următoarea
    rectificare bugetară executivul va aloca noi sume de bani pentru acesta. În
    sedința de guvern de joi a fost adoptat şi memorandumul pe baza căruia vor fi
    constituite actele normative prin care se pune în practică un program similar
    de susţinere financiară a marilor companii.


    Florin Cîţu a explicat ce companii
    pot să se adreseze acestor platforme: Se încadrează în categoria IMM cele care au cifre de afaceri de peste
    20 de milioane de lei (n.r. circa 4,1 milioane de euro) pe anul 2019 sau se
    încadrează în categoria întreprinderilor mari – şi aici am adăugat încă o
    categorie de companii care au fost cumva lăsate în afară de programul IMM şi de
    celelalte programe – companii care sunt întreprinderi afiliate sau parteneri şi
    care au peste 250 de angajaţi. Deci,
    acum, cu acest program, cred că am cuprins cam toate companiile din România
    care pot să aibă acces la aceste credite de finanţare.


    Plafonul alocat
    programului marilor companii a fost stabilit la 8 miliarde de lei (circa 1,6
    miliarde de euro), iar acesta ar urma să fie operaţional în maximum o lună.

  • Decizii BNR privind dobânzile

    Decizii BNR privind dobânzile

    Banca Naţională
    a României a hotărât să menţină rata dobânzii de politică monetară la 2,5% pe
    an, decizie care are ca scop principal, potrivit unui comunicat al BNR, asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen
    mediu, în condiţiile în care cele mai recente evaluări reconfirmă continuarea
    scăderii ratei anuale a inflaţiei. Şi analistul financiar Cornel Cojocaru, a
    explicat că decizia de a menţine dobânda de politică monetară se bazează pe
    anumiţi indicatori economici care arată că inflaţia tinde să se diminueze în
    România. Cornel Cojocaru: ‘Decizia ne
    arată, pe de o parte, că Banca Naţională a României continuă să creadă cu tărie
    din ce în ce mai mare în tendinţa de scădere treptată a inflaţiei spre 3,5%,
    pas cu pas, să-i spunem aşa, spre sfârşitul anului şi foarte posibil spre un 3%
    în 2019. Evident se menţin incertitudini şi riscuri privind preţurile la unele
    alimente, pentru că totuşi este doar o prognoză, preţurile la combustibili, pe
    evoluţiile pe plan mondial ale preţului petrolului, de exemplu, preţurile la
    gaze şi energie şi, de asemenea, evoluţiile din piaţa muncii şi politica fiscală
    aduc şi ele incertitudini’    .

    Pe de altă parte, consideră Cornel Cojocaru, decizia
    BNR mai arată că există perspectiva menţinerii unui ritm de creştere
    trimestrială a Produsului Intern Brut de aproximativ 4% şi că s-a ajuns la un
    echilibru privind stabilitatea preţurilor şi a cursului de schimb. Potrivit
    guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, Banca Centrală a urmărit să ofere o
    credibilitate sporită cursului de schimb atunci când a decis să înceapă relativ devreme creşterea dobânzii
    de politică monetară, pentru că timp de o jumătate de an, moneda naţională a
    fost ţinta unor declaraţii, prognoze şi analize care anunţau deprecierea sa sau
    depăşirea anumitor praguri. El a adăugat că măsura s-a dovedit justă, leul
    fiind în acest an mai stabil decât multe alte monede din regiune.

    Cât priveşte
    măsurile pregătite de BNR pentru plafonarea gradului de îndatorare a populaţiei,
    Isărescu a precizat că ele nu sunt destinate limitării creditării, ci au o
    natură prudenţială. Mugur Isărescu: ‘Noi
    ne gândim la o orientare pe o bază sănătoasă a creditării. E spre binele
    consumatorilor, utilizatorilor de credite, să îşi evalueze bine posibilităţile
    de rambursare, ca să nu mai avem surprize la dificultăţile de rambursare ale
    populaţiei şi ale sectorului corporatist. Sunt chestiuni de stabilitate
    financiară şi pe noi ne preocupă acest lucru. Este şi spre binele industriei să
    nu trăiască din nou cu o creştere a creditelor neperformante’. Analiştii
    spun că Banca Națională vrea să tempereze consumul, considerat un motor
    nesustenabil de creștere a economiei într-o țară cum e Romania.

  • De ce creşte inflaţia?

    De ce creşte inflaţia?

    În martie, Institutul
    Naţional de Statistică     anunţa că rata anuală a inflaţiei a urcat în România, în
    luna februarie, la 4,7%, de la 4,3 procente în ianuarie. Este nivelul maxim
    înregistrat în ultimii 5 ani. Potrivit INS, creşterea a avut loc pe fondul
    scumpirii mărfurilor alimentare, a celor nealimentare şi a serviciilor.


    De
    asemenea, în ultima prognoză, publicată în februarie, Banca Naţională a
    României     a revizuit în creştere, de la
    3,2 la 3,5%, prognoza privind inflaţia pentru finalul acestui an şi a estimat
    un nivel de 3,1% pentru decembrie 2019. Raportul
    prezentat de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, arăta că principalii factori     care au pus presiune pe inflaţie au fost majorarea
    tarifului energiei electrice    , o nouă majorare a accizei la combustibil,
    excedentul de cerere şi creşterea consumului. El a avertizat, atunci, că
    motorul creşterii economice a rămas consumul, ceea ce afectează echilibrul
    extern al economiei.


    Recent, reprezentanţi ai Executivului şi ai PSD au acuzat Banca Naţională a României şi investitorii străini de
    creşterea inflaţiei, motiv pentru care     şeful statului, Klaus Iohannis, s-a
    oferit să medieze între Guvern şi BNR pe această temă.


    Klaus Iohannis: Acea abordare, de a arunca în curtea BNR-ului inflaţia sau creşterea
    dobânzilor, este una fundamental greşită şi nu va rezolva absolut nimic. Este
    fundamental greşit să acuzi, nu ştiu, investitorii străini sau firmele străine
    de creşterea inflaţiei, de creşterea dobânzilor. Nu! Politicile
    discutabile ale guvernelor PSD şi în domeniul salarizării, şi în domeniul
    economic, şi în domeniul fiscal au dus la aceste nelinişti în Piaţă şi au dus,
    implicit, la creşterea inflaţiei şi la creşterea dobânzilor.


    Klaus Iohannis,
    care s-a consultat, miercuri, cu conducerea Băncii Centrale legat de riscurile
    cu care România se confruntă în prezent în ceea ce priveşte inflaţia şi coordonarea
    politicilor economice, a subliniat că este esenţială independenţa BNR în
    privinţa deciziilor de politică monetară    . Aceasta este o condiţie fundamentală
    pentru un stat membru al Uniunii Europene – a punctat şeful statului. El a mai
    spus că Banca Naţională trebuie să urmărească cu responsabilitate şi
    determinare obiectivul fundamental de asigurare a stabilităţii preţurilor,
    astfel încât veniturile românilor să nu aibă de suferit prin scăderea puterii
    de cumpărare.


    La rândul său, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a prezentat
    principalii factori ai creşterii preţurilor, care, a spus el, nu depind de
    politica monetară dusă de Banca Naţională.


    Potrivit ministrului Finanţelor,
    Eugen Teodorovici,
    discuţia de săptămâna viitoare pe care premierul Viorica Dăncilă o va avea cu
    guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, se va concentra pe rata inflaţiei şi pe
    indicele ROBOR     – rata medie a dobânzii pentru creditele în lei acordate pe
    piața interbancară, stabilită de BNR.

  • Încredere în băncile româneşti

    Încredere în băncile româneşti

    Banca Naţională a
    României a dat asigurări, în faţa Comisiei Economice din Senat, că nicio bancă
    din ţară nu se află în pragul falimentului. Prim-viceguvernatorul BNR, Florin
    Georgescu a explicat că mecanismele economice şi legislaţia actuală protejează
    economiile populaţiei în limita a 100.000 de euro, iar capitalul acestor
    instituţii financiare este suficient întrucât a crescut nivelul depozitelor în
    raport cu creditarea.

    Întâlnirea oficialilor BNR cu membrii Senatului a fost
    motivată şi de cuantumul dobânzilor curente şi al dobânzilor penalizatoare care
    sunt impuse de aceste instituţii în momentul întârzierii achitării creditelor.
    Oficialii Băncii Naţionale a României au explicat că decizia de a impune reguli
    mai stricte pentru instituţiile financiare nebancare (IFN) survine după ce
    creditarea prin aceste instituţii a depăşit 10% din totalul împrumuturilor.

    Purtătorul de cuvânt al BNR, economistul Dan Suciu, a declarat că o instituţie
    nebancară care oferă împrumuturi la dobânzi ridicate va trebui să depună şi o
    garanţie suplimentară pentru a asigura pragul de risc în cazul în care aceste
    credite devin neperformante, adică nu mai pot fi plătite de persoana care s-a
    împrumutat. Dan Suciu: Noi nu am plafonat dobânzile, dar prin
    reglementări interne încercăm să descurajăm dobânzile mari. Adică, la orice
    dobândă pe care IFN-ul o aplică şi trece de un anumit plafon, noi cerem cerinţe
    suplimentare de capital, adică IFN-ul vine cu bani de acasă să limiteze riscul
    pentru dobânda aceea mare, pentru că o dobândă mare presupune un risc mare.


    La rândul său, viceguvernatorul Florin Georgescu susţine că persoanele care
    apelează la credite prin IFN-uri trebuie protejate de Autoritatea Naţională
    pentru Protecţia Consumatorilor. Oficialul BNR susţine şi protejarea
    instituţiilor de finanţare nebancară, deoarece în cazul unor incidente în
    piaţă, ar apărea riscul propagării unei instabilităţi la nivelul întregului
    sistem bancar din România. Florin Georgescu: În cazul IFN-urilor, ei nu pot
    atrage depozite de la populaţie. Ei vin cu capitalul propriu, dar care, de
    asemenea, nu este mare, este în jur de 7-8% din total resurse pentru a le
    acorda drept credit. Şi ei atrag de la bănci în general, pentru că multe dintre
    ele sunt filiale, sunt entităţi legate organic de bancă, înfiinţate cu
    acţionariatul băncii mamă, primesc linii de credit. Dacă aceste linii de
    credite sunt prost administrate şi se acordă credite foarte riscante din ele,
    nu se mai întorc banii la IFN. Practic, e o pierdere la bancă.

    Pe de altă parte, preşedintele Comisiei Economice din Senatul României, Daniel
    Zamfir, susţine impunerea unui prag al dobânzii penalizatoare. El spune că mai
    ales instituţiile de finanţare nebancare recurg la dobânzi enorme, care devin
    imposibil de rambursat. În acest sens, senatorul PNL a iniţiat un proiect de
    lege care să stabilească un raport între dobânda de restituire a creditului şi
    dobânda plătită în cazul unor întârzieri ale achitării ratelor.

  • Jurnal românesc – 19.09.2017

    Jurnal românesc – 19.09.2017

    Indicatorul Robor, în
    funcţie de care se calculează dobânzile la creditele în lei, a ajuns, luni, la
    valoarea de 1%, cel mai înalt nivel al ultimelor 20 de luni. Robor mai mare înseamnă automat dobânzi
    în creştere, respectiv rate mai mari la bănci. Potrivit Băncii Naţionale a
    României (BNR), Robor a urcat, luni,
    la 1%, după ce în şedinţa precedentă a fost de 0,98%. Indicele a avut cea mai
    mică valoare în septembrie 2016 (0,68%), iar de la începutul lui 2017 se situează
    în intervalul 0,81-0,9. În data de 3 mai a înregistrat un boom, având cea mai
    mare valoare atât a acestui an, cât şi a ultimelor 3 trimestre (0,93). Robor este indicatorul principal în
    funcţie de care sunt calculate dobânzile variabile la creditele în lei.
    Dobânzile se află, de câteva luni, pe o traiectorie ascendentă, iar analiştii
    avertizează că acestea vor creşte şi mai mult până la finalul acestui an.



    Avocatul Poporului din România, Victor
    Ciorbea, s-a sesizat din oficiu şi va
    solicita clarificări din partea Ombudsmanului parlamentar din Finlanda, Petri
    Jääskeläinen, în legătură cu situaţia unui cetăţean român căruia i-a fost
    refuzată cazarea într-un hotel din cauza naţionalităţii sale. Totodată,
    Avocatul Poporului va solicita lămuriri legate de eventualele demersuri ce ar
    putea fi efectuate, în virtutea competenţelor legale şi constituţionale ale
    omologului finlandez. Sesizarea din oficiu a Avocatului Poporului vizează
    posibila încălcare a dispoziţiilor Protocolului Adiţional nr. 12 din 4
    noiembrie 2000 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
    fundamentale, a art. 26 din Pactul Internaţional cu privire la drepturile
    civile şi politice, precum şi a art. 16 şi art. 17 din Constituţia României
    privind egalitatea în drepturi şi cetăţenii români în străinătate.Ombudsmanul
    parlamentar este supraveghetorul suprem al respectării drepturilor omului şi
    legalităţii în Finlanda şi este numit de către Parlament.





    Deputatul PMP Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei
    pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a susţinut, marţi, o
    declaraţie politică în plenului Camerei Deputaţilor privind punerea în aplicare
    a Hotărârii de Guvern nr. 492/2004 privind Institutele Culturale Române de la
    Kiev, Cernăuţi, Belgrad, Moscova şi Atena şi înfiinţarea unor noi institute
    culturale româneşti sau filiale în Rep. Moldova, Serbia, Bulgaria şi Albania.
    Hotărârea de Guvern de acum 13 ani prevedea organizarea şi funcţionarea în 19
    state a 22 de Institute Culturale Româneşti sau filiale ale acestora la Atena,
    Beijing, Belgrad, Berlin, Bruxelles, Budapesta, Cernăuţi, Chişinău, Istanbul,
    Kiev, Londra, Lisabona, Madrid, Moscova, New York, Paris, Praga, Viena, Roma,
    Stockholm, Szeged, Tel Aviv, Varşovia şi Veneţia. În prezent, 5 dintre aceste
    Institute Culturale sau filiale nu există decât pe hârtie, iar deputatul român
    solicită deschiderea acestora, în condiţiile în care Ucraina, Federaţia Rusă şi
    Grecia au Institute, Centre sau Fundaţii Culturale în România. Doar în două
    state vecine României, din 5, în care există comunităţi istorice româneşti,
    funcţionează Institute Culturale Române: două în Ungaria, la Budapesta şi
    Szeged, şi doar unul în Rep. Moldova, la Chişinău, a precizat Constantin
    Codreanu. Totodată, el a cerut Guvernului să completeze Hotărârea 492/2004 cu
    prevederi noi despre înfiinţarea ICR Sofia cu filială la Vidin, ICR Tirana cu
    filiale la Saranda şi Corcea, precum şi a unor filiale ale ICR Chişinău la
    Bălţi şi Cahul şi a unei filiale ICR Belgrad la Bor, în Timoc. Aceste decizii
    şi acţiuni ale Guvernului de la Bucureşti vor fi în măsură să contribuie
    substanţial nu doar la promovarea limbii şi culturii române în statele din
    regiune, dar şi să vină în sprijinul importantelor noastre minorităţi istorice
    româneşti din aceste state, a mai spus deputatul român

  • Jurnal românesc – 11.05.2016

    Jurnal românesc – 11.05.2016

    Noul pachet de legi privind achiziţiile publice a fost
    adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, cu o întârziere
    de aproape o lună faţă de termenul cerut de Comisia Europeană, care a criticat
    România pentru tergiversarea adoptării lor. Noile legi preiau directivele
    comunitare şi introduc reguli care ar trebui să se aplice în toate statele
    Uniunii Europene. Adoptarea lor va duce la o simplificare a procesului de
    realizare a investiţiilor din bani publici, iar numărul contestaţiilor va fi redus.
    Şeful Executivului, Dacian Cioloş, a promis că normele de aplicare a noilor
    legi vor fi adoptate în cel mai scurt timp.




    România se
    află într-o mare întârziere, absorbţia în actualul cadru financiar este minimă
    şi trebuie să folosească toate oportunităţile care i se oferă în cadrul
    financiar 2014 – 2020, a declarat, la Bucuresti, comisarul european pentru
    politică regională, Corina Creţu. Potrivit acesteia, numărul de proiecte noi şi
    al operaţiunilor aprobate este mult prea mic, în condiţiile în care România are
    nevoie de autostrăzi, de căi ferate moderne şi de spitale noi. Oficialul
    european a adăugat că ritmul dezvoltării de proiecte şi al absorbţiei
    fondurilor trebuie accelerat. Corina Creţu a avertizat că, dacă absorbţia nu va
    începe în lunile următoare, România riscă să-şi pună singură piedică în calea
    dezvoltării economice şi sociale sustenabile. În perioada 2007 – 2013,
    absorbţia fondurilor europene pe hârtie este de 75%, a adăugat oficialul de la
    Bruxelles.




    Interesul românilor din Spania pentru înscrierea în
    registrul electoral este deocamdată destul de scăzut. În Spania, în luna
    aprilie, doar aproximativ 20 de persoane s-au înscris pentru a vota la
    alegerile parlamentare din România, prevăzute pentru toamna acestui an.
    Campania de informare desfăşurată prin misiunile diplomatice pune accentul pe
    cele două opţiuni de vot: fie prin corespondenţă, fie la secţiile speciale care
    pot fi înfiinţate în comunităţile mari de români. Pentru a putea vota, românii
    sunt obligaţi să se înscrie în Registrul Electoral. Ministerul de Externe a
    anunţat că, în luna aprilie, s-au înscris aproximativ 300 de români la toate
    consulatele româneşti din lume.




    Instituţiile publice care încasează impozite, taxe,
    amenzi, dobânzi, penalităţi de întârziere sunt obligate să accepte achitarea
    acestora prin intermediul cardurilor de debit şi de credit, potrivit unui
    proiect de lege adoptat de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz. Legea mai prevede obligaţia
    magazinelor cu cifră de afaceri anuală mai mare de 10.000 de euro să accepte
    plata cu carduri de debit sau credit şi să elibereze avansuri în numerar de
    maximum 200 de lei, tranzacţia fiind asimiliată retragerii de bani din
    bancomat. Avansul va fi evidenţiat distinct pe bonul
    fiscal. Comercianţii pot percepe de la titularul cardului o sumă care nu poate
    depăşi 1% din valoarea avansului acordat.




    Banca
    Naţională a revizuit în scădere prognozele privind valoarea inflaţiei în acest
    an şi în 2017. Astfel, la finalul anului, ar urma să fie o inflaţie de doar
    0,6%, faţă de 1,4 procente cât se estimase iniţial. De asemenea, se anticipează
    că, în 2017, inflaţia va fi de 2,7%, în loc de 3,4 procente. Potrivit
    guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, intrarea în vigoare a Legii privind darea
    în plată va duce la descurajarea creditării în România şi, implicit, la
    atenuarea creşterii economice. El a precizat că BNR nu putea să nu ţină cont de
    efectele aplicării acestei legi şi a adaugat că, deşi cererea internă continuă
    să crească, dinamica sa este sub cea din prognoza anterioară, iar la această
    evoluţie contribuie şi conduita recentă a politicii fiscale

  • Creşterea economică şi creditarea

    Creşterea economică şi creditarea

    România
    are una dintre cele mai ridicate dobânzi de politică monetară în rândul
    statelor UE. Spre exemplu, în Polonia, aceasta este de 1,5%, iar în Cehia de
    0,05%, la fel ca în statele din zona euro.

    Decizia luată miercuri de Banca Naţională a României de
    a reduce, din nou, rata dobânzii de politică monetară la un nivel istoric de
    1,75% pe an de la 2,0 %, începând cu 7 mai, a luat prin surprindere piaţa
    bancară.Majoritatea analiştilor anticipau că
    Banca Centrală va menţine pe o perioadă mai lungă nivelul de 2 procente pe an,
    stabilit la sfârşitul lunii martie.

    În
    plus, BNR a mai hotărât, miercuri, scăderea nivelului rezervelor minime
    obligatoriipentru pasivele în lei de la 10
    la 8%şi mentinerea la 14% a celui
    la pasivele în valută, începând cu 24 mai. Potrivit
    guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, prin aceste decizii de politică monetară
    Banca urmăreşte stimularea activităţii de creditare într-o
    manieră care să sprijine creşterea economică sustenabilă şi, în acelaşi timp,
    să menţină dobânzi real pozitive la depozitele bancare. Micşorarea dobanzii de
    referinţă, spune Isărescu, a fost determinată în principal de faptul că
    inflaţia se menţine la niveluri foarte scăzute, iar reducerea Taxei pe Valoarea
    Adaugata (TVA) la produsele alimentare de la 1 iunie, de la 24 la 9%, va conduce
    la o inflaţie apropiată de zero în următoarele 12 luni.

    El a adăugat ca
    inflaţia ar putea reveni în intervalul de variaţie ţintit de BNR în ultimul
    trimestru din 2016. In cadrul acestui scenariu nu a fost luată, însă, în calcul
    şi influenţa reducerii cotei generale de TVA de la 24 la 20%, la începutul
    anului viitor, măsură prevăzută în noul Cod Fiscal aflat în dezbaterea
    Parlamentului. Impactul acesteia este contabilizat deocamdată la capitolul
    ‘riscuri’, a precizat şeful Băncii Centrale. Mugur Isărescu: Principalele
    riscuri la adresa actualei proiecţii decurg din persistenţa incertitudinilor
    asociate evoluţiilor din mediul extern, generate de situaţia din Grecia şi din
    zona euro, de tensiunile geo-politice regionale şi de divergenţa conduitelor
    politicilor monetare ale principalelor bănci centrale din lume. În plan intern,
    preocupările sunt legate de implementarea consecventă a mixului de politici
    macroeconomice agreat cu instituţiile internaţionale şi accelerarea reformelor
    structurale. Incertitudini derivă totodată din efectele preconizatelor
    modificări ale cadrului fiscal, dar şi din influenţa exercitată de
    caracteristicile anului agricol şi de calendarul ajustării preţurilor administrate.

    Pe de altă parte, guvernatorul BNR crede că
    în România nu se poate vorbi încă de deflaţie, fenomen ce presupune modificări
    de aşteptări în privinţa evoluţiei preţurilor, dar şi schimbări în
    comportamentul de consum.

  • Noi măsuri fiscale şi bancare

    Noi măsuri fiscale şi bancare

    Intenţia guvernului român de a adopta o ordonanţă de urgenţă prin care cei care au credite la bănci şi un venit de maximum 1610 lei (circa 360 de euro) lunar să poată ajunge, în urma unei înţelegeri cu banca, la înjumătăţirea ratei pe o perioadă de doi ani, a încins spiritele la Bucureşti.



    Prezentată ca o modalitate de sprijinire a bun platnicilor cu venituri reduse, măsura a fost catalogată de opoziţie şi de preşedintele Traian Băsescu drept discriminatorie, iar acuzaţiile s-au îndreptat inclusiv spre BNR, şi anume că s-ar fi implicat într-un proiect electoral.



    Potrivit lui Traian Băsescu, beneficiarii acestei măsuri ar ajunge să plătească la final mai mult, luând în calcul dobânzile şi ţinând cont de faptul că termenul de rambursare se prelungeşte: Nu mi-a venit să cred că BNR ar fi implicată în pregătirea unui astfel de program, pentru că el este un fals, este o păcăleală pentru cei care vor beneficia de ea, dar şi pentru ceilalţi români. Am verificat şi, într-adevăr, ideea a plecat de la Banca Naţională. Vreau ca Banca Naţională să părăsească imediat linia de a fi controlată de un guvern corupt. Imediat, trebuie s-o părăsească!”



    În replică, Banca centrală a anunţat că nu a luat nici un fel de decizii de politică monetară sau bancară în chestiunea reeşalonarii creditelor contractate la bănci de populaţia cu venituri sub nivelul salariului mediu net pe economie. BNR a precizat că a fost doar consultată în legătură cu acest proiect înainte şi în timpul negocierilor pe care autorităţile române le-au avut cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială.




    Premierul Victor Ponta a răspuns şi el acuzaţiilor formulate de preşedinte: Banca Naţională este una din puţinele instituţii din România care de-a lungul anilor şi-a câştigat respectul pentru profesionalism, pentru echidistanţa politică şi pentru dedicaţia către ceea ce înseamnă interes public şi interes naţional. Felicităm Banca Naţională, mult succes în continuare în efortul extraordinar pe care îl face pentru a asigura stabilitatea României, indiferent de schimbările politice care au loc.”



    O măsură fiscală aflată în atenţia guvernanţilor este şi cea a înlocuirii cotei unice de 16% cu impozitul progresiv pe venit, în trei trepte, măsură cuprinsă în strategia fiscal-bugetară a executivului pentru perioada 2014-2016. Salariile mici ar putea fi taxate cu 8 sau 12 procente, pentru celelalte urmând să fie menţinută cota de 16%. Oamenii de afaceri spun că, la prima vedere, impozitul diferenţiat pare să aibă efecte pozitive, întrucât va duce la creşterea consumului la nivelul păturii celei mai sărace a populaţiei.

  • Echilibre bugetare

    Echilibre bugetare

    Banca Naţională a României a revizuit semnificativ în scădere prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 3,1% la 1,8%, precum şi pentru finele anului 2014, de la 3,1% la 3%. Pentru prima parte a anului viitor, BNR anticipează că inflaţia va atinge noi minime istorice, care ar putea fi, însă, estompate parţial de modificările în domeniul fiscalităţii anunţate de executiv în urma negocierilor cu finanţatorii internaţionali, aflaţi recent la Bucureşti în vizită de evaluare a acordului stand-by cu România.



    Temperat, guvernatorul Băncii centrale, Mugur Isărescu, declara: “Aşa cum nu ne-am pierdut cumpătul în vara anului trecut, când rata anuală a inflaţiei a sărit în sus mult şi a ieşit din interval din cauza secetei şi mediului politic, nu sărim nici acum de bucurie pentru că rata anuală a inflaţiei coboară la niveluri de minime istorice şi va continua să coboare”. Impactul măsurilor fiscale asupra creşterii preţurilor se va situa undeva între 0,2% şi 0,6%, apreciază Mugur Isărescu: De regulă, asemenea impozite se includ în costuri şi se reflectă sau nu în preţul final. Depinde ce ne spune şi piaţa. Dar un lucru aş vrea să fie clar, noi nu credem în maniera aceea că la orice decizie de creştere a costurilor prin impozitare totul se transmite în preţ, ajunge la o avalanşă. Ele au fost infirmate de practică. Piaţa nu înghite orice în preţ. Aşa-zisul Tăvălug al preţurilor nu are din ce să vină.”



    Analistul economic Aurelian Dochia explică de ce este dificil pentru BNR să estimeze aceste efecte: Este greu de măsurat pentru că, în primul rând, BNR nu cred că dispune de modelele econometrice potrivite pentru a măsura astfel de efecte, care sunt mai degrabă de caracter excepţional. Sunt un element de care se ţine seama o dată la foarte mulţi ani. Nu este un lucru care să se modifice de la an la an şi, probabil, că impactul este greu de estimat, dar nici aici nu cred că poate să fie foarte mare. În momentul de faţă, pe fondul unei accentuate tendinţe de scădere a inflaţiei, aceste măsuri s-ar putea să nu se vadă foarte mult în indicele preţurilor din 2014.”



    În ceea ce priveşte finanţările, Isărescu a apreciat că împrumuturile în valută vor continua să scadă în soldul creditelor, dar cu un ritm mai redus, şi a precizat că rata dobânzii la creditele noi în lei pentru populaţie înregistrează scăderi semnificative.



    Recent, Consiliul de Administraţie al BNR a decis să reducă dobânda de politică monetară la un nou minim istoric, de la 4,25 la 4% pe an, iar Mugur Isărescu a declarat că aşteaptă de la băncile comerciale continuarea reducerii dobânzilor la creditele în lei.

  • Previziuni optimiste pentru economie

    Previziuni optimiste pentru economie

    În România, prognoza de inflaţie pentru 2013 şi anul viitor a fost redusă la 3,1%, cu 0,1 puncte procentuale faţă de proiecţia anterioară. Banca Naţională a României a analizat şi aprobat raportul trimestrial asupra inflaţiei, care evidenţiază un proces de dezinflaţie mai accentuat în perioada imediat urmatoare şi o accelerare a creşterii economice.



    Mugur Isărescu: 2,5 este ţinta. Dar faţă de prognoza noastră de 3,1%, într-adevar s-ar putea duce inflaţia la sfârsitul anului spre ţintă, adică spre 2,5% poate chiar mai devreme. Principalele produse care vor împinge inflaţia în jos sunt produsele volatile, agroalimentarele şi nu numai, datorită faptului că vom avea evoluţii negative la aceste produse în iulie, august, probabil si în septembrie, dar în principal, datorită faptului ca anul trecut au fost creşteri semnificative. Şi atunci, cum spuneam şi în raportul pe 12 luni, decalajul este şi mai mare.”



    Guvernatorul BNR a precizat că instituţia pe care o conduce va face tot posibilul, prin instrumentele pe care le are la dispoziţie, ca dobânzile la creditele în lei sa ajunga cât mai aproape de cele la împrumuturile în valută, astfel încât clientii să prefere finanţarea în moneda naţională şi să evite riscul cursului valutar.



    Mugur Isărescu: “Resursele bancilor în valuta nu mai au aceeasi fluenta si acelasi cost scazut ca în trecut. Bancile-mama au devenit mai zgârcite, au şi ele probleme. Creditul în valuta are un cost, cel pe care-l calculăm, vizibil, şi are un cost ascuns, incert, care atunci când apare declanşează clauzele abuzive. Noi vom face tot ce este posibil, prin reducerea dobânzii de politica monetara şi prin asigurarea lichidităţii pe piaţă, să venim cu dobânzile la lei în apropierea dobânzilor în valuta”.



    Noile norme europene descurajează creditul în valută, a precizat şeful BNR. În opinia sa, creditul în valută are o componentă imponderabilă, extrem de periculoasă, care s-a manifestat în ultimii ani şi “a ars” buzunarele multor români care s-au gândit că este mai avantajos. Creditele în lei vor ajunge în următoarele luni la dobânzi comparabile cu cele ale împrumuturilor în valută, pentru că băncile străine nu mai au resurse valutare ca în trecut pentru a acorda astfel de finanţări, a adăugat el.



    În plus, BNR a redus rata dobânzii de politica monetara de la 5 la nivelul minim record de 4,5%. În prezent, în România, dobânda medie la un credit ipotecar în lei este de 8%, în timp ce la un împrumut în euro aceasta ajunge la 4,5%. Potrivit analiştilor, un credit ipotecar în lei este cu circa 30% mai scump decât un împrumut în euro.