Radio România Internațional

Tag: Dochia

  • Parcul Naţional Ceahlău

    Parcul Naţional Ceahlău

    Astăzi vă invităm să descoperiţi o zonă ce
    se laudă a fi « mai mult decât un muzeu sau o expoziţie » : Parcul
    Naţional Ceahlău. Ne aflăm în extremitatea central-vestică a județului Neamț
    (aproape de limita de graniță cu județul Harghita), în apropierea drumului
    național DN12C care leagă municipiul Piatra Neamț de orașul Gheorgheni.


    Parcul Național Ceahlău a fost declarat
    arie protejată în anul 2000 și reprezintă un areal montan cu o mare diversitate
    de relief : turnuri, ace, creste calcaroase, relief carstic cu vârfuri
    ascuțite, peșteri, chei şi văi, cu păduri, pajiști și fânețe. Ne aflăm în Masivul
    Ceahlău, situat în grupa centrală a Carpaților Orientali, un munte unic în
    spaţiul românesc, având hram şi sărbătoare, dar şi nenumărate legende şi
    poveşti. Una dintre legende spune că « muntele ăsta al nostru, Ceahlăul,
    n-a fost dintotdeauna aşa cum îl ştim noi, înalt, cu stânci multe îngrămădite
    spre vârf şi cu codri spre poale. Se spune că Satana vroia să ajungă până sus
    la cer. A suflat o zi şi-o noapte de-a rândul de s-a strâns mulţime de piatră
    grămadă. Când a vrut Dracul să se urce spre cerul din
    care fusese alungat, Dumnezeu a blagoslovit şi a pus mâna pe muntele care s-a
    clădit Ceahlăul. De atunci,
    Ceahlăul este muntele lui Dumnezeu, cel pe care a pus mâna Sa şi l-a sfinţit. »


    Cătălin Gavrilescu, director al Parcului
    Național Ceahlău, ne-a invitat pe munte, dar şi la Centrul de vizitare de la
    Izvorul Muntelui: Având în
    vedere că timpul s-a încălzit, în perioada următoare aşteptăm foarte mulţi
    turişti, sunt deschise toate traseele. Centrul de vizitare e un centru
    interactiv, adresat în principiu, copiilor, elevilor. Sunt şase stânci în
    miniatură, care sunt dotate cu nişte căşti şi fiecare îşi spune legenda, avem o
    sală de cinema 3D, în care au posibilitatea să vizioneze un film de prezentare
    a Ceahlăului şi o sală pentru faună şi una pentru floră.


    Ce îi atrage aici pe turişti am aflat tot
    de la Cătălin Gavrilescu, directorul parcului: În primul rând
    peisajul, faptul că scările au fost date în folosinţă. Pentru
    majoritatea turiştilor, scările prezintă mare interes, pentru că urcarea pe (vârful)
    Toaca oferă o privelişte extraordinară. Sunt trasee de o oră sau de 4-5 ore, turiştii putând să îşi aleagă traseul
    în funcţie de condiţia fizică pe care o au şi de echipamentul din dotare.


    Fiind vorba de munte, însă şi de diferenţe
    de nivel atunci când porniţi pe un traseu de 1000 de metri şi mai mult chiar,
    este bine ca vizitatorii să nu se aventureze pe trasee care le depăşesc condiţia
    fizică şi starea de sănătate şi să fie echipaţi pentru munte, chiar dacă
    serviciul de salvamont este eficient.


    Platoul superior al muntelui provoacă cu altitudini
    mari: vârful Ocolașul Mare (1907m) în extremitatea sudică și vârful Toaca (1904
    m), în partea de nord. Între cele doua vârfuri platoul se extinde pe o lungime
    de aproximativ 5 km, lăţimea maximă fiind de cca.1 km. Platoul este delimitat
    de abrupturi înalte de 200 … 300m brăzdate de văi înguste, adevărate jgheaburi pe
    unde se rostogolesc grohotişurile. Cele mai impresionante abrupturi sunt la obârşia
    pâraielor Izvorul Muntelui și Maicilor și în Piatra Sură. O altă caracteristică
    o reprezintă microrelieful format din stânci și formaţiuni stâncoase cu forme
    bizare: turnuri, coloane, clăi, piramide. Impresionante sunt Clăile lui Miron,
    Căciula Dorobanţului, Panaghia, Cetăţuia și Călugării, Detunatele, Dochia, etc.


    Cu speranţa că vă veţi bucura de munte şi
    peisaje încântăroare în deplină siguranţă, vă aşteptăm data viitoare cu o nouă
    destinaţie.


  • Parculu Naţionalu Ceahlău

    Parculu Naţionalu Ceahlău



    Himu tu partea di cătă ţentru-ascăpitată a giudeţlui Neamțu, aproapea di calea națională DN12C cari leagă muniţipiul Piatra Neamțu di căsăbălu Gheorgheni.



    Parculu Naționalu Ceahlău fu declaratu arie aviglleată tru anlu 2000 și iasi tu videală ca un arealu montanu cu ună mari diversitate di relief: pirguri, ace, chipiti calcaroasi, reliefu carsticu cu kipiti anţăpătoasi, spilei, cllei şi vălliuri, cu păduri, pădz și iarbă crehtă. Muntili Ceahlău, tru arada-a curi s-arădăpseaşti Parculu Naționalu Ceahlău, easti tru pareia ţentrală a Carpațloru Orientali şi easti un munti ţi nu ş-ari preaclle tru spaţlu românescu, avândalui hramu şi sărbătoari, ama şi multi leghendi şi pirmituseri. Niţi ună di piştireili a Ceahlăului nu u apreasiră ma multu imaghinaţia-a rapsodzloru populari andicra di Dochia şi Panaghia. Piştireaua Panaghiillei, ţi easti ninga chipita arămatâ a Toacăllei, s-analţă pirifană shi anyilcioasă tru aradzili a soarilui.



    Ia ţi nă spusi Cătălin Gavrilescu, directorlu a Parcului Naționalu Ceahlău:


    “Avânda tu videală că chirolu easti mşeatu, tru dzălili ţi yinu aştiptămu mulţă turişţă, suntu dişcllisi tuti traseele, ma pţănu toradioară Cascada Duruitoare-Dochia. Va-lli aştiptămu şi la Centrul di vizitari di la Izvurlu a Muntilui. Centrul di vizitari easti un ţentru intearactivu, ndreptu tru prinţipiu, tră cilimeaňi, elevi. Suntu şasi spilei tru miniatură, cari suntu ndreapti cu niscănti prusupidi şi cathi ună şi spuni leghenda, avem ună sală di ţinema 3D, tru cari au căbilea s-veadă un filmu di părăstiseari a Ceahlăului şi ună sală tră prăvdzăli di aoa şi ună tră cişitili di aoa.”



    Ti muşuteţli ţi potu s-li veadă turişţălli aoa nviţămu tutu di la Cătălin Gavrilescu, directorlu a parcului:


    “Prota ş-prota fisea, di itia că scărli fură dişcllisi nica di anlu ţi tricu. Ti mulţă turiştă, scărli spunu un mari sinferu, căţe alinarea pi Toaca aduţi dininti ună muşuteaţă ahoryea-a fisillei. Suntu trasee di ună săhati ică 4-5 săhăţ, turişţăllii potu tra ş-aleagă traseulu andicra di condiţia fizică a loru şi echipamentul cu cari suntu armătusiţ.”



    Cătălin Gavrilescu lă feaţi timbihi a vizitatorloru sinfirisiţ s-nu nchisească pi trasee ma s-nu aibă ună bună condiţii fizică şi nu suntu buňi cu sănătatea, acă serviţiul di salvamontu easti hăirlăticu şi pitricu aestă căndăseari tu ahurhita di sezonu:


    “U spunu vreari ş-tiňie că tuţ atelli cari nkisescu s-veadă Ceahlăulu lipseaşti s-tiňisească arădzli di videari, s-nu arucă cupriili şi s-tiňisească maşi traseeli!”



    Cu nădia că va vă hărsiţ di munti şi muşuteaţa-a fisillei tru ună acutotalui sigurlăki, vă aştiptămu alantă aradă cu ună nauă destinaţie.



    Autor: Ana-Maria Cononovici


    Armãnipsearea: Taşcu Lala


  • Evoluţii economice

    Evoluţii economice

    În România, inflaţia a atins în luna decembrie a anului trecut cel mai scăzut nivel de după revoluţia din 1989, 1,5%, cu aproape un procent sub ţinta Băncii Naţionale. Scăderea anunţată de Institutul Naţional de Statistică se datorează în bună parte preţurilor unora dintre produsele alimentare, mai mici cu aproape două procente, graţie recoltelor agricole considerabile de anul trecut. În schimb, serviciile şi mărfurile nealimentare s-au scumpit cu peste 3,4 la sută fiecare. Cele mai importante scăderi le-au consemnat preţurile la ouă, ulei, fructe, zahăr, pâine şi alte produse de morărit şi panificaţie. La cartofi, fasole boabe şi alte leguminoase, s-au înregistrat, însă, creşteri de preţuri, la fel ca şi la apă, canal, salubritate, tutun şi ţigări, gaze şi energie electrică.



    Analistul economic Aurelian Dochia explică de ce scăderea inflaţiei nu se reflectă, însă, vizibil în nivelul de trai al populaţiei: Faptul că preţurile produselor alimentare au fost scăzute în ultima perioadă probabil că a contat pentru majoritatea populaţiei, întrucât în coşul de consum din România ponderea produselor alimentare este foarte mare pentru persoanele cu venituri scăzute, poate să depăşească chiar 50% din totalul cheltuielilor. Dar nu putem să ne aşteptăm la miracole în ceea ce priveşte impactul inflaţiei asupra nivelului de trai. Important este că putem spune că am scăpat de această permanentă temere şi obsesie a creşterii preţurilor, care pentru mulţi erau principalul motiv de îngrijorare, aşa cum au arătat de multe ori sondajele făcute de diverse instituţii.”



    Potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, inflaţia va continua să scadă în prima jumătate a lui 2014, însă, pe măsură ce efectele pozitive ce decurg din anul agricol bun se vor estompa, ea va înregistra din nou o creştere. Dar, spune Aurelian Dochia, prin cifra propriu-zisă obţinută România a intrat în clubul ţărilor europene dezvoltate în privinţa inflaţiei: Este, într-adevăr, un record pentru România şi cred că marchează momentul în care ajungem să ne încadrăm în normele europene. Pentru că în majoritatea ţărilor europene inflaţia este foarte scăzută şi în unele dintre aceste ţări există chiar îngrijorarea că ar putea să apară fenomenul de deflaţie, un fenomen considerat de către mulţi economişti ca fiind nedorit.”



    Aceasta pentru că face neputincioasă politica băncii centrale, majoritatea instrumentelor nemaiputând să fie folosite în condiţii de deflaţie.

  • Divergenţe privind bugetul de stat

    Divergenţe privind bugetul de stat

    Întâlnirea de marţi dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta, menită să identifice o soluţie agreată în privinţa valorii accizei la combustibil, a rămas fără rezultat. Cei doi au rămas pe poziţii diametral opuse — şeful statului insistă că sumele colectate la buget prin creşterea cu 7 eurocenţi a accizei la combustibil ar putea fi folosite în scop electoral, iar premierul aminteşte că această măsură a fost deja convenită cu instituţiile creditoare internaţionale.



    Uzând de procedurile constituţionale, Traian Băsescu a anunţat că va trimite Legea bugetului pentru anul viitor parlamentului spre reexaminare cu propuneri precise de unde să fie reduse alocările, astfel încât să se menţină deficitul convenit cu instituţiile financiare, fără a fi nevoie de majorarea accizei la combustibil. Potrivit preşedintelui, la Ministerul Dezvoltării Regionale există o repartizare bugetară în exces, la fel ca şi la capitolul Serviciul datoriei”: Eu îmi fac datoria morală, ca preşedinte, văzând că pe spinarea românilor se acumulează în bugetul de stat bani pentru clientela politică. Dar nu voi putea să am decât acţiunile legale, adică să trimit bugetul înapoi la parlament şi, eventual, dacă vor fi situaţii de neconstituţionalitate, să-l atac şi la Curtea Constituţională. Dar atât. Eu nu pot impune prin alte mijloace guvernului şi să renunţe la ordonanţa de urgenţă prin care a modificat Codul Fiscal



    Premierul Victor Ponta a catalogat, la rândul său, atitudinea preşedintelui ca fiind inflexibilă: Preşedintele va retrimite legea, o va contesta la Curtea Constituţională. Speranţa şi rugămintea mea au fost totuşi ca aceste proceduri pe care de altfel domnia-sa a recunoscut că nu le-a folosit niciodată nici un preşedinte în 23 de ani – dar, mă rog, asta e, trebuie să trăim şi această premieră – rugămintea să le facă totuşi într-un termen rezonabil, în aşa fel încât să putem până la 1 ianuarie să avem buget. Nu mi-a garantat nici că da, nici că nu.”



    În opinia analistului economic Aurelian Dochia, ambele metode, cea propusă de Guvern cât şi cea sugerată de preşedinte, de reducere a cheltuielilor şi renunţare la creşterea de taxe, sunt fezabile. Până la urmă, spune Dochia, este vorba de o opţiune politică, pentru că din punct de vedere tehnic întotdeauna există alternative la construcţia bugetară.



    Deocamdată, divergenţele s-au repercutat în creşterea cursului valutar.