Invitatul ediției este braşoveanul Mircea Ivan, care a contribuit la cercetarea privind descoperirea senzorilor celulari de oxigen, recompensată în 2019 cu Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, absolvent al Universităţii de Medicină și Farmacie Carol Davila din București, care i-a decernat titlul de Doctor Honoris Causa, doctor în oncologie moleculară în Marea Britanie, fost post-doctorand și instructor în Statele Unite ale Americii, la Harvard Medical School și Institutul pentru Cancer Dana Farber, în prezent, profesor la Indiana University School of Medicine.
Tag: Doctor Honoris Causa
-
A fi profesor de istorie în Republica Moldova
A fi
profesor de istorie în Republica Moldova, un volum semnat de profesorul
universitar Anatol Petrencu și apărut în 2021, cu prilejul conferirii înaltului
titlu de Doctor Honoris Causa de către Universitatea de Stat Alecu Russo din
Bălți -
La scrittrice Dacia Maraini, Doctor Honoris Causa dell’Università di Bucarest
Il 28 maggio, l’Università di Bucarest, attraverso il suo Senato, ha conferito il titolo di Doctor Honoris Causa alla scrittrice italiana Dacia Maraini, per il suo costante coinvolgimento analitico e responsabile nella storia, per la contemplazione partecipativa ad essa, per l’eleganza e la coerenza intellettuale con cui, in più di cinquant’anni di carriera, ha saputo trasformare il brutto della realtà in opera artistica e civica.
Il sommo titolo onorifico con il quale l’Ateneo bucarestino riconosce il contributo eccezionale di personalità eccezionali internazionali o romene allo sviluppo della scienza e delle arti o a sostegno dei diritti umani – come si legge nella Laudatio pronunciata dalla responsabile della Cattedra di Italiano, prof.associato dr. Roxana Utale, vicepreside della Facoltà di Lingue e Letterature Straniere, è stato consegnato dal Presidente del Senato dell’Università di Bucarest, prof.univ.dr. Marian Preda.
Alla cerimonia erano presenti l’Ambasciatore d’Italia a Bucarest, Marco Giungi, la responsabile dell’Ufficio Affari Europei, Sociali e Culturali, Maria Luisa Lapresa, il preside della Facoltà di Lingue e Letterature Straniere, prof.univ.dr. Liviu Franga, italianisti, studiosi e studenti.
Nella Laudatio, la prof.ssa Roxana Utale ha spiegato l’essenza europea della scrittrice, drammaturgo, poetessa, saggista e critico Dacia Maraini: Figlia di uno scienziato e di un’artista, nipote e bisnipote di quattro nazionalità diverse (italiana, inglese, polacca, cilena), che avrebbero assicurato alla bambina un’apertura al mondo, alla sua scoperta e alla sua compresione.
La parola crea la storia, raccontandola e inventandola, ha sottolineato Dacia Maraini nella sua lectio magistralis, dedicata alle scrittrici da lei definite madri: mistiche, cortigiane – come Veronica Franco, o intellettuali raffinate come Elisabetta Caminer Turra, la prima giornalista italiana nel Settecento, fino a Grazia Deledda, Natalia Ginzburg, Elsa Morante o Alda Merini. Un argomento al quale Dacia Maraini ha fatto riferimento anche nell’intervista rilasciata a Radio Romania Internazionale.
-
Frans Timmermans – pledoarie pentru statul de drept
Premierul român, Viorica Dăncilă, şi prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, s-au întâlnit, luni, la Bucureşti, şi urmează să o facă şi săptămâna viitoare, la Bruxeles. Frecvenţa ridicată a acestor întâlniri e impusă de statutul României, care deţine în acest semestru preşedinţia Consiliului UE. Discuţiile nu vizează, însă, exclusiv, buna funcţionare a Uniunii. Luni, de exemplu, Frans Timmermans a abordat chestiunea, delicată pentru autorităţile de la Bucureşti, a stării democraţiei şi statului de drept. Modificările aduse legilor justiţiei, la început în Parlament şi apoi prin ordonanţă de urgenţă, sunt cel puţin discutabile, iar acest lucru i-a alertat pe partenerii României.
După publicarea, toamna trecută, a unui raport defavorabil în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare pe justiţie, Frans Timmermans spune, acum, că nu a constatat niciun progres, ci doar refuzul executivului de stânga de a lua în considerare documentul. Înaltul oficial al Comisiei speră că experţi ai ambelor părţi vor găsi, rapid, soluţii de punere în aplicare a recomandărilor din cadrul MCV. Vrem să ne asigurăm – a insistat prim vicepreşedintele CE- că putem face progrese în ceea ce priveşte domnia legii în România şi vrem să ne asigurăm că lupta împotriva corupţiei nu este abandonată. Săptămâna viitoare, Viorica Dăncilă şi Frans Timmermans vor avea o nouă întâlnire pentru a discuta subiectul. Practic, fiecare contact pe care prim vicepreşedintele CE şi candidat al socialiştilor europeni la şefia Comisiei îl are cu români devine o pledoarie în favoarea statului de drept.
Frans Timmermans a primit, luni, distincţia de Doctor Honoris Causa din partea Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative, iar în discurs a reluat tema favorită. El a recunoscut că nu şi-ar fi imaginat, în urmă cu 3 decenii, că România va deveni membră a UE în 2007. Cu privilegiile integrării vin, însă, şi responsabilităţile, a subliniat Timmermans, iar una dintre acestea este depăşirea fazei MCV, mecanism creat pentru a rezolva probleme care trebuiau soluţionate înaintea aderării. “Societatea şi instituţiile noastre se bazează pe un trepied: democraţia, domnia legii şi respectul pentru drepturile fundamentale ale omului. Nu poţi instrumentaliza unul împotriva celuilalt şi este riscant să crezi că victoria în alegeri dă dreptul unei majorităţi să sporească controlul asupra puterii judiciare sau a presei”, a avertizat Frans Timmermans. Atunci când statul de drept este ameninţat, aproape în mod automat creşte corupţia. Este motivul pentru care Comisia Europeană a propus ca pe viitor să existe legătură între acordarea fondurilor europene şi respectarea statului de drept în statele membre, a explicat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene.
-
Prof. univ. Maria Bucur, Doctor Honoris Causa al SNSPA
Marți, 8 mai, Maria Bucur, profesoară universitară de Istorie şi Studii de gen la Indiana University, Bloomington, a primit titlul onorific de “Doctor Honoris Causa” din partea Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA).
Ceremonia a avut loc la sediul SNSPA, titlul fiindu-i acordat pentru ”fundamentele cercetărilor asupra politicilor eugeniste în România interbelică și pentru cea mai semnificativă contribuție internațională la cunoașterea participării femeilor României la Primul Război Mondial, la comemorarea acestuia, la Marea Unire și înfăptuirea acesteia.”
Maria Bucur este profesoară universitară la Indiana University, Bloomington, la Departamentul de Istorie a Estului Europei și la Departamentul de Studii de Gen. A fost directoare a Institutului de Studii Rusești și Est-Europene, a Departamentului de Studii de Gen, Vice-decană a Programului de Studii Globale și Internaționale, Președintă a Asociației Americane de Studii Slavice și Est-Europene, editoare a revistei americane Aspasia.
”Sper că peste 100 de ani strănepoții mei vor vorbi despre secolul parteneriatului și nu al patriarhatului. Bucuria mea cea mai mare, pe care o am în legătură cu această ceremonie, este că pot privi cu încredere în sală către oameni care pot să preia ștafeta acestui tip de gândire și să îl ducă mai departe” a spus Maria Bucur.
Cea mai recentă carte a sa, apărută anul acesta este “The Century of Women. How Women Have Transformed the World since 1900”.
Palmaresul său bogat de premii, publicații și alte contribuții academice include 9 cărți, dintre care două, Patriarhat şi emancipare în istoria gândirii politice româneşti” (2002) şi Eugenie şi modernizare în România interbelicǎ” (2005), au aparut şi în limba română.
De-a lungul carierei sale academice, Maria Bucur a primit un număr impresionant de premii și granturi, printre care două burse Fulbright și patru burse IREX. La Indiana University a organizat zece conferințe internaționale de Studii Românești.
Din 2001 are o colaborare constantă cu SNSPA, sprijinind formarea doctoranzilor şi participarea internaţională a colegilor tineri. În noiembrie 2018 va lansa la Boston, împreuna cu prof. univ. dr. Mihaela Miroiu, cartea “Birth of Democratic Citizenship. Women and Power in Modern Romania”.
-
Prinţul Charles, Doctor Honoris Causa al Universităţii Babeş Bolyai
Sunt întrebat ce mă aduce aşa des în România.
Răspunsul e simplu: voi, prietenii mei români. Cuvintele – extrem de sincere -
ale Prinţului
Charles al Marii Britanii au fost rostite, luni, la Cluj-Napoca.
Moştenitorul Coroanei britanice a poposit special în acest oraş transilvănean pentru a primi titlul de Doctor Honoris Causa al prestigioasei
Universităţi Babeş-Bolyai, cea mai veche din România. Distincţia i-a fost acordată în semn
de recunoaştere a contribuţiei sale deosebite în domeniul valorificării
patrimoniului cultural românesc, al promovării valorilor istorice
multiculturale, al cunoaşterii mediului spiritual şi natural autohton peste
hotare, precum şi pentru întărirea cooperării dintre Regatul Unit al Marii
Britanii şi Irlandei de Nord şi România.Alteţa Sa şi-a început discursul de
recepţie a titlului în limba română: Domnule rector, doamnelor şi domnilor, sunt profund
mişcat şi foarte recunoscător pentru marea şi deosebita onoare pe care mi-o
faceţi în această după-amiază. Onoarea este
împărtăşită!Potrivit celor spuse chiar de Prinţul Charles, se împlinesc exact
20 de ani de la prima vizită pe care acesta a făcut-o în Transilvania. Cucerit
de frumuseţea acestei regiuni din centrul ţării, dar şi de oamenii care o
populează, moştenitorul Coroanei britanice a revenit constant, înnobilând locul
cu prezenţa sa. În 2006, şi-a achiziţionat în satul Viscri din judeţul Braşov o fostă proprietate a unei familii de saşi, o căsuţă veche construită în
1758. Achiziţiile au continuat, astfel că, în prezent, el are mai multe
proprietăţi în România. Motivele care l-au determinat să ia o asemenea decizie sunt
cuprinse în elogiul făcut, luni, Transilvaniei la primirea titlului de Doctor
Honoris Causa: Prinţul Charles a amintit de modul în care în această parte a Europei
este păstrată diversitatea naturii, de felul armonios în care oamenii trăiesc
în comunităţi tradiţionale şi de maniera în care îşi păstrează moştenirea. Oamenii
locului au, în egală măsură, capacitatea
de a inova şi de a schimba, fără a aduce atingere mediului înconjurător. Noi,
toţi cei din restul lumii, avem ceva de învăţat de la micile ferme sau – aşa
cum le numeşte Prinţul – de la peisajele cultivate ale Transilvaniei – după cum
a spus chiar el. Aceste peisaje cultivate au deopotrivă o semnificaţie
spirituală, socială, economică şi ecologică. Dar acest lucru mai contează, în
cinicele vremuri de astăzi, când există aşa o obsesie a eficienţei şi a
comodităţii? Da, contează, pentru că esenţialul este că în acele peisaje omul
trăieşte încă în armonie cu natura – a conchis moştenitorul
Coroanei britanice. Toate aceste
lucruri îi fac,
în viziunea sa, pe românii transilvăneni cu adevărat speciali în întreaga lume. -
Jurnal românesc – 30.05.2017
Prinţul Charles, moştenitorul Coroanei Britanice
a primit, luni, în cadrul unei ceremonii solemne restrânse, titlul de Doctor
Honoris Causa al prestigioasei Universităţi Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
Distincţia i-a fost acordată în semn de recunoştinţă pentru eforturile de a
păstra patrimoniul cultural şi natural al Transilvaniei. El deţine, de altfel,
mai multe proprietăţi în această regiune din centrul ţării şieste pasionat de
arhitectura medievală saxonă din această zonă – cetăţi, biserici fortificate şi
case construite de coloniştii germani stabiliţi în Transilvania în Evul Mediu. Prinţul Charles manifestă un deosebit interes pentru
România, pe care a vizitat-o de mai multe ori în ultimii circa 20 de ani.
Ultima oară, el s-a aflat în România la sfârşitul lunii martie, pentru o vizită
oficială de trei zile.
115
deputați și senatori, din partea tuturor partidelor politice, au constituit grupul
Prietenii Unirii la inițiativa Platformei Unioniste Acțiunea 2012. Preşedintele
acesteia, George Simion, a precizat că îşi propune ca în perspectiva anului
2018, peste jumătate din localitățile din Basarabia – circa 900 de primării de
peste Prut – să aibă un corespondent în România. Totodată, el a anunțat că vrea
să continue și în această vară programul Cunoaște-ți țara, inițiat
în 2015, în baza căruia cetățenii moldoveni pot vizita timp de trei zile
obiective culturale, turistice sau economice din România. George Simion a
solicitat sprijin pentru obținerea unor locuri de cazare în cămine, pensiuni
sau mănăstiri pe durata verii. La rândul său, președintele Comisiei pentru
comunitățile de români din afara granițelor țării, Constantin Codreanu, a
vorbit despre urgentarea soluționării cazurilor cu privire la minorii basarabeni
cărora nu li se mai înnoiesc actele românești când devin majori.
Studenţii români de la
facultăţile care fac parte din Alianţa Română a Universităţilor Tehnice pot
beneficia la finalul programului de master şi de o diplomă franceză, după ce a fost
semnat un acord cadru de cooperare interuniversitar pentru următorii cinci ani.
Totodată, studenţii de la unităţile de învăţământ ce alcătuiesc Grupul
Institutelor Naţionale de Ştiinţe Aplicate din Franţa pot primi la absolvirea
masterului şi o diplomă română. Alianţa Română a Universităţilor Tehnice este
formată din Universitatea Politehnică din Bucureşti, Universitatea ‘Gheorghe
Asachi’ din Iaşi, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea
Politehnica Timişoara şi Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti.
Grupul Institutelor Naţionale de Ştiinţe Aplicate din Franţa cuprinde şase
universităţi tehnice franceze şi 18 universităţi asociate acestora. În ceea
ce priveşte doctoratul, românii şi francezii care studiază în cadrul unităţilor
de învăţământ din acest program pot urma o parte din studii în Franţa,
respectiv în România şi vor obţine o singură diplomă recunoscută de ambele
state. Ambasadorul Franţei la Bucureşti, Francois Saint-Paul, a menţionat
necesitatea colaborării la nivel internaţional pentru a pregăti inginerii din
cele două state, care au nevoie de formare de calitate pentru afirmare
profesională şi o perspectivă de cercetare exigentă. Potrivit diplomatului, această
cooperare va permite, printre altele, dubla diplomă la master, promovarea
schimbului de studenţi de nivel licenţă şi master, proiecte comune de
cercetare, publicaţii comune, organizarea de seminarii, de cursuri şi de conferinţe. -
Traducătorul Jean-Louis Courriol
La sfârşitul anului trecut, traducătorul Jean-Louis
Courriol a fost distins cu două premii importante. A primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universităţii Tibiscus din Timişoara şi
Premiul Eugen Lovinescu acordat de Muzeul Literaturii Române. Nu sunt primele
distincţii româneşti pe care Jean- Louis Courriol le primeşte pentru traducerea
şi promovarea literaturii române în spaţiul francez. În 2015, la Festivalul
Internaţional de Carte Transilvania, lui Jean-Louis Courriol i s-a acordat
distincţia Ambasador de onoare al literaturii române în spaţiul european.
Pasionat în aceeaşi măsură de poezie şi de proză, Jean-Louis Courriol a tradus şi publicat în Franţa scriitori
clasici, unii dintre ei consideraţi intraductibili, dar şi autori contemporani.
Mihai Eminescu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Marin Sorescu, Marta Petreu,
Ion Băieşu, Augustin Buzura sunt doar câteva dintre numele pe care cititorii
francezi le-au descoperit datorită invitatului meu la Club Cultura.Prima
întâlnire cu România s-a petrecut pentru Jean Louis Courriol la începutul
anilor ’70, pe când eram un foarte tânăr agregé de limbi clasice. Descoperind
că româna e un fel de latină modernă, a dorit să o aprofundeze. Trimis apoi de
statul francez ca lector la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, a
început să vorbească -după cum îi place să glumească asemenea unui moldovean
ce se dă drept bucureştean. Şi a ajuns la prima traducere a unui scriitor
român în limba franceză. Alegerea lui Camil Petrescu n-a fost deloc
întâmplătoare: Camil Petrescu era unul dintre autorii preferaţi ai viitoarei
sale soţii, Florica Ciodaru Courriol, la rândul ei, cunoscută traducătoare.
L-am întrebat pe Jean-Louis Courriol care dintre cărţile literaturii române i-au
marcat existenţa. E
greu de spus, pentru că sunt multe. Dar dacă ar fi să mă opresc la un singur
nume, evident, Mihai Eminescu. Nu
mai puţin, Liviu Rebreanu. Şi Marin Sorescu. L-aş menţiona însă şi pe Cezar
Petrescu, în România considerat, din păcate, un scriitor secundar. Aşa cum a
spus şi Marta Petreu, este important să reevaluăm literatura română din
perspectiva altor culturi, eu o reconsider din perspectiva literaturii
franceze, în care continui să cred. Dar nu trebuie să uităm că literatura
franceză nu este mai presus de literatura română. Pentru mine, literatura
română este o referinţă la fel de importantă ca literatura franceză. După cum
şi limba română este o a doua limbă maternă, aşa o consider. Dacă n-aş fi prea
mândru. Dar sunt.
Într-un interviu acordat
scriitoarei Marta Petreu, Jean-Louis Courriol afirma că literatura română a dat
capodopere încă netraduse. Între traducerile sale, Liviu Rebreanu pare să ocupe
un loc aparte, cu şase cărţi traduse: Pădurea Spânzuraţilor, Ciuleandra,
Metropole, Amândoi, Gorila, şi Adam şI Eva. Jean-Louis Courriol, despre
întâlnirile cu opera scriitorilor români. Marin
Sorescu este una din cele mai importante întâlniri,, pentru că este poetul care
m-a apropiat de Mihai Eminescu. Pentru că -aşa cum am spus şi la decernarea
titlului de Doctor Honoris Causa- Mihai Eminescu mi se părea un monument
aproape de neatins, de asemenea, un monument care fusese poate prea lăudat. Dar
când am citit Toate trebuiau să poarte un nume de Marin Sorescu, probabil cel
mai frumos omagiu adus lui Mihai Eminescu, m-am apropiat încetul cu încetul de
opera lui. Aşa că prin Marin Sorescu am ajuns la Mihai Eminescu. Şi prin Liviu
Rebreanu am ajuns la Eminescu. Şi prin Eminescu am ajuns la Rebreanu. Şi prin
Rebreanu am reajuns la Marin Sorescu. Şi pot continua stabilind conexiuni
În afara
traducerilor, Jean-Louis Courriol a predat limba şi literatura română la Universitatea din Lyon. Din 2000, este profesor
asociat la Universitatea din Piteşti, care a creat un Institut Liviu Rebreanu
de Cercetare în Traducere Literară şi simultană. Aici, Jean-Louis Courriol şi
Florica Ciodaru Courriol îi iniţiază pe studenţi în secretele traducerii
literare şi simultane. În viziunea lui Jean-Louis Courriol promovarea
literaturii române nu se face uşor. Colaborarea cu soţia sa îl ajută însă
foarte mult. E foarte greu, dar mă ajută mult faptul că
Florica mi-este aproape. Sigur că editorii francezi, dar nu numai francezi, cei
străini, în general, nu ne aşteaptă cu braţele deschise. Dar nu este numai vina
lor, se întâmplă să fie de vină şi traducerile, care uneori n-au convins. Şi
n-au convins pentru că uneori nu s-a tradus, poate, ce era mai relevant din
literatura română. Eu sunt convins că literatura română nu poate pătrunde în
alte spaţii culturale dacă nu este cunoscută de la rădăcini. Dacă nu sunt
cunoscuţi- măcar parţial- Mihai Eminescu, Liviu Rebreanu, Cezar Petrescu, Camil
Petrescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Marin Preda. Opinia mea este că fără a-i
cunoaşte pe aceşti autori, e greu de promovat literatura română. Evident, se
poate da o lovitură cu un volum al unui scriitor actual, dar acesta va fi doar
un succes pe termen scurt.
-
Sport Club RRI: Ivan Patzaichin
Anul şcolar a început, la Universitatea
Naţională de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti, cu un moment aparte. Unul
dintre cei mai mari sportivi ai României, canoistul Ivan Patzaichin, multiplu
campion olimpic şi mondial, a primit titlul de Doctor Honoris Causa al
instituţiei academice amintite.
Rectorul UNEFS, profesor universitar doctor
Florin Pelin, a motivat decizia Universităţii caracterizându-l pe Patzaichin
drept: un sportiv de excepţie, care şi-a prelungit succesul în sport la
nivelul antrenoratului, dar şi ca iniţiator de proiecte de dezvoltare durabilă,
de interes local şi regional, ce promovează tradiţiile româneşti.
Ivan Patzaichin este cel mai titrat canoist
român, cu 30 de medalii obţinute la Campionatele Mondiale şi la Jocurile
Olimpice.
A câstigat 8 titluri de campion mondial,
între 1970 si 1983, precum şi 4 medalii olimpice de aur, la cele 5 ediţii ale
Olimpiadei la care a participat, între 1968 şi 1984.
A făcut primii paşi în sport în 1967, în
martie, înscriindu-se la clubul bucureştean Dinamo. A fost inspirat de faptul
că trei băieţi din satul său natal din Delta Dunării, Mila 23, deveniseră, cu
puţin timp în urmă, campioni mondiali la Berlin. Prima sa performanţă
importantă s-a înregistrat exact după trei luni, când a sosit pe locul 2 la
campionatul naţional de juniori. Un an mai târziu, în ’68, în Mexic, câştiga
deja prima sa medalie olimpică de aur, la canoe dublu, pe distanţa de 1000 de
metri, alături de Serghei Covaliov.
Ultima sa mare victorie s-a înregistrat 16
ani mai târziu, la Olimpiada de la Los Angeles, când a câştigat aurul, la
dublu, cu Toma Simionov. Până atunci, mai cucerise medalii olimpice de aur la
Munchen, în 72, la simplu, pe 1.000 de metri, şi la Moscova, în ’80, alături de
Simionov, tot pe 1.000 de metri.
După încheierea carierei competiţionale, Ivan
Patzaichin a fost, ani de zile, antrenorul loturilor naţionale de caiac – canoe
ale României, cu care a câştigat alte
zeci de medalii la întrecerile continentale, mondiale şi olimpice.
Mai apoi, a devenit unul dintre principalii
promotori ai Deltei Dunării, ai oamenilor şi tradiţiilor de acolo. Organizează concursuri cu
ambarcaţiuni tradiţionale şi susţine proiecte privind turismul durabil în regiune. -
Honoris Causa al Presidente del Senato, Pietro Grasso, a Bucarest
L’Università di Bucarest ha conferito la Laurea Honoris Causa al Presidente del Senato italiano, Pietro Grasso, durante la sua prima visita ufficiale in Romania, per l’impegno di magistrato nella lotta alla criminalità organizzata.
“L’intera attività di colui che oggi onoriamo si è fondata sulla convinzione che nessuno può farcela da solo, ma che soltanto l’unità di tutti i membri della società intorno alle strutture dello Stato può condurre ai risultati desiderati. Da qui decorre anche la sua costante implicazione in qualsiasi tipo di incotnro popolare destinato a ricordare alla gente le vittime della mafia: per tanti si tratta di un semplice susseguirsi di nomi; per lui, in troppi casi, a ciascun nome si accosta un volto. Non ha perso mai però la speranza che qualsiasi ingranaggio del male, quindi anche la mafia, può essere destrutturato e debellato se non sarà più alimentato con altri destini”, si sottolinea nella Laudatio pronunciata dalla prof.ssa Roxana Utale, Vicepreside della Facoltà di Lingue e Letterature Straniere dell’Università di Bucarest.
“Per quello che ha fatto per il suo Paese, ma anche per qualsiasi altro Paese che si confronta con la crimianalità organizzata, il magistrato Pietro Grasso onora oggi con la sua presenza l’Università di Bucarest che, riconoscendogliene i meriti, con rispetto ed immensa gioia gli conferisce il titolo di Doctor Honoris Causa”, si legge ancora nella Laudatio.
“Unità nella diversità: integrazione europea attraverso i diritti fondamentali”: così ha intitolato Pietro Grasso la sua Lectio Magistralis, in cui ha sottolineato di essere un europeo convinto.
Al termine della cerimonia, Radio Romania Internazionale ha chiesto al Presidente del Senato, Pietro Grasso, come ha accolto il titolo e quali sono i risultati della sua visita a Bucarest, dove ha incontrato il capo dello stato Traian Basescu, e i Presidenti del Senato, Crisn Antonescu, e della Camera dei Deputati, Valeriu Zgonea.