Tag: document

  • Jacques Augustin (France) – Les premiers écrits littéraires roumains

    Jacques Augustin (France) – Les premiers écrits littéraires roumains

    Il faut savoir que le document le plus ancien écrit en roumain qui nous soit parvenu est la lettre du boyard Neacşu de Câmpulung au juge de Braşov, Hans Benkner. Il l’informait au sujet des actions des Turcs du sud du Danube sur les préparatifs de la campagne de conquête de la Hongrie par le sultan Soliman Ier le Magnifique. Il l’avertissait sur la nécessité de prendre d’urgence des mesures défensives et de maintenir la confidentialité sur le contenu de la lettre et son expéditeur. Même si le texte a été écrit en caractères cyrilliques et l’introduction et la formule de fin sont en slave, le contenu est en roumain.



    Pour ce qui est du premier texte littéraire en roumain, il faut attendre le début des années 1700. Jusqu’alors, on voit le premier livre imprimé en roumain, un catéchisme du diacre Coresi, de 1559, plusieurs livres d’histoire de la Moldavie, écrits par des chroniqueurs, la Bible dite de Şerban Ier Cantacuzène, donc une traduction, publiée en 1688. Le premier texte littéraire roumain est L’Histoire hiéroglyphique du prince de Moldavie Dimitrie Cantemir, savant et homme de lettres d’audience universelle. Il l’a écrite entre 1703 et 1705.

  • A la Une de la presse roumaine ce 29.10.2018

    A la Une de la presse roumaine ce 29.10.2018

    … et le fait que le président roumain pourrait avoir les moyens de rejeter la demande de révoquer le procureur général de la Roumanie préoccupent au plus haut point la presse roumaine de ce lundi.

  • Poziţia CA al SRR faţă de propunerea legislativă de eliminare a taxei radio-tv

    Poziţia CA al SRR faţă de propunerea legislativă de eliminare a taxei radio-tv

    În şedinţa de astăzi, 19 octombrie 2016, membrii Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune au analizat impactul Propunerii legislative privind eliminarea unor taxe precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (Legea 570/2016).

    Membrii Consiliului de Administraţie, desemnaţi şi votaţi de Parlamentul României, reprezentând partidele parlamentare, Preşedinţia României, Guvernul şi salariaţii Societăţii Române de Radiodifuziune, au hotărât în unanimitate elaborarea unui document care exprimă poziţia acestora faţă de eliminarea taxei radio-tv prin propunerea legislativă menţionată.

    Documentul a fost transmis către Preşedinţia României, Parlament, Guvern, partidele politice, Avocatul Poporului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Naţional al Audiovizualului, ambasadele ţărilor Uniunii Europene şi SUA şi Academia Română.

    Citiţi aici documentul elaborat de membrii Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune.

  • Informaţii pentru cetăţenii străini

    Informaţii pentru cetăţenii străini

    Potrivit
    unui act normativ al Guvernului de la Bucureşti, cuantumul mijloacelor de
    întreţinere pe care un cetăţean străin care are nevoie de viză pentru România
    trebuie să îl dovedească în momentul obţinerii vizei de scurtă şedere este de
    cel puţin 50 de euro pentru fiecare zi pe care intenţionează să o petreacă în
    Romania. Suma pe care o deţine nu trebuie să fie, însă, mai mică de 500 de euro
    sau echivalentul în altă valută convertibilă. Amintim, însă, că atât prevederea
    anterioară, cât şi ceea ce vom prezenta în continuare nu se aplică cetăţenilor
    Statelor Uniunii Europene şi ai Spaţiului Economic European.

    De altfel, lista
    completă a statelor ai căror cetăţeni pot călători în România fără viză, în
    funcţie şi de natura paşaportului – simplu, diplomatic, de servciu sau oficial
    – dar şi cea a statelor ai căror cetăţeni au nevoie de viză pot fi consultate
    pe site-ul Internet al Ministerului român de Externe, la adresa www.mae.ro , site editat în engleză, franceză şi
    română. Potrivit legislaţiei româneşti, viza este acordată de către misiunile
    diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate, cu aprobarea
    prealabilă a Ministerului Afacerilor Externe.

    De curând, este diponibil
    portalul e-VIZA, destinat
    facilitării obţinerii vizelor de către cetăţenii străini care doresc să
    viziteze România. Portalul, editat în engleză şi română, este accesibil din
    pagina principală a Ministerului român de Externe, www.mae.ro.
    Introducând un set minim de informaţii: nume, cetăţenie, scopul călătoriei,
    cetăţenii străini vor afla dacă au sau nu nevoie de viză.

    În cazul în care au
    nevoie, solicitanţii primesc un răspuns detaliat şi vor putea încărca pe portal
    documentele necesare obţinerii vizei. După aprobarea dosarului, solicitanţii
    vor putea să-şi aleagă data şi intervalul orar pentru a se prezenta la consulat
    în vederea depunerii documentelor în original. Astfel, la formularul de
    cerere completat şi semnat corespunzător trebuie anexat un document de călătorie valabil şi acceptat de
    statul român, pe care să poată fi aplicată viza, precum şi documentele
    prevăzute de lege pentru dovedirea scopului călătoriei, a duratei şederii, a
    mijloacelor de întreţinere pe durata şederii şi a posibilităţii reîntoarcerii
    în ţara de origine sau a continuării călătoriei în altă ţară, după terminarea
    şederii în România.


    Conform unui recent regulament al Uniunii Europene, pentru resortisanţii ţărilor terţe, cu şederi preconizate pe
    teritoriul statelor membre pentru o perioadă de cel mult 90 de zile în orice
    perioadă de 180 de zile documentul de călătorie valabil care permite trecerea
    frontierei trebuie să îndeplinească următoarele criterii: să fie valabil
    pentru o perioadă de cel puţin trei luni de la data preconizată a plecării de
    pe teritoriul statelor membre şi să fi fost eliberat în ultimii 10 ani. Vizele de lungă şedere
    dau dreptul la călătorii de 90 de zile, cu posibilitatea prelungirii în România
    a sejurului, vizele de scurtă şedere sunt valabile 90 de zile fără
    posibilitatea prelungirii în România a valabilităţii acestora, iar vizele de
    tranzit dau dreptul unei şederi de 5 zile.

    Vizele de scurtă şedere şi cele de
    tranzit pot fi acordate, cu titlu de excepţie, şi de către organele Poliţiei de
    Frontieră, în punctele de trecere a frontierei de stat. Taxa este de 60 de
    euro, atât pentru viza de tranzit cât şi pentru cea de scurtă şedere, iar taxa
    pentru viza de lungă şedere este de 120 de euro.

  • Obţinerea dreptului de şedere pe termen lung

    Obţinerea dreptului de şedere pe termen lung

    De la început, amintim
    că formalităţile pe care le vom prezenta în continuare nu se aplică cetăţenilor
    statelor Uniunii Europene şi ai Spaţiului Economic European. Astfel, cetăţenii
    străini non-UE îşi pot stabili domiciliul în România dacă îndeplinesc cumulativ
    o serie de condiţii. Prima este aceea a unei şederi temporare continue şi
    legale de 5 ani înaintea depunerii cererii, apoi dovada mijloacelor de
    întreţinere, a asigurării sociale de sănătate şi a spaţiului de locuit.
    Potrivit unui act normativ al Executivului de la Bucureşti, cetăţenii străini
    care efectuează în România investiţii de cel puţin un milion de euro sau care
    au creat peste 100 de locuri de muncă îşi pot stabili domiciliul în ţara
    noastră fără să fi îndeplinit condiţia de şedere temporară în ţară în ultimii 5
    ani. De asemenea, dreptul de şedere pe termen lung poate fi
    acordat posesorilor de Carte albastră a Uniunii Europene, care au avut un drept
    de şedere continuă pe teritoriul statelor membre ale Uniunii sau ale Spaţiului
    Economic European în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii.

    În
    mod concret, persoanele care doresc să-şi stabilească domiciliul în România
    trebuie să depună mai multe acte la sediul Inspectoratului General pentru Imigrări, instituţie aflată în
    subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Mai întâi, este vorba de documentul
    de trecere a frontierei de stat (paşaport), în original şi în copie, apoi de
    copiile legalizate ale actelor de stare civilă, dacă este cazul. Sunt necesare
    şi actele privind deţinerea legală a spaţiului de locuit, în original şi în
    copie, dar şi cele doveditoare privind mijloacele de întreţinere în România.
    Acestea din urmă pot fi un extras
    de cont personal, un contract individual de muncă pentru cei angajaţi, iar cei
    care desfăşoară activităţi comerciale pot prezenta bilanţul anual cu profitul
    din activitatea realizată pe teritoriul României. De
    asemenea, este necesară dovada asigurării sociale de sănătate. Pentru
    eliberarea permisului de şedere permanentă trebuie achitate o taxă de cerere de
    3 lei (70 de eurocenţi), 5 lei (puţin peste un euro) reprezentând taxa
    extrajudiciară de timbru, o taxă de 128 de lei (29 de euro) reprezentând contravaloarea
    aprobării cererii de acordare a dreptului de şedere pe termen lung în Romania,
    dar şi 260 de lei (aproape 60 de euro), reprezentând contravaloarea permisului
    de şedere pe termen lung. Permisul
    de şedere pe termen lung are o valabilitate de 5 ani. Permisul are, însă, o
    valabilitate de 10 ani în cazul membrilor de familie ai unui cetăţean român. În
    acest din urmă caz, trebuie achitate doar taxa extrajudiciară de timbru de 5
    lei şi contravaloarea permisului de şedere pe termen lung de 260 de lei.