Radio România Internațional

Tag: dolar

  • Efecte ale aprecierii dolarului

    Efecte ale aprecierii dolarului

    Dolarul american a atins cea mai mare cotație din
    istorie, în raport cu leul romanesc, depăşind pragul psihologic de 5 lei. Joi,
    moneda americană, era mai scumpă decat cea europeană, iar un euro era cotat, oficial,
    la 4,94 de lei. Cursul afișat de Banca Naţională a României (BNR) este un
    indicator de factori multipli, de la contextul politic internaţional până la
    nivelul de încredere de pe pieţele internaţionale. Trebuie spus însă, că Banca Centrală
    de la Bucureşti calculează cursul de schimb dolar-american-leu în funcţie de
    cotaţiile internaţionale dintre euro şi dolar, la fel ca în cazul altor valute,
    iar moneda unică europeană a pierdut teren în faţa dolarului american, deoarece
    investitorii se tem că economia Uniunii Europene ar putea avea de suferit din
    cauza evoluţiilor legate de războiul din Ucraina. Turbulenţele
    pe piaţa valutară s-au amplificat după anunţul preşedintelui rus Vladimir Putin legat de
    mobilizarea parţială a rezerviştilor, care deschide calea pentru o escaladare majoră a
    conflictului. Războiul a ajuns în a şaptea lună, iar Moscova pierde teren pe
    câmpul de luptă.

    În mod tradiţional, dolarul american este considerat o monedă
    de refugiu de către investitori, care au mai multă încredere în rezilienţa
    economiei Statelor Unite. Mai mult, Rezerva Federală Americană, adică Banca
    Centrală a Statelor Unite, are un program mai agresiv de creştere a dobânzii
    decât Banca Centrală Europeană în lupta cu inflaţia, care a atins niveluri alarmante.
    Creşterea
    dolarului peste pragul de 5 lei aduce un câştig nesperat celor care şi–au păstrat economiile în dolari, precum şi
    companiilor cu exporturi în SUA sau în alte ţări unde multe tranzacţii sunt
    exprimate în dolari.

    Pe de altă parte, creşterea cursului leu/dolar scumpeşte
    importurile României în dolari, adâncind deficitul comercial şi deficitul de
    cont curent şi aducând inflaţie importată. Şi firmele cu credite în dolari sunt
    afectate de creşterea cursului. În țară,
    efectele se vor resimţi în special pe zona importurilor de materii prime,
    inclusiv de petrol şi cel mai probabil se vor vedea ulterior şi în preţurile la
    pompă ale carburanţilor, chiar dacă în ultima perioadă au fost anunțate mici
    reduceri, în special la benzină, ca efect al faptului că petrolul s-a ieftinit
    uşor pe pieţele internaţionale. Va fi, de asemenea, o presiune pe preţurile
    importurilor dintr-o serie de ţări din afara Uniunii Europene, în special din
    Statele Unite, inclusiv şi mai ales pe zona de maşini sau echipamente
    electrice. În sfârşit, inclusiv călătoriile şi vacanţele în anumite ţări,
    printre care şi destinaţii preferate de români, ca Egiptul şi Turcia, vor fi
    probabil mai costisitoare. În zona indicatorilor macroeconomici, aprecierea
    dolarului se va vedea în creşterea costurilor împrumuturilor statului în moneda
    americană, dar şi a ponderii în Produsul Intern Brut a datoriei externe.


  • Jurnal românesc – 6.01.2016

    Jurnal românesc – 6.01.2016

    Lista tuturor proiectelor finanţate în 2015 de Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni este disponibilă pe site-ul instituţiei, la secţiunea ‘Articole’. Decizia publicării acesteia a fost luată de ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, în încercarea de face transparente procedurile de acordare a fondurilor nerambursabile destinate păstrării si promovării identităţii româneşti în afara graniţelor. De asemenea, publicarea listei este şi o dovadă a reformei administrative dorite, precizează Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.



    Moneda naţională a României îşi va continua, în 2016, tendinţa de stabilitate faţă de euro, însă se va deprecia uşor în raport cu dolarul american. Predicţia este făcută de Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România, potrivit căreia cele mai importante influenţe asupra cursului de schimb al leului vor veni din plan extern. Preşedintele Asociaţiei, Radu Crăciun, a declarat că, deşi percepţia României la nivel internaţional este foarte bună, cursul leului va depinde de dinamica pe care o vor avea volatilele pieţe valutare. Pe de altă parte, el atrage atenţia că anumite promisiuni făcute în preajma localelor si legislativelor din 2016 ar putea să producă, cel puţin temporar, temeri în rândul investitorilor străini, cu posibil impact asupra evoluţiei cursului de schimb.



    Preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş, a declarat, după o întâlnire cu ministrul Justiţiei, Raluca Prună, că aceasta a cerut Parchetului General un raport complet despre modul în care a fost instrumentat Dosarul Revoluţiei. El a precizat că documentul, care ar putea fi finalizat la mijlocul acestei luni, va acoperi întreaga perioadă în care Dosarul Revoluţiei a fost instrumentat, atât de Secţiile civile, cât şi de cele militare. Am întâlnit cel mai motivat ministru al Justiţiei din ultimii 10 ani în rezolvarea cazului, a mai spus Mărieş.



    Noua legislaţie privind pensiile militare de stat prevede recalcularea acestor drepturi băneşti pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care îndeplinesc, începând cu 1 ianuarie, condiţiile de pensionare. Este motivul pentru care Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a înfiinţat o linie telefonică specială, valabilă de luni până vineri, între orele 8:00 şi 16:00. De asemenea, cei interesaţi pot transmite solicitări la adresa de e-mail casapensiei@mai.gov.ro sau la adresa de corespondenţă a Casei de Pensii a MAI.



    Pe site-ul CFR este disponibilă o aplicaţie care oferă date despre poziţia exactă a unui tren aflat în circulaţie. Aplicaţia, dezvoltată pentru informarea în timp real a călătorilor, indică şi întârzierile trenurilor. În plus, compania a montat camere web pentru tabelele de sosiri şi plecări din trei mari gări din ţară: Braşov, Craiova şi Timişoara. Până acum, doar Gara de Nord din Bucureşti oferea acest serviciu.

  • Un dolar tot mai puternic

    Un dolar tot mai puternic

    Dolarul american s-a apreciat puternic şi, după toate previziunile, va sfârşi prin a ajunge la aceeaşi paritate cu moneda europeană unică, cel mai probabil spre sfârşitul verii. Evoluţia are loc pe fondul politicii adoptate de Banca Centrală Europeană de a face masive achiziţii de obligaţiuni, cu scopul declarat de a obţine o relansare cât mai puternică a economiei Uniunii Europene. Care sunt implicaţiile pentru România, unde dolarul este cotat în funcţie de cursul faţă de euro de pe pieţele internaţionale? Explică Ionuţ Dumitru, vicepreşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România: Dolarul nu cotează în mod direct pe piaţa noastră valutară, ci prin intermediul cursului euro-dolar, unde am avut o evoluţie foarte amplă în ultima perioadă, într-un context în care Europa are o politică de stimulare monetară prin injecţii masive de lichiditate. În acelaşi timp, în SUA se aşteaptă o creştere de dobânzi. Deci, pe de o parte, în Europa dobânzi mici şi chiar în scădere, în SUA dobânzi în creştere! Astea sunt aşteptările pieţei, ceea ce creează un dolar mai puternic versus euro! În acest context, avem implicaţii şi atunci când discutăm despre leu – dolar, iar implicaţiile în mediul economiei noastre sunt limitate într-un context în care legătura cu dolarul s-a pierdut destul de mult odată ce am intrat în UE. Pe partea de comerţ exterior, produsele denominate în dolari sunt în special din zona energetică, deci importuri de energie, iar la combustibili există o anumită conexiune şi cu dolarul prin intermediul petrolului pe care îl importăm. În esenţă, legătura economiei româneşti cu dolarul este destul de mică în comparaţie cu acum 10-15 ani şi se rezumă, aş spune, în special în zona de energie, combustibili. Şi aici sunt efecte deja pe care le vedem în preţurile la pompă la combustibili.”



    Ceea ce părea a fi o apreciere extraordinară a dolarului, este o depreciere destul de importantă a monedei euro, acest lucru sugerând că în prezent moneda europeană şi toate politicile europene în domeniul economic sunt într-un context destul de sensibil, apreciază, pe de altă parte, profesorul Radu Muşetescu, şeful catedrei de Relaţii Economice Internaţionale de la Academia de Studii Economice din Bucureşti: În ultimii ani părea că dolarul american este pe o pantă descendentă datorită tuturor provocărilor din Statele Unite, de la războaie până la alegeri şi blocajele dintre democraţi şi republicani, însă, paradoxal, alţii fac greşeli mai mari decât Statele Unite, de unde şi această reflectare într-o reapreciere şi o poziţie relativ bună a dolarului. De asemenea, un lucru foarte interesant în această economie globală este rolul jucat de China. Şi trebuie subliniat că toată creşterea economică chineză şi toate exporturile chineze trec, din percepţia mea, prin dolari. Altfel spus, dolarul american este o monedă mult mai internaţionalizată decât euro sau yenul.”



    Ce consecinţe ar putea avea egalitatea anticipată dintre euro şi dolarul american? Într-un interviu pentru Radio România, analistul Valentin Ionescu, fost ministru la sfârşitul anilor ’90, explică: În momentul în care euro va fi la aceeaşi paritate, şi deja s-a apropiat de acest nivel, atunci se va vedea competitivitatea între exporturile europene şi cele americane. Deci, se vede foarte clar în competiţia pe exporturi de bunuri şi servicii. Majoritatea firmelor americane, ca şi cele occidentale, însă, joacă şi îşi obţin banii pe pieţe externe, unde moneda principală este dolarul american, nu euro – asta este interesant. Deci, comerţul mondial se desfăşoară în proporţii de două treimi pe dolar, nu pe euro, şi majoritatea obţin venituri în dolari. Prin urmare, o întărire a dolarului pentru unii va fi un câştig, pentru alţii va fi o pierdere. Doi, din exporturi foarte greu mai poţi să mizezi în termeni de competitivitate pe costuri, cel puţin în relaţia bilaterală cu UE – Statele Unite. În niciun caz nu se poate miza pe asta.”



    Analistul economic Ionuţ Dumitru spune, însă, că este foarte dificil de prognozat în acest moment unde va ajunge cursul euro-dolar:



    Este greu de dat o prognoză într-un context în care evoluţia din ultimele două săptămâni cu greu a fost anticipată de cineva. Depinde foarte mult de aşteptările pieţei şi de cum vor gestiona cei de la Banca Federală Americană creşterile de dobânzi, când vor începe creşterile de dobânzi şi cum vor gestiona aşteptările pieţei. Sunt estimări care arată un euro – dolar la paritate în perioada următoare, ceea ce ar însemna practic un curs leu – dolar apropiat de cursul leu – euro, dar discutăm de aşteptări, de prognoze care au un anumit grad de incertitudine. Nimeni nu ştie unde se poate duce euro – dolarul în perioada următoare! Există premise să vedem un dolar mai puternic faţă de euro.”



    Ponderea exporturilor şi importurilor pe relaţia cu UE în comerţul exterior al României este de 70%, deci ponderea altor pieţe este limitată la undeva în jur de 30%, mai precizează Ionuţ Dumitru.

  • Ce soluţii există pentru creditele în franci elveţieni?

    Ce soluţii există pentru creditele în franci elveţieni?

    Fireşti pe pieţele valutare, fluctuaţiile sunt analizate, însă, cu maximă atenţie în cazul evoluţiilor bruşte. Aşa s-a întâmplat la începutul anului cu francul elveţian, iar în ultima perioadă cu dolarul american. Care sunt explicaţiile şi mai ales care sunt consecinţele? Cine are de câştigat şi cine are de pierdut în România? În ianuarie, Banca Naţională a Elveţiei a renunţat la pragul minim valutar al monedei naţionale faţă de euro, pe care l-a apărat în ultimii ani, iar această decizie a aruncat francul elveţian la un nivel apropiat de cel al monedei europene, aprecierea fiind una record, de aproape 30%. Situaţia a adus la disperare şi a scos în stradă românii cu credite în această monedă.



    Atraşi în perioada de boom a creditelor, în urmă cu mai bine de opt ani, de stabilitatea francului elveţian, dar mai ales de dobânzile mai mici în raport cu euro sau dolarul, zeci de mii de români au optat pentru împrumuturi în franci elveţieni, iar acum au ajuns în situaţia de a nu mai putea plăti şi au cerut statului să intervină.



    Au fost vehiculate mai multe propuneri, între care conversia în lei a creditelor, la un curs mai apropiat de cel la care au fost încheiate majoritatea contractelor, sau prelungirea perioadei de rambursare a creditelor.



    În această săptămână, executivul a discutat în primă lectură un proiect de lege privind conversia în lei a creditelor în valute. Băncile ar urma să ofere o reducere de 15% din valoarea creditului în lei rezultat în urma conversiei, iar statul să asigure garanţii pentru jumătate din suma de plată. Proiectul îi vizează pe cei cu credite ipotecare sau imobiliare care au restanţe la plată mai mici de 60 de zile şi venitul net de maxim de 3.000 de lei (circa 670 de euro).Proiectul s-a aflat pe agenda şedinţei de Guvern sub formă de ordonanţă de urgenţă, dar, la cererea premierului, a fost transformat în proiect de lege.



    Dacă aprecierea bruscă şi consistentă a francului elveţian a fost surpriza valutară a începutului de an, în ultima perioadă şi dolarul s-a apreciat puternic faţă de leu. Creşterea se datorează în principal întăririi dolarului în raport cu euro, ca urmare a creşterii economice superioare a SUA şi aşteptărilor investitorilor legate de o creştere a dobânzii de către Rezerva Federală – Banca Centrală din SUA. Aceasta a mai făcut, miercuri, un pas spre prima majorare a dobânzii de politică monetară de după 2006, însă în paralel şi-a înrăutăţit prognozele de creştere şi inflaţie.



    Într-un comunicat publicat la sfârşitul reuniunii de politică monetară, Banca centrală a SUA a renunţat la promisiunea de a avea răbdare înainte de a decide majorarea costului creditului, ceea ce, potrivit analiştilor, înseamnă că o majorare a dobânzii de bază în SUA este posibilă în lunile următoare.