Radio România Internațional

Tag: doliu

  • Jurnal Românesc – 06.06.2024

    Jurnal Românesc – 06.06.2024

    S-a stins din viață, la Mănăstirea Putna, Alexandrina Cernov, membră de onoare a Academiei Române, conferențiar la Universitatea Națională din Cernăuți, redactor-șef al revistei „Glasul Bucovinei” și director al Editurii „Alexandru cel Bun”. Trupul său neînsuflețit este depus în Paraclisul mănăstirii, slujba de înmormântare urmând să aibă loc vineri, 7 iunie, la mănăstire, iar înhumarea să fie făcută în cimitirul parohiei Putna. Pe parcursul vieții, Alexandrina Cernov, născută la 24 noiembrie 1943 în orașul Hotin, de pe teritoriul de astăzi al Ucrainei, a desfășurat o activitate științifică, publicistică, pedagogică și culturală care a contribuit la consolidarea statutului limbii române în comunitățile etnice înstrăinate de Patria Istorică.

     

    Zi de doliu, miercuri, în oraşul italian Udine, după moartea tragică a două românce, Bianca şi Patrizia, luate sâmbăta trecută de o viitură, împreună cu tânărul lor prieten, Cristian, român şi el. Fetele vor fi înmormântate, sâmbătă, în România. Cei trei tineri au ieșit să se plimbe pe malul râului Natisone, când au fost surprinși de viitura puternică. În Italia este o amplă anchetă în desfășurare privind modul în care au intervenit autoritățile, existând încă multe întrebări fără răspuns, de la intervenţia întârziată a echipajelor de salvare, până la lipsa avertismentelor pentru viituri. Tragedia s-a petrecut în decurs de aproximativ o jumătate de oră. Una din tinere a sunat de cel puţin patru ori la 112, iar la ultimul apel nu i-a mai răspuns nimeni.

     

    Ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, a declarat, miercuri, la București, că a discutat cu omologul albanez, Igli Hasani, inclusiv despre retrocedarea Casei ʺIorgaʺ din Saranda. ʺSunt încrezătoare că procesul de retrocedare către statul român a Casei va fi finalizat cât mai curând. Apreciez în mod deosebit deschiderea şi sprijinul arătate de domnul ministru Asani cu privire la acest element cu valoare istorică şi simbolică deosebită pentru Româniaʺ – a spus şefa diplomaţiei române, în cadrul unei declaraţii de presă comune.

    Nicolae Iorga (1871–1940) a fost istoric, scriitor, academician și profesor universitar, om politic, prim-ministru al României între aprilie 1931 și iunie 1932. În semn de recunoaștere pentru întreaga sa activitate științifică cu privire la istoria albaneză, Regele Ahmet Zogu i-a dăruit, în 1931, un teren pe malul Mării Ionice, în Saranda. Trei ani mai târziu, Nicolae Iorga a donat statului român terenul, unde s-a construit, între 1937 și 1938, clădirea Institutului Român din Albania sau ʺCasa Iorgaʺ, după planurile arhitectului Petre Antonescu. Institutul a fost un important așezământ de cultură românească. Casa a fost, însă, naţionalizată după instaurarea regimului comunist albanez, iar, după căderea regimului totalitar, vândută unei persoane private.

     

    Muzeul de Artă Populară Constanţa găzduiește, în perioada 5 iunie – 14 iulie, expoziţia “Românii din Serbia”, realizată cu piese din Colecţia privată Emilian Madoşă. Expoziția aduce în faţa publicului constănţean 21 de ansambluri vestimentare specifice diferitelor grupuri de români care trăiesc în Serbia, în cele două regiuni istorice: Valea Timocului şi Voivodina. Sunt expuse costume de bănăţeni băştinaşi sau codreni, care trăiesc în aşa numita zonă de Codru, bănăţeni strămutaţi sau colonizaţi, care provin din zona de câmpie a judeţului Timiş, ardeleni crişeni, care au fost strămutaţi din zona Munţilor Apuseni sau de pe Valea Mureşului, români ţărani sau mărginiţi, emigraţi din Oltenia, precum şi români ungureni. Vernisajul expoziţiei a avut loc miercuri, 5 iunie.

     

    Asociaţia Românilor din Croaţia deschide, pe 16 iunie, la Zagreb, a treia ediţie a proiectului ʺPatrimoniul cultural românesc la viitorʺ cu un eveniment de amploare dedicat Zilei Universale a iei. Doritorii vor avea ocazia să admire o selecţie de costume tradiţionale româneşti din colecţia Muzeului Naţional al Ţăranului Român, aduse din România pentru eveniment. De asemenea, cu sprijinul artistului Alina Ocoleanu-Lăpuşneanu, organizatorii au pregătit şi o expoziţie de căsuţe decorative în miniatură. Tot în cadrul evenimentului de la Zagreb, participanţii la concursul de desene ʺia prin ochii copiilorʺ, aflat la a treia ediţie, îşi vor putea ridica premiile oferite de organizatori în parteneriat cu Biblioteca Prichindeilor din Croaţia. Pentru românii care trăiesc în Croaţia şi pentru copiii acestora (mulţi dintre ei născuţi pe pământ croat) este foarte important să păstreze viu acest element de cultură românească – ia românească, simbol unic protejat de UNESCO din 2022 – se arată într-un comunicat.

     

     

  • Plantaţi în amintire

    Plantaţi în amintire

    În Israel se plantează copaci în amintirea celor plecaţi dintre cei vii. În Marea Britanie familia poate solicita municipalităţilor şi plăti asezarea unei bănci în vreun loc plăcut celui plecat.Recent a fost iniţiat şi în ţara noastră proiectul Plantaţi în amintire, al Asociaţiei Zi de bine. Şi pentru că este primul proiect la care a luat parte de când e în doliu după tatăl ei, Claudia Udrescu, din echipa de comunicare a Asociaţiei Zi de bine, ne-a spus povestea proiectului:

    Plantați în amintire s-a născut din nevoia de a vorbi despre doliu în
    spațiu public. Și cum anume s-a întâmplat asta? Melania Medeleanu (n.r.
    fondatoarea Centrului comunitar Zi de bine) la un moment dat, a avut o
    discuție cu cineva care pierduse mulți oameni într-un teribil accident rutier.
    Şi în acel moment persoana respectivă încerca să vorbească despre cei care nu mai
    erau. Tot ce primea ca răspuns era o să treacă, timpul le vindecă pe toate,
    fii tare, nu plânge, dar tot ce își dorea ea era să poată să vorbească,
    să-și vorbească durerea, să mai țină un pic aproape pe cei care nu mai erau în
    viață, să-i țină aproape, vorbind despre ei. Ea a tot încercat să vorbească și
    apoi în jurul ei s-a făcut liniște. N-a mai sunat-o nimeni. A apărut apoi ideea
    din filmul Coco că noi existăm până când ultimul om își va aminti de noi. Și
    atunci ne-am întrebat cum am putea face ca acești oameni să trăiască pentru
    totdeauna, cumva, undeva? Și așa a apărut ideea site-ului, prima dată, site-ul
    nostru plantațiînamintire.ro, care spune poveștile celor dragi, care nu mai
    sunt. Sunt niște povești extrem de emoționante și de frumoase, unde cuvintele
    cântăresc foarte, foarte greu. Vă invit din toată inima să le citiți. După
    acest site a apărut ideea copacului, care este simbolul vieții, dar și al
    materialității. Pentru că un copac poate fi chiar îmbrățișat. Și acest copac,
    în ideea proiectului nostru, spune povestea celui drag, care nu mai este,
    printr-un cod QR.



    Astfel, la începutul lunii noiembrie a
    apărut un prim parc cu amintiri. Claudia Udrescu: Și astfel s-a
    născut primul parc de dor din România, la Lugoj, parc pe care l-am descris pe 5
    noiembrie. Este un parc care, văzut de sus, are forma infinitului, în care 100
    de mesteceni spun povești de dor, cu un gincobiloba în mijloc, simbolul vieții.
    Sunt practic 100 de mesteceni de iubire, la Lugoj, și sunt practic 100 de povești
    reunite în primul parc de acest fel din România. Când am deschis parcul la
    Lugoj a fost cu multe emoții. Am fost acolo alături de zeci de persoane care au
    venit să așeze plăcuța cu acest cod QR, plăcuță care leagă, cum vă spuneam, mesteacănul
    de povestea celui iubit care nu mai este. Cum mi-a spus cineva: pentru că am
    plantat acest mesteacăn, zilele mele de noiembrie vor fi mereu verzi, chiar
    dacă toamna copacii se scutură de frunzele arămii, sau cum ne-a spus o altă
    persoană: sufletul meu este mai ușor pentru că povestea mamei nu rămâne
    închisă doar în sufletul meu, este dusă mai departe de mestecenii plantați. Și
    ce poate fi mai plin de viață decât un parc în care generațiile următoare vor
    iubi, se vor plimba, se vor juca sau vor căuta adăpost la umbra acestor
    mesteceni plantați în amintire.



    Un demers prin care viaţa se contiună
    într-o altă formă mereu, după cum ne-a spus Claudia Udrescu:

    Prin acest parc, durerea și doliul sunt transformate în viață. Oamenii
    au venit din Brașov, din Plopeni, de exemplu, din Craiova, din Timișoara, din
    București. Unii dintre ei chiar și-au luat în brațe copacul, au simțit nevoia
    să-și îmbrățișeze mesteacăul, acest mestacăn-dor. Altcineva a spus că o să vină
    să-și ude copacul ca să crească mare. S-a stat ore în șir la povești, pe
    băncile de lângă mesteceni. S-au dat multe telefoane pe whatsapp pentru că
    multe persoane, dintre cele care au plantat, sunt plecate din țară, de fapt. Vă
    invit din toată inima să citiți poveștile care au fost scrise cu multă durere,
    dar și cu foarte multă iubire pe plantați în amintire.ro, pentru că nimic nu
    este mai trainic, credem noi, decât
    iubirea cu care au fost scrise aceste povești, iubirea cu care au fost alese
    fiecare dintre cuvinte. Știm cât de greu au fost să scrieți aceste povești și
    vă mulțumim pentru încredere. Şi aș mai vrea să spun că toată luna noiembrie
    este dedicată amintirii celor care nu mai sunt vii decât la noi în suflet,
    pentru că vrem să dăm mai departe multe resurse care să ne ajute să procesăm
    acest doliu prin care la un moment dat trecem cu toții în viață.


    Şi a fost doar un prim pas al acestui
    proiect ce va continua câtă vreme vor exista oameni al căror dor se cere
    ostoit. Claudia Udrescu:

    Ce ne dorim noi acum foarte mult, și
    mulțumim pentru sutele de mesaje pe care le-am primit, este să întindem această
    rădăcină-amintire peste tot în țară. Pentru noi este important ca un astfel de
    proiect să se facă în parteneriat cu o primărie, pentru că noi venim și
    plantăm, dar este nevoie ca primăria să se ocupe de acest parc, pe termen lung,
    să-l îngrijească, să țină în viață acest parc, copacii, pentru că nu este un
    parc obișnuit. Este un parc în care fiecare copac înseamnă o persoană, înseamnă
    cineva drag care nu mai este, pentru cineva care a plantat. Și cu multă emoție
    și bucurie putem să vă spunem că următoarele două parcuri vor fi deschise la
    București și la Oradea. Vom veni din toată inima acolo unde o primărie este
    deschisă pentru un astfel de proiect și ne dorim enorm să facem asta. Pentru că
    peste tot oamenii iubesc și peste tot oamenii se duc și peste tot oamenii au
    nevoie de un spațiu aproape sacru, îndrăznesc să spun, în care să-și şoptească
    dorul și acest dor să aibă ecou. Și aș îndrăzni să vă rog să ne susțineți
    pentru acest proiect Plantați în amintire.

    Dacă
    o intrați pe site-ul nostru zidebine.ro, veți putea găsi modalitățile de a ne
    susține. Poate cel mai simplu este un SMS la 8 8 4 5 cu textul sus, pentru o
    donație de 2 euro pe lună.


    Este toamnă. Dar dorurile prind viaţă.






  • Condamnare internaţională a atentatelor din Bruxelles

    Condamnare internaţională a atentatelor din Bruxelles

    După atacurile teroriste de la Bruxelles, i-am simţit pe români alături de
    noi – a declarat ambasadorul Belgiei la Bucureşti, Thomas Baekelandt. Nu doar oficialităţile din România au fost aproape.
    Românii, în general, au făcut-o !

    Joi, a fost declarată zi de doliu naţional în semn de
    solidaritate cu toţi cei care şi-au pierdut rudele sau prietenii. Asemenea
    principalelor obiective din mari oraşe ale lumii, şi la Bucureşti, impunătoarea
    clădire în care îşi află sediul Guvernul a fost iluminată în
    culorile drapelului belgian – negru, galben şi roşu. Politicieni şi figuri publice
    autohtone, ambasadori străini acreditaţi la Bucureşti, dar şi simpli bucureşteni
    au venit la Ambasada Belgiei, unde au scris în cartea de condoleanţe, au aprins
    lumânări, au depus flori şi au transmis mesaje de solidaritate cu poporul
    belgian greu lovit de atentatele de la începutul săptămânii.

    Primul care a venit să semneze în cartea de
    condoleanţe a fost ambasadorul Franţei, François Saint-Paul, a cărui ţară a
    fost, şi ea, greu încercată, de două ori anul trecut : în ianuarie, când a fost
    decimată redacţia publicaţiei satirice Charlie Hebdo şi în noiembrie,
    când atentate jihadiste în serie au făcut 130 de morţi. Printre şefii de
    misiuni diplomatice care au semnat în cartea de condoleanţe de la Ambasada
    Belgiei s-au mai numărat ambasadorii Germaniei, Spaniei, Japoniei, Greciei,
    Bosniei, Serbiei, Ciprului, Poloniei, Turciei şi Cubei.

    Preşedintele Klaus Iohannis, abia revenit dintr-o vizită de stat în
    Turcia, a îndemnat la solidaritate şi curaj: Sunt foarte
    convins că putem să combatem acest flagel al atentatelor, doar dacă toate
    ţările lucrează împreună. Cuvintele care îmi vin în minte când mă gândesc la ce
    ar trebui făcut sunt solidaritate, calm şi unitate.

    Şi premierul Dacian Cioloş
    a făcut un apel la solidaritate în lupta împotriva terorismului: Cred cu tărie că doar prin întărirea cooperării între noi, statele membre
    ale Uniunii Europene, putem să menţinem spaţiul de libertate pe care îl avem în
    Uniune, pentru că acesta este cel mai mult pus la încercare. În momentul de
    faţă, tendinţa fiecărui stat membru este de a se replia în scopul de a se
    proteja.

    De partea sa, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea a
    pledat pentru o mai bună securitate: Libertăţile sunt extrem
    de importante. Dar ca
    să ai libertăţi, ca să ai bunăstare, trebuie să ai securitate. Securitatea este
    extrem de importantă pentru noi acasă, pe stradă.

    Religii, dialog, pace – sunt termenii unei ecuaţii
    teoretice, care se dovedeşte, însă, departe de realitate, pentru că în numele
    religiei se detonează bombe şi se ajunge la conflicte majore. Lideri religioşi
    musulmani şi creştini participanţi, joi, la un
    forum organizat la facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti au
    reiterat că extremismul şi fanatismul se nasc pe fondul lipsei de educaţie, dar
    şi al manipulării. Or, ei au convenit că răspunsul autorităţilor religioase la
    radicalismul islamic este dialogul, care poate promova o cultură a păcii şi
    toleranţei.

  • Atentatele din Bruxelles/ Doliu național în România

    Atentatele din Bruxelles/ Doliu național în România

    Executivul de la București a decis ca ziua de joi, 24 martie să fie declarată zi de doliu național în România, joi, 24 martie, în semn de solidaritate cu victimele atentatelor de la Bruxelles, anunță Agerpres. Drapelele vor fi coborâte în bernă iar posturile de radio și de televiziune trebuie să își adapteze programele.



    În Belgia, alerta teroristă rămâne la nivelul maxim pe întreg teritoriul. Autoritățile au înființat o linie telefonică de urgență, cu număr de apelare 1771 de pe teritoriul belgian. Pentru apelurile din afara Belgiei, a fost anunțat numărul de telefon de urgență +32 78 15 1771.



    Bilanțul oficial al victimelor din Bruxelles este de 31 de morți. Patru români, printre care un minor, se numără printre cei 260 de răniți în atacurile teroriste de marți.

  • Zi de doliu în România

    Zi de doliu în România

    In România, pe 26 iunie este marcată Ziua drapelului naţional. Anul acesta, însă, momentelor festive le-au luat locul tristeţea unui întreg popor şi durerea imensă a 47 de familii, care îşi plâng morţii sau care aşteaptă în faţa spitalelor veşti despre cei dragi. Guvernul de la Bucureşti a decretat zi de doliu naţional în memoria victimelor cumplitului accident de duminică, din Muntenegru, când un autocar plin cu turişti a plonjat într-o prăpastie.



    Intr-un extraordinar gest de solidaritate — unul dintr-o serie — muntenegrenii au decis să ia, şi ei, o decizie similară, în semn de respect faţă de cei care nu mai sunt. Românii nu vor uita, însă, nici cozile din faţa spitalelor, când locuitori din Muntenegru s-au oferit, spontan, să doneze sânge pentru cei aflaţi pe paturile de suferinţă. Nu-i vor uita nici pe cei care — salvatori şi oameni obişnuiţi — au înfruntat pericolul şi au coborât în prăpastie, pentru a le da o primă mână de ajutor răniţilor.



    Despre solidaritate a vorbit pentru postul nostru de radio şi Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, prezent la operaţiuni încă de la început:



    “Din momentul în care s-a dat dispoziţia din partea premierului pentru trimiterea unei echipe de evaluare în care au fost cei de la Ministerul de Externe, am fost şi eu. Acolo colaborarea cu medicii — şi nu numai cu medicii, ci cu toate autorităţile din Muntenegru — a fost exemplară, a fost foarte bine, deci un sprijin total din secunda în care am ajuns acolo. Ministrul sănătăţii, zilnic, a fost cu noi în aceste 2-3 zile, adică luni, de când am sosit, ne-a primit, a fost cu noi în spital, a vizitat pacienţii cu noi în spital ca să luăm deciziile care vor fi următorii paşi. Ministrul de externe Titus Corlăţean a fost primit şi de preşedinte, şi de primul ministru din Muntenegru, aşa că pot spune că a fost o reacţie la cel mai înalt nivel pozitivă şi de sprijin.”



    Marţi, până târziu în noapte, răniţii, iniţial internaţi în capitala muntenegreană Podgoriţa, au fost aduşi cu avioane militare româneşti pentru îngrijiri medicale în spitale bucureştene. Un alt avion a repatriat trupurile neînsufleţite. Operaţiunea medicală întreprinsă este fără precedent, dată fiind complexitatea cazului şi numărul mare al celor care au murit sau care au suferit răni. A fost cea mai amplă desfăşurată vreodată în România cu sprijinul armatei. In total, trei aeronave şi aproape 40 de medici şi asistente medicale au fost mobilizaţi pentru cea mai mare operaţiune de repatriere a celor 47 de victime ale accidentului de autocar de duminică seara.



    Pentru familiile lor, ceea ce s-a întâmplat în Muntenegru va rămane o neagră amintire: a celei mai mari tragedii în care au fost implicaţi, vreodată, turişti români.



    Pentru cele doua ţări, e dovada că două naţiuni aflate la aproape 1.000 de kilometri distanţă împărtăşesc valori comune — solidaritate şi respect pentru viaţă.

  • Tragedie românească în Muntenegru

    Tragedie românească în Muntenegru

    Peisaje naturale extraordinare, relaxare, planuri de distracţie – ceea ce ar fi trebuit să fie o vacanţă de neuitat în Muntenegru s-a transformat, într-o clipă, într-o tragedie de neimaginat pentru 47 de români, după ce autocarul care îi transporta a căzut, duminică, într-o prăpastie la circa 30 de kilometri nord de Podgorica. Situaţia a fost agravată de bolovani uriaşi care s-au prăbuşit peste autocar.



    De altfel, zona muntoasă pe care o străbăteau turiştii români în acel moment nefast este recunoscută pentru serpentinele extrem de periculoase, aflate la originea mai multor accidente rutiere. Unii dintre turişti şi-au pierdut viaţa în excursia pe care o visaseră de multă vreme, în timp ce alţii s-au ales cu răni, mai grave sau mai uşoare, şi au rămas cu amintirea cutremurătoare a coşmarului prin care au trecut.



    Reacţia muntenegrenilor, care au sărit imediat în ajutorul românilor, a fost rapidă. Pompieri, militari şi alpinişti utilitari au fost susţinuţi de localnici inimoşi care deja coborâseră în râpă pentru a da o mână de ajutor. In plus, în semn de solidaritate, mulţi muntenegreni au donat sânge pentru salvarea celor internaţi.



    La Bucureşti, după aflarea veştii accidentului, s-a constituit o celula de criză condusă de premierul Victor Ponta, care să gestioneze situaţia. Autoritatile au decis repatrierea victimelor cu aeronave militare, fiind vorba de cea mai mare intervenţie aviatică medicalizată a Ministerului Apararii Naţionale – după cum preciza ministrul de resort, Mircea Duşa.



    Seful diplomaţiei române, Titus Corlăţean, şi-a anulat prezenţa la un summit la Luxemburg şi s-a deplasat în Muntenegru, pentru a coordona activităţile echipei operative româneşti, în cooperare cu autorităţile locale. El a fost primit de preşedintele Filip Vujanovici, care a exprimat condoleanţe în numele poporului muntenegrean pentru tragedia suferită de cetăţenii români pe teritoriul ţării sale. Cât despre Titus Corlăţean, acesta a mulţumit autorităţilor muntenegrene pentru sprijinul acordat, dar şi cetăţenilor din această ţară, care au care au sărit în ajutorul victimelor accidentului.



    Autorităţile de la Bucureşti au decis că miercuri, în România, va fi zi de doliu naţional, în memoria celor care şi-au pierdut viaţa în tragedia din Muntenegru.