Radio România Internațional

Tag: doliu naţional

  • Zi de doliu naţional în Republica Moldova

    Zi de doliu naţional în Republica Moldova

    Preşedintele Maia Sandu a semnat, vineri seara, decretul privind declararea zilei de 16 septembrie zi de doliu naţional, în Republica Moldova (ex-sovietică), în memoria primului preşedinte al acestui stat, Mircea Snegur, care a decedat pe 13 septembrie, la vârsta de 83 de ani.

    Ne luăm astăzi rămas bun de la cel care, însuflețit de o sinceră și profundă dragoste de neam, și-a dus țara pe calea suveranității, a independenței, pe calea renașterii naționale, a declarat președinta Maia Sandu la funeraliile primului șef de stat, Mircea Snegur, transmite IPN.

    Curajos, vizionar și patriot, Mircea Snegur și-a asumat într-un context complicat misiunea de a transforma în realitate dorința oamenilor de a trăi liber și de a-și afirma identitatea prin limbă și tricolor. Ţara pierde nu doar un părinte fondator, țara pierde un veritabil om politic, care a știut să intuiască năzuințele poporului său, a mai spus Maia sandu.

    Potrivit decretului prezidenţial, în toate localităţile din republică, precum şi la misiunile diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova de peste hotare, drapelul de stat va fi coborât în bernă.

    Autorităţilor publice, întreprinderilor şi organizaţiilor li se recomandă să renunţe la desfăşurarea acţiunilor distractive de masă, iar instituţiilor mass-media să ţină cont de specificul zilei la editarea publicaţiilor şi la formarea programelor.

    Mircea Snegur s-a născut în 1940 în județul Soroca. A fost agronom-savant, având titlul științific de doctor în științe agricole. Fost activist al Partidului Comunist, Mircea Snegur a susținut proclamarea independenței Republicii Moldova și a acționat pentru recunoașterea noului stat de către Occident. Fiind președinte al Sovietului Suprem al RSSM, în momentul critic din august 1989, a acceptat să susțină proiectul de lege care conferea limbii române dreptul de limbă oficială și revenirea la drapelul tricolor, fapt care i-a atras simpatia universală a moldovenilor.

    De la 3 septembrie 1990, deține funcția de președinte al Republicii Moldova, până la 1 decembrie 1996.

  • Doliu Naţional pentru Regele Mihai

    Doliu Naţional pentru Regele Mihai


    Regele Mihai I al României s-a întors, miercuri, pentru ultima oară, în ţara pe care a iubit-o până la moarte şi în care va rămâne definitiv. Ajuns monarh la nici 6 ani, cu o viaţă ce se anunţa poleită cu aur, cel de-al patrulea suveran al României a avut, însă, parte de un destin de un imens tragism. Obligat de comunişti să abdice în 1947, el a luat calea exilului, revenind în Patria-mamă, nu fără turbulenţe, abia după Revoluţia din 1989.



    “Am fost întrebat de multe ori care a fost sentimentul meu la plecarea din România. N-am găsit un alt fel de-a spune adevărul despre starea mea de atunci, decât că am plecat cu moartea în suflet” – spunea Regele Mihai, într-o carte de convorbiri.



    Monarhul detronat a lucrat printre străini, şi-a făcut familie printre străini şi nicio clipă nu a uitat că este un străin, într-o ţară străină.



    Odată cu ultimul drum al Suveranului din Elveţia, unde se stabilise şi unde a murit, către România ia sfârşit, acum, un exil lung cât o viaţă de om. Mihai I va fi înmormântat, sâmbătă, la Curtea de Argeş, necropolă regală din sudul României, alături de soţia sa, Ana de Bourbon-Parma. Până atunci, sicriul cu trupul neînsufleţit al fostului monarh este depus în Sala Tronului a Palatului Regal de la Bucureşti, unde românii pot să îi aducă un ultim omagiu. Au făcut-o, anterior, şi oficialii la cel mai înalt nivel din România şi Republica Moldova românofonă vecină la Castelul Peleş de la Sinaia, din Carpaţii Meridionali, Regele defunct poposind pentru ultima dată şi în locul unde s-a născut şi a copilărit.



    Într-un cuvânt, memoria lui Mihai I este omagiată, în aceste zile, de o ţară întreagă, de la oameni obişnuiţi la personalităţi politice, diplomaţi sau istorici. Printre ei se numără fondatorul Institutului pentru Memoria Exilului Românesc, Dinu Zamfirescu, care a declarat: “Pierdem un erou român, pierdem un om care a fost un exemplu de demnitate şi personală, şi regală. Cred că România are nevoie de oameni de acest gen şi, cu toată tristeţea, trebuie să vă spun că, în momentul de faţă, nu prea găsim asemenea persoană în ţara noastră. De câte ori l-am văzut în străinătate, întotdeauna era interesat de ceea ce se întâmplă în România, ce fac românii. El resimţea o responsabilitate pentru ţară şi întreba ce ar putea să facă pentru România.”



    La funeraliile de sâmbătă ale regelui Mihai I sunt aşteptaţi, între alţii, regii Spaniei, Sofia şi Juan Carlos, regina Spaniei fiind de, altfel, verişoară primară a fostului suveran român. Vor veni şi prinţul Charles al Marii Britanii, un mare iubitor al României, regele Filip al Belgiei, al treilea cel mai tânăr monarh european în exerciţiu sau Prinţul Lorenz al Belgiei, Arhiduce de Austria. Până atunci, timp de trei zile, în România a fost decretat doliu naţional.





  • Jurnal românesc – 14.12.2017

    Jurnal românesc – 14.12.2017

    În România este, de astăzi, doliu naţional timp de trei zile în
    memoria regelui Mihai I. Sicriul cu trupul neînsufleţit al fostului suveran
    este depus în Sala Tronului de la Palatul Regal din Bucureşti, unde va rămâne
    până sâmbătă, când va avea loc înmormântarea, astfel ca toţi cei care vor să îi
    poată aduce un ultim omagiu. Ajuns, miercuri, în România, sicriul a fost depus,
    pentru câteva ore, la Castelul Regal Peleş, de la Sinaia, unde au prezentat
    condoleanţe oficiali de la Bucureşti şi din Republica Moldova, diplomati. Numeroase persoane au ieşit pe traseul cortegiului
    funerar, între aeroport şi Sinaia, pentru a-şi lua rămas bun de la ultimul Rege
    al României (1940-1947). Mihai I a murit pe 5 decembrie, în Elveţia, la 96 de
    ani. El va fi înmormantat în necropola regală de la Curtea de Arges, la
    funeralii anunţându-şi prezenţa personalităţi din întreaga lume, inclusiv şefi
    de stat, de guvern şi membri ai unor familii regale.




    Aproape 16 mii de medici români au plecat din ţară şi lucrează în
    străinătate, în special în UE, potrivit unui studiu publicat de Coaliţia pentru
    Drepturile Migranţilor şi Refugiaţilor, un grup format din mai multe ONG-uri
    din tara. Cercetarea releva ca este nevoie de 600 de medici de familie şi de
    4.000 de medici specialişti. Pe de alta parte, numărul angajaţilor din sectorul
    cercetare-dezvoltare a scazut cu 30% in ultimii 20 de ani. Studiul a analizat
    migraţia forţei de muncă înalt calificată în trei domenii – medicină, cercetare-dezvoltare
    şi tehnologia informaţiei.




    Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei
    de Muncă a participat la o acţiune de informare a comunităţii de cetăţeni
    români din Franţa cu privire la măsurile pe care le implementează, pentru a
    încuraja reîntoarcerea acestora în ţară. Evenimentul a fost organizat, în 12-13
    decembrie, la Paris, în colaborare cu Ambasada României în Republica Franceză
    şi cu Pole – Emploi, Serviciul Public de Ocupare din Franţa. Astfel, românii din diaspora au fost informaţi cu
    privire la sistemul asigurărilor pentru şomaj şi măsurile pentru stimularea
    ocupării implementate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă din
    România. S-a discutat, de asemenea, despre drepturile şi obligaţiile persoanelor
    aflate în căutarea unui loc de muncă, serviciile de asistenţă şi consiliere
    oferite de Agenţie pentru demararea unei afaceri, primele de mobilitate, sistemul
    asigurărilor pentru şomaj şi anume principii generale, eligibilitate, depunerea
    documentaţiei, calculul indemnizaţiei, exportul prestaţiilor de şomaj,
    coordonatele organismelor competente.




    Guvernul Republicii Moldova a
    aprobat un proiect de lege privind schimbarea în Constituţie a denumirii limbii
    oficiale de stat din aşa-zisa limba moldovenească în limba română. Conform
    proiectului de lege, se propune înlocuirea sintagmei limba moldovenească,
    care funcţionează pe baza grafiei latine cu limba română.
    Preşedintele Igor Dodon a calificat drept inadmisibilă modificarea denumirii
    limbii oficiale. El şi-a exprimat
    convingerea că acest amendament nu va obţine în Parlament voturile necesare
    adoptării.

  • Românii îi pot aduc un ultim omagiu Regelui Mihai I până sâmbătă

    Românii îi pot aduc un ultim omagiu Regelui Mihai I până sâmbătă

    Românii îi pot aduce un ultim omagiu Regelui Mihai I până sâmbătă, în Sala Tronului de la Palatul Regal din București.



    Cortegiul funerar a fost întâmpinat în Bucureşti de sute de oameni cu aplauze. S-a scandat minute în șir “Regele Mihai” și “Monarhia salvează România”. Persoane aflate în fața Palatului Regal pentru a întâmpina cortegiul funerar al fostului suveran au adus portrete ale acestuia, flori și steaguri cu însemnele regale ale României. Calea Victoriei este flancată de steaguri ale României cu bandă neagră de doliu.



    Cortegiul a venit de la Castelul Peleș, unde miercuri, pentru câteva ore, a fost depus sicriul cu trupul neînsuflețit al fostului suveran, după aducerea în țară. La Peleș, i-au adus un ultim omagiu Regelui Mihai președintele, premierul, membri ai Executivului, președinții celor două Camere ale Parlamentului și membri ai corpului diplomatic străin acreditat la București.



    În drumul spre Palatul Regal, cortegiul, salutat pe tot traseul de oameni simpli, a trecut pe sub Arcul de Triumf. Pe sub Arcul de Triumf au trecut miercuri seara atât mașina în care se afla coroana regală, cât și mașina cu sicriul fostului suveran al României. Sute de oameni l-au salutat în plină stradă, iar pe traseu au aruncat cu flori spre cortegiul funerar. La Palatul Regal, imediat după depunerea sicriului fostului suveran în Sala Tronului a fost programată o slujbă religioasă cu caracter privat.



    Toți cei care doresc să depună flori și să se închine la catafalcul Regelui pot veni la Sala Tronului de la Palatul Regal miercuri, între orele 21,00 și 24,00, joi — între orele 8,00 și 22,00 și vineri — între orele 8,00 și 22,00.



    Zilele de 14, 15 și 16 decembrie au fost declarate zile de doliu național pe teritoriul României în memoria Regelui Mihai.



    Imagini

  • Regele Mihai, funeralii naţionale

    Regele Mihai, funeralii naţionale

    Regele Mihai s-a întors definitiv în ţara lui. La o săptămână după
    decesul survenit la reşedinţa din Elveţia, sicriul cu trupul neînsufleţit al ultimului
    Suveran al României     a ajuns, miercuri dimineaţă, în Patrie şi a fost depus,
    pentru câteva ore, la Castelul Regal Peleş, de la Sinaia.
    Este locul de care, spun apropiaţii săi, Majestatea Sa era foarte ataşat, fiindcă
    acolo s-a născut, pe 25 octombrie 1921. Ceremoniile de la Peleş au fost
    rezervate oficialităţilor     – preşedintele Klaus Iohannis, membri ai Guvernelor
    şi Parlamentelor din România şi din Republica Moldova vecină (ex-sovietică,
    majoritar românofonă) -, singurele care şi-au putut prezenta condoleanţele
    acolo.

    Toţi cei care vor să-i aducă un ultim omagiu Regelui o pot face, în
    schimb, la Palatul Regal din centrul Bucureştiului, unde catafalcul său va
    rămâne până vineri seară, în fosta sală a tronului. Mii de oameni au depus,
    deja, flori şi lumânări aprinse în faţa Palatului, devenit loc de pelerinaj
    încă de marţi, 5 decembrie, când a fost anunţat decesul Suveranului.

    Regele Mihai va fi înmormântat, sâmbătă, 16 decembrie, la Curtea de Argeş,
    în necropola regală din incinta mănăstriii medievale ortodoxe. Acolo sunt
    mormintele soţiei sale, Regina Ana, care a murit anul trecut, precum şi ale
    primilor trei regi, Carol I, Ferdinand şi Carol al II-lea, din dinastia de origine germană Hohenzollern-Sigmaringen.
    Instalată pe tronul de la Bucureşti în 1866, aceasta, subliniază istoricii, a
    construit România modernă, independentă faţă de Imperiului Otoman din 1877 şi
    întregită în 1918, când, la sfârşitul primului război mondial, au intrat sub
    autoritatea Bucureştiului toate provinciile cu populaţie majoritar românească.

    Doliu naţional pentru trei zile, joi, 14, vineri, 15, şi sâmbătă, 16 decembrie

    Potrivit Casei Regale, la ceremoniile funerare de la Curtea de Argeş sunt
    aşteptate circa o sută de personalităţi politice din străinătate – capete
    încoronate, şefi de stat şi de guvern. Autorităţile
    de la Bucureşti au decretat doliu naţional pentru trei zile, joi, 14, vineri, 15,
    şi sâmbătă, 16 decembrie.

    Parlamentul a omagiat, deja, într-o sesiune solemnă, organizată
    luni, personalitatea ultimului Suveran, înscăunat în 1940 şi silit să abdice şi
    să se exileze şapte ani mai târziu, sub presiunea guvernului comunist şi a
    trupelor sovietice de ocupaţie. Dar, în 1944, foarte tânărul Rege al României apucase, deja, să
    facă istorie, smulgând ţara de pe orbita Germaniei naziste şi readucând-o în
    tabăra aliaţilor săi tradiţionali, Statele Unite şi Marea Britanie.


    Regele Mihai
    a simbolizat speranţa unei Românii renăscute si libere şi va rămâne în
    amintirea poporului ca un mare om de stat     – a apreciat preşedintele Klaus Iohannis.


    Am pierdut, ca întreaga Naţiune,
    un părinte     – a spus cea dintâi născută dintre fiicele Suveranului, Principesa Margareta, Custode al Coroanei. Casa Regală, a promis ea, va continua să facă tot ce este
    posibil, alături de instituţiile fundamentale ale statului, pentru progresul ţării    .

  • Retrospectiva săptămânii 28.08-3.09.2016

    Retrospectiva săptămânii 28.08-3.09.2016

    2 septembrie -
    zi de de doliu naţional în România



    Vineri – zi de doliu naţional în România,
    în memoria cetăţenilor români care au murit în urma cutremurului produs
    săptămâna trecută în Italia şi în semn de solidaritate cu poporul italian.
    Toate instituţiile şi autorităţile publice au obligaţia să arboreze drapelul în
    bernă iar posturile naţionale de radio şi de televiziune să îşi adapteze
    pragramele în mod corespunzător. Seismul produs în centrul Italiei s-a soldat
    cu aproape 300 de morţi, dintre care 11 români. Guvernul de la Bucureşti a decis să-i
    sprijine pe românii afectaţi de cutremur şi a aprobat, în această
    săptămână, un prim pachet de măsuri cu ajutoare financiare. Copiii rămaşi
    orfani vor primi câte 6.000 de euro. Câte 1.000 de euro vor primi familiile
    celor decedaţi, iar 10.000 de euro vor fi acordaţi pentru familiile ale căror
    case au fost distruse în proporţie de peste 50%. Tot câte 1.000 de euro vor
    primi şi cei care se deplasează în Peninsulă pentru sprijinirea membrilor
    supravieţuitori ai familiilor afectate.



    Priorităţile diplomaţiei româneşti



    România nu va face niciodată jocuri
    netransparente, nu va folosi dublul limbaj sub pretextul diplomaţiei, nu va
    face compromisuri de la valori şi nu va considera acceptabilă încălcarea
    dreptului internaţional. Declaraţia îi aparţine preşedintelui României, Klaus
    Iohannis, prezent la Reuniunea Anuală a
    Diplomaţiei, desfăşurată la Bucureşti. El a apreciat că România trebuie să contribuie activ la efortul
    de acţiune al comunităţii internaţionale, al UE şi al NATO. Interesele României
    ne obligă să acţionăm pentru asigurarea securităţii naţionale şi a
    organizaţiilor esenţiale, UE şi NATO, din care facem parte, a mai spus şeful
    statului. Pe de altă parte, preşedintele
    Iohannis a afirmat că Bucureştiul trebuie să acţioneze, în continuare,
    cu prioritate pentru a sprijini stabilitatea Republicii Moldova (ex-sovietică,
    majoritar românofonă) şi parcursul ei european, precizând că România a stimulat
    constructiv reluarea reformelor în această ţară. In acelaşi timp, Iohannis le-a
    cerut ambasadorilor români să practice o diplomaţie mai viguroasă şi mai
    eficientă în promovarea intereselor naţionale. Invitatul special al reuniunii a
    fost secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow, care a evidenţiat
    că cea mai importantă resursă a Alianţei Nord-Atlantice NATO este unitatea sa,
    iar adoptarea, în urma Summitului de la Varşovia, a unei poziţii comune, atât
    în ceea ce priveşte provocările din vecinătatea estică, cât şi cele din vecinătatea
    sudică, demonstrează faptul că Alianţa este mai unită ca niciodată. La Reuniune
    a fost present şi ministrul slovac de externe, Miroslav Lajcak, care a declarat
    că ţara sa, care în prezent
    deţine preşedinţia semestrială a UE, sprijină puternic aderarea României la Spa’iul Schengen.


    11 decembrie – data alegerilor
    parlamentare din România



    Guvernul de la Bucureşti a stabilit ca pe
    11 decembrie să aibă loc alegerile parlamentare. Campania electorală urmează să
    se desfăşoare în perioada 11 noiembrie – 10 decembrie. De asemenea, executivul
    a adoptat o ordonanţă de urgenţă care dă posibilitatea înfiinţării de secţii de
    votare peste hotare şi în locuri în care s-a constatat, în trecut, o prezenţă
    semnificativă a alegătorilor. Ordonanţa mai dă posibilitatea alegătorilor
    români din străinătate să voteze la orice secţie, prin înscriere pe liste
    suplimentare. Cererea de înscriere în Registrul electoral şi copiile după
    actele de identitate vor putea fi trimise inclusiv pe cale electronică.



    Ultima sesiune
    ordinară a legislaturii 2012 – 2016



    Parlamentul României s-a reunit, joi, în a doua sesiune
    ordinară a acestui an şi ultima din legislatura 2012 – 2016. Sesiunea va fi una destul de scurtă având în vedere că, la începutul
    lunii noiembrie, va începe campania electorală pentru alegerile parlamentare.Liderii principalelor formaţiuni spun că pe lista de priorităţi figurează
    proiecte care vizează mai multe domenii – social-economic, medical sau
    educaţional. Pe lista de proiecte ce aşteaptă să fie dezbătute de Parlament se
    află şi reducerea CAS cu 5%, legea avocaţilor, proiectul care va permite
    fumatul în spaţiile închise sau proiectul de lege privind prevenţia în
    sănătate.



    Ministrul român de
    Interne, Petre Tobă, a demisionat



    Ministrul român de Interne Petre Tobă a
    demisionat, joi, din funcţie, la câteva ore după ce DNA a cerut şefului
    statului urmărirea sa penală. Procurorii îl acuză pe ministrul de Interne că a
    refuzat, în mod discreţionar, să declanşeze procedura de declasificare parţială
    a unor documente solicitate de anchetatori în dosarul în care, predecesorul
    său, Gabriel Oprea, şi alte persoane din minister au fost trimise în judecată.
    Dosarul vizează deturnarea de fonduri de la Departamentul de Informaţii şi
    Protecţie Internă din Minister. De asemenea, DNA a cerut sesizarea Senatului
    pentru începerea urmăririi penale a lui Oprea, intr-un nou dosar, sub acuzatia
    de ucidere din culpă. Un poliţist şi-a pierdut viaţa, anul trecut, într-un
    accident de motocicletă, în timp ce făcea parte din coloana oficială a lui
    Oprea, pe atunci ministru de Interne. Oprea ar fi făcut, în acel moment, o
    deplasare în interes privat, ce nu-i dădea dreptul la coloană oficială.



    31 august – Ziua limbii române



    Limba română este
    sărbătorită pe 31 august, din 2013, în urma unei propuneri legislative. Exista
    28 de milioane de vorbitori în întreaga lume. În
    România, este limbă oficială şi limbă maternă pentru mai mult de 90% din
    populaţie. Limbă romanică, româna
    este a cincea după numărul de vorbitori, după spaniolă,
    portugheză, franceză şi italiană. Şi
    în Republica Moldova, stat ex-sovietic, majoritar românofon, vecin cu România,
    se sărbătoreşte, pe 31 august, Ziua Limbii Române, care a devenit limbă de stat
    în 2013. Ziua Limbii Române a fost sărbătorită în România,
    în Republica Moldova şi în comunităţile din străinătate. Au avut loc spectacole
    de muzică şi dansuri populare şi s-au recitat poezii.

  • Jurnal românesc – 2.09.2016

    Jurnal românesc – 2.09.2016

    Vineri, 2 septembrie – zi de doliu naţional in România, în memoria
    victimelor cutremurului din Italia şi în semn de solidaritate cu poporul
    italian. Toate instituţiile şi autorităţile publice şi-au coborât drapelele în
    bernă, iar posturile publice de radio şi televiziune, precum şi instituţiile de
    cultură şi-au adaptat programul în mod corespunzător. Joi a fost repatriat al
    optulea român dintre cei 11 care au murit în urma seismului. Anterior, a fost
    identificat, în viaţă, si ultimul conaţional care fusese dat dispărut. Cinci
    români răniti rămân internaţi în spitalele din peninsulă.


    Ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, a anunţat o serie de
    modificări pentru noul an şcolar, care începe pe 12 septembrie. Astfel, admiterea
    la liceu se va face într-o singura etapă computerizată, iar media claselor V -
    VIII va conta în proporţie de 20%. Ministrul a mai spus că profesorii ai căror
    elevi vor avea rezultate bune la examene vor primi indemnizaţii de merit. Secretarul
    de stat Monica Anisie a anunţat, la rândul său, că este în discuţie un proiect
    de ordonanţă de urgenţă, care propune decontarea integrală a navetei elevilor.


    Primarii vor putea angaja consilieri personali pentru relaţia cu
    diaspora – propun, într-o iniţiativă legislativă, 23 de deputaţi şi senatori social-democraţi,
    liberali şi neafiliaţi. Iniţiatorii arată, în expunerea de motive, că prin
    această iniţiativă se urmăreşte realizarea ‘unei legături extrem de strânse
    între românii de pretutindeni şi România”. Ei argumentează că unul dintre
    elementele cele mai importante care pot favoriza o astfel de legătură este
    implicarea românilor din diaspora în dezbaterile politice privind viitorul
    ţării, dar şi în procesul politicii de administraţie locală. Prin adoptarea
    acestei propuneri se poate evidenţia şi pune în valoare atât ingeniozitatea,
    cât şi creativitatea românească, beneficiind cu toţii de transferul de idei şi
    de proiecte în ambele direcţii, din străinătate către România şi invers.
    Iniţiativa legislativă se află în dezbatere la Camera Deputaţilor.


    Includerea în programul Visa Waiver este un obiectiv pe care
    România îl va aborda la nivelul Congresului Statelor Unite, iar procesul va fi
    reluat intensiv la începutul anului viitor, după alegerile pentru
    legislativul american – afirmă ambasadorul României la Washington, George
    Maior. El a apreciat că şi ridicarea vizelor pentru cetăţenii români în Canada
    va fi rezultatul unui proces pe care l-a numit gradual.


    Sprijinul financiar acordat de Uniunea Europeană Republicii
    Moldova pentru a-şi consolida administraţia publică a avut doar un impact
    limitat – relevă un raport al Curţii Europene de Conturi. Începând cu 2007, Chişinăului
    i s-a alocat un ajutor financiar european de 782 de milioane de euro, adică
    suma cea mai mare acordată unei ţări din vecinătatea estică a Uniunii Europene,
    dar rezultatele sunt modeste. Printre explicaţiile pentru progresele
    insuficiente se numără, în opinia instituţiei comunitare, lipsa de voinţă
    politică a autorităţilor. Curtea formulează şi recomandări pentru Comisia
    Europeană, între care o mai bună corelare între programele de sprijin financiar
    cu strategiile interne ale Republicii Moldova.



    Considerată prima doamnă a muzicii pop din
    Bulgaria, Lili Ivanova are origini româneşti. Dezvăluirea a fost făcută de
    artistă într-un interviu special, acordat numărului jubiliar al revistei
    Biograf din Bulgaria şi preluat de agenţiile de presă. Ea a declarat
    că buncii săi erau crescători de cai, au venit din România şi s-au stabilit peste
    Dunăre, în satul Nisovo, din regiunea Ruse. Creşteau cai de rasă, pe care
    îi cumpărau turcii, a adăugat cântăreaţa.

  • Jurnal românesc – 1.09.2016

    Jurnal românesc – 1.09.2016

    Ministerul de Externe va putea propune
    organizarea de secţii de votare în diaspora pe lângă cele aferente misiunilor
    diplomatice, iar românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate îşi vor
    putea exercita preferinţa electorală la orice secţie organizată în afara
    graniţelor, pe liste suplimentare. Anunţul a fost făcut de ministrul delegat
    pentru relaţia cu românii de pretutindeni, Maria Ligor, după ce Guvernul a
    adoptat, prin ordonanţă de urgenţă, modificări aduse normelor de organizare a
    alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor. Potrivit acesteia, secţiile
    suplimentare vor fi integrate în lista finală de secţii de votare pentru
    Diaspora, listă care va fi stabilită de Autoritatea Electorală Permanentă.
    Ordonanţa prevede şi posibilitatea ca cererea de înscriere în Registrul
    Electoral şi copiile după actele doveditoare ale domiciliului sau reşedinţei în
    străinătate să poate fi trimise la ambasade sau consulate şi în format
    electronic, prin e-mail. Având în vedere că alegerile parlamentare au fost
    fixate pentru 11 decembrie, data până la care românii din diaspora se mai pot
    înscrie în Registrul Electoral, aşa cum prevede legea, devine 14 septembrie, a
    mai spus Maria Ligor.






    În România, 2 septembrie este zi
    de doliu naţional în memoria victimelor cutremurului din Italia şi în semn de
    solidaritate cu poporul italian, a decis Executivul de la Bucureşti. Toate
    instituţiile şi autorităţile publice au obligaţia de a coborî drapelul în
    bernă, în timp ce posturile naţionale de radio şi televiziune îşi vor adapta
    programul. 11 români şi-au pierdut viaţa în urma seismului din Italia. Potrivit
    MAE, cinci români sunt internaţi în spitalele din Peninsulă.










    Premierul Dacian Cioloş anunţă, pe pagina
    sa de Facebook, debutul campaniei Dreptul tău de a
    şti, prin care cetăţenii află cum pot să întrebe şi să primească
    răspunsuri de la instituţiile publice. Pe site-ul dialogcivic.gov.ro al
    Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic poate fi văzut un film
    de animaţie care prezintă pe scurt prevederile Legii privind liberul acces la
    informaţiile de interes public. Prin această campanie, ministerul doreşte să
    crească gradul de conştientizare al cetăţenilor privind dreptul fundamental de
    a pune întrebări autorităţilor şi instituţiilor publice şi de a primi
    răspunsuri de la acestea, se mai arată în mesajul postat de premierul Dacian
    Cioloş.






    Preşedintele
    Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a solicitat Parlamentului de la Chişinău
    modificarea Articolului 13 din Constituţie astfel încât limba de stat să fie
    limba română. Şeful statului a aminitit că, în decembrie 2013, Curtea Constituţională a decis, în baza
    Declaraţiei de Independenţă şi a concluziilor Academiei de Ştiinţe a Republicii
    Moldova, definitiv şi ireversibil, că denumirea corectă a limbii de stat este
    limba română. El a mai spus că cei care susţin că vorbesc limba
    moldovenească nu fac decât să scindeze şi mai mult societatea.
    Declaratiile au fost făcute într-un discurs susţinut la Academia de
    Ştiinţe din Chişinău, cu ocazia Zilei Naţionale a Limbii Române.

  • 2 septembrie, zi de doliu național pentru românii decedați în Italia

    2 septembrie, zi de doliu național pentru românii decedați în Italia

    Guvernul a declarat vineri, 2 septembrie, ca zi de doliu național pentru cei 11 români decedați în cutremurul din Italia.



    Toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, în ziua de 2 septembrie, au obligația arborării drapelului României în bernă. Drapelul României în bernă se mai arborează la sediile partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, instituțiilor de învățământ de orice grad, instituțiilor de cultură și misiunilor diplomatice ale României; la punctele pentru trecerea frontierei, precum și în aeroporturi, porturi, gări și autogări; ca pavilion pe navele de orice fel și pe alte ambarcațiuni ce navighează sub pavilion românesc.



    Aceeași obligație revine și persoanelor fizice, dacă arborează drapelul României la domiciliu sau la reședință. De asemenea, posturile naționale de radio și televiziune și instituțiile de cultură își vor adapta vineri programul în mod corespunzător.

  • Jurnal românesc – 31.08.2016

    Jurnal românesc – 31.08.2016

    Autorităţile române şi ucrainene continuă discuţiile pentru proiectul construcţiei noului pod peste râul Tisa din zona Sighetu Marmaţiei. Partea ucraineană solicită modificări la proiectul iniţial, care, după obţinerea unor autorizaţii, va fi analizat de Comisia Tehnică Economică din Ministerul Transporturilor de la Bucureşti. În zilele următoare, reprezentanţi ai Apelor Române şi ai agenţiei ucrainene similare se vor întâlni cu proiectantul podului, pentru efectuarea de măsurători topografice şi stabilirea unor elemente de comun acord. Consiliul Judeţean Maramureş a aprobat, deja, avizul pentru Planul Urbanistic Zonal, necesar construcţiei podului comercial peste Tisa.



    Premierul român Dacian Cioloş a propus ca ziua de joi, 1 septembrie, să fie declarată Zi de Doliu Naţional în memoria celor 11 români care au murit în cutremurul din Italia. Primul ministru a făcut anunţul după ce a asistat, marţi, la Amatrice, la funeraliile naţionale pentru 37 dintre victimele cutremurului din peninsulă. Totodată, Dacian Cioloş i-a vizitat de sinistraţii români care şi-au pierdut locuinţele şi a spus că executivul va rezolva, dincolo de sprijinul finaciar, şi partea birocratică. Aflat la rândul său în Italia, ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a precizat că familiile de români care au rămas fără locuinţe după cutremurul din Italia pot beneficia de ajutoarele financiare puse la dispoziţie de autorităţile de la Bucureşti, după ce depun declaraţii pe propria răspundere. Cererea tip este disponibilă la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din Italia sau la agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială din ţară.



    România trebuie să contribuie activ la efortul de acţiune al comunităţii internaţionale, al UE şi al NATO, adică al comunităţii de valori căreia îi aparţine, a apreciat seful statului roman, Klaus Iohannis, la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei,care are loc în aceste zile la Bucureşti. În acelaşi timp, stabilitatea şi creşterea economică a României, dependenţa energetică redusă, predictibilitatea noastră democratică şi în susţinerea statului de drept, dar şi derularea acţiunii de politică externă şi securitate sunt atu-uri foarte importante, mai ales în această regiune. Ele trebuie folosite cu înţelepciune şi viziune, astfel încât România să fie mai puternică şi mai eficientă, a mai spus şeful statului român. La Reuniune sunt prezenti şefii misiunilor diplomatice ale României, membri ai Guvernului şi ai Parlamentului, reprezentanţi ai corpului diplomatic străin acreditat la Bucureşti, ai societăţii civile, mediului academic şi de afaceri, directorii institutelor culturale româneşti. Până pe 1 septmebrie, sunt dezbatute subiecte precum evoluţiile mediului de securitate, viitorul construcţiei europene, negocierile pe marginea Brexit, terorism, migraţie, consolidarea economică. Ultima zi a reuniunii este dedicată tematicii românilor de pretutindeni.



    Republica Moldova se pregăteşte pentru alegerile prezidenţiale. La scrutinul din 30 octombrie cetăţenii îşi vor alege preşedintele prin vot direct, după o pauză de 16 ani, perioadă în care şeful statului a fost votat de Parlament. Sondajele de opinie publicate în ultima perioadă de timp îi cotează cu cele mai multe şanse pe lideurl Partidului Socialiştilor, Igor Dodon, de orientare pro-moscovită, şi pe pro-occidentala Maia Sandu, fost ministru al educaţiei, care s-a remarcat prin reforme promovate în acest domeniu. Sondajele mai arată că va fi nevoie de un al doilea tur de scrutin pentru alegerea preşedintelui. Marea necunoscută deocamdată este candidatura Partidului Democrat, principala formaţiune aflată în prezent la guvernare. Din 2001, preşedintele Republicii Moldova era ales de parlament, însă în luna martie, Curtea Constituţională a dispus revenirea la alegerile prezidenţiale directe.

  • Zi de doliu naţional, funeralii pentru Regina Ana

    Zi de doliu naţional, funeralii pentru Regina Ana

    Sâmbătă, 13 august 2016, Majestatea Sa Regina Ana a României va fi purtată pe ultimul drum.

    În Piaţa Palatului Regal a avut loc o ceremonie funerară militară şi religioasă. Serviciul religios a fost oficiat de către Înalt Preasfinţia Sa Arhiepiscopul Ioan Robu, Mitropolit Româno-Catolic de Bucureşti, având alături ierarhi şi un sobor de preoţi catolici. La ceremonie au fost prezenţi şi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, alături de patriarhul Daniel.


    Alături de cele patru dintre cele cinci fiice ale reginei Ana, principesele Margareta, Elena, Sofia şi Maria participă şi reprezentanţi ai caselor regale din Europa, reprezentanţi ai instituţiilor din România şi din Republica Moldova şi membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti. Regele Mihai nu participă din cauza stării de sănătate.

    Potrivit unui comunicat publicat pe site-ul oficial al Familiei Regale a României, programul funeraliilor este următorul:

    De la ora 11.35 la ora 12, Cortegiul funerar va merge cu viteză redusă pe traseul Piaţă Palatului Regal – Bulevardul Magheru – Piaţă Română – Piaţă Victoriei – Bulevardul Aviatorilor – Piaţă Charles de Gaulle – Arcul de Triumf.

    De la Arcul de Triumf, cortegiul funerar va continuă traseul, cu viteză obişnuită, către Curtea de Argeş, în intervalul orar 12 – 14.45, pe ruta Arcul de Triumf, Mogoşoaia, Buftea, Titu, Găeşti, Topoloveni, Piteşti, Curtea de Argeş. Cortegiul funerar nu se va opri, de-a lungul călătoriei, dar va încetini viteza în localităţi.

    La ora 15.00, va avea loc slujba de înmormântare a Reginei Ana în Pronaosul Noii Catedrale de la Curtea de Argeş. Ceremonia înmormântării va fi privată, în prezenţa Familiei Regale a României şi a membrilor Familiilor Regale străine.

    Ceremonia se va desfăşura în două părţi: ora 15.00-15.50, în faţă Noii Catedrale; ora 15.50-16.10, ceremonia religioasă a îngropării, în Nouă Catedrala. Slujba va fi oficiată de Înalt Preasfinţia Sa Arhiepiscopul Calinic al Argeşului, în prezenţa Înalt Preasfinţiei Sale Arhiepiscopul Ioan Robu, Mitropolit Româno-Catolic de Bucureşti.

    În ţară noastră au loc funeralii regale după 78 de ani. Regina Ana va fi înmormântată la Curtea de Argeş, în Nouă Catedrala Arhiepiscopală şi Regală, necropola regilor României.

  • Regina Ana, ultimul omagiu

    Regina Ana, ultimul omagiu

    Este o linişte profundă în impunătoarea Sală a Tronului de la Palatul
    Regal din Bucureşti. Deasupra uşii de intrare stă scris Nihil Sine Deo
    (Nimic fără Dumnezeu) – deviza Casei Regale. Femeile fac reverenţă la
    catafalcul Reginei Ana, unii dintre bărbaţi îngenunchează, copiii se închină,
    iar cei mai în vărstă, care au trăit – unii dintre ei – o parte a vieţii pe vremea Monarhiei, au
    lacrimi în ochi.

    Românii au venit să îşi ia rămas bun de la soţia ultimului
    Suveran al României, Mihai I, decedată pe 1 august, în Elveţia. Au depus la
    poarta Palatului Regal flori, candele aprinse şi mesaje de condoleanţe, apoi au
    intrat în Sala Tronului pentru un ultim omagiu. O coroană de crini albi a fost
    aşezată pe capacul sicriului învelit în steagul regalităţii şi flancat de
    militari ai Regimentului de Gardă Mihai Viteazul. Familia Regală e un
    simbol, Monarhia e normalitate, A fost o mare doamnă, Dispariţia ei este un
    gol – sunt câteva din cuvintele rostite de participanţi.

    Un gând de tristeţe, de regret că România nu s-a întors la monarhie.
    Este cel mai simplu gest pe care un român adevărat îl poate face    .

    Am avut în familie veterani de război care au luptat în Armata Regelui.
    Măcar din respect pentru ei, dacă nu şi mai mult din respect pentru Majestăţile
    Lor, ar trebui să fim aici.

    Cred că este un gest pe care
    ar trebui să-l facă fiecare om, fiecare român care are posibilitatea să ajungă
    aici, măcar un ultim omagiu pentru această doamnă a României şi să te gândeşti
    la tot ceea ce a realizat sau tot ce a încercat să facă pe parcursul vieţii.

    Pe lângă numeroşii cetăţeni obişnuiţi, personalităţi ale vieţii politice
    şi publice române au trecut prin faţa sicriului Reginei Ana, adus miercuri
    seara de la Castelul Peleş din Sinaia, din Carpaţii Meridionali.

    După
    priveghiul public de două zile din Bucureşti, sâmbătă sicriul cu trupul
    neînsufleţit al Reginei va fi scos în Piaţa Palatului, moment în care vor suna
    clopotele bisericilor ortodoxe şi ale Catedralei romano-catolice Sfântul
    Iosif. Va fi transportat, apoi, pentru înmormântare, la Mânăstirea Curtea de
    Argeş, necropolă regală din sudul ţării.

    Şi-au anunţat participarea, printre alţii, membri ai familiilor
    Imperiale ale Rusiei, Austriei şi Germaniei, şi ai familiilor regale ale
    Olandei, Belgiei, de Luxemburg, de Baden, de Württemberg şi de Bourbon-Parma.

    Va fi dureros resimţită, însă, absenţa Regelui Mihai, care, grav bolnav, se va
    ruga tocmai din Elveţia pentru sufletul celei care i-a stat alături, departe de
    ţară, în exil, timp de 68 de ani.

    În România şi în Republica Moldova vecină,
    majoritar românofonă, sâmbătă va fi doliu naţional.

  • După atacurile teroriste de la Bruxelles

    După atacurile teroriste de la Bruxelles

    Turcia joacă un rol-cheie în identificarea răspunsului la
    o parte dintre problemele cu care se confruntă UE, consideră şeful statului
    român, Klaus Iohannis, care a mers în această săptămână la Ankara, unde a avut
    convorbiri cu omologul său, Recep Tayyip Erdogan. Cei doi preşedinţi au
    convenit că România şi Turcia trebuie să lucreze împreună, în virtutea unui
    parteneriat strategic puternic, pentru a gestiona mai bine riscurile de
    securitate din regiune.

    Klaus Iohannis a condamnat cu fermitate atentatele teroriste
    care au avut loc în ultima perioadă în Turcia şi în Europa şi a apreciat că
    trebuie să existe un răspuns comun şi ferm în direcţia combaterii acestora. În
    contextul în care Turcia găzduieşte pe teritoriul său un număr foarte mare de
    refugiaţi, preşedintele României a declarat: Am salutat înţelegerea
    la care s-a ajuns săptămana trecută la Consiliul European şi sper că aceasta va
    contribui la reducerea semnificativă sau chiar la stoparea fluxului de migranţi
    ilegali care pătrund din Turcia în UE. România a fost un susţinător puternic
    pentru ajungerea la această înţelegere.

    Liderul de la Ankara a apreciat,
    la rândul său, că terorismul are aceleaşi efecte oriunde în lume, iar acest
    flagel poate fi lichidat dacă există solidaritate între toate ţările: Atacurile
    teroriste din Ankara, din Istanbul şi de la Bruxelles au arătat că terorismul
    este acelaşi peste tot, iar ţinta acestor terorişti sunt civili, oameni
    nevinovaţi. Cel care moare este omul. Dacă privim relaţia dintre cauză şi
    rezultat, vedem că nu există nimic la mijloc, există numai pierderi enorme.
    Pierdem oamenii, pierdem liniştea, pierdem pacea, ne pierdem încrederea. Sunt
    de credinţa că, dacă statele lumii, comunităţi internaţionale îşi vor uni
    eforturile şi se vor solidariza în această luptă, acest flagel va fi lichidat.
    Tocmai de aceea, lumea trebuie să dea o nouă definiţie terorismului,
    teroristului şi atentatelor teroriste.

    Deşi problemele lumii sunt departe
    de a fi rezolvate, există şanse acolo unde se intervine cu solidaritate, a
    apreciat, la o întâlnire cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Turcia, şi
    preşedintele Iohannis: Acestor atacuri trebuie să le contrapunem
    dorinţa noastră de pace, dorinţa noastră de colaborare, solidaritatea noastră
    în rezolvarea marilor probleme cu care ne confruntăm în regiunea în care traim
    şi noi românii, şi turcii. Sunt probleme cunoscute. Este vorba, sigur, de
    problema terorismului, problema migraţiei, problema războiului din Siria şi
    multe alte probleme care din păcate ne reţin atenţia mai mult decât am fi dorit
    ca aceste probleme să o facă.

    La Bucureşti, joi a fost declarată zi de
    doliu naţional în memoria victimelor atentatelor teroriste de la Bruxelles.