Tag: domeniul digital

  • Solidaritati, ligarea-stresu, Schengen

    Solidaritati, ligarea-stresu, Schengen

    Unăoară cu ahurhita aluştui an, Uniunea Europeană nsimnă umpearea trei dechenii di păzari unică europeană. Easti ună mare realizare, ţi faţi parti ditu scupadzlli ahănda și lărgurii ti construcția europeană. Practic, văsiliili membre ali Uniuni lucreadză ca ună singură păzari, fără sinuri, fără restricții di yimbruki ili neise, cari vrea s’bagă vără keadică ti urdinarea nauntrulu ali Uniunii europeană. Easti ună scărică superioară tru integrarea europeană, după aduţearea ti deadunu a niscăntoru lumăki economiţi, s’treaţi la construirea a unei păzari comune, deapoa tutu ma integrate. Păzarea unică easti ună turlie multu ma integrată a păzarillei comună, cum eara număsită baş organizația europeană până agiumsi Uniunea Europeană. Ea easti cu cilăstăseari ti scutearea a keadiţloru fiziţi, tehniţi și fiscale anamisa di statili membre. Tru 1992, Tratatlu di Maastricht, cari thimilliusi UE, băgă și termenlu di păzari unică, intrat tru tu lucru tru ahuhrita a anului 1993.



    Tru aestu kiro, năi și năi domenii căftară reglementări cari s’lă da izini s’llia parti la ună păzari unică amplă a Uniunilleii Europeane. Tru aestu kiro, domeniul digital ş-caftă aestu ndreptu. S’nu agărşimu niţi moneda comună europeană, euro, cari nsimneadză ună excepțională și ndrupaşti cabaia lucărlu a păzarillei unică tru spațiul comunitar. Păzarea unică easti cunuscută tră aţeali patru mari libirtăț di minari, tru spațiul UE, pi cari li cundilleadză. Easti zborlu di libira urdinari a bunurlor, a capitalui, serviciilor și forțăllei di lucru. Yiurtusearea trei dekenii di la intrarea oficială tru lucru a Păzarillei Unică Europeană fu ucazea tra s’cundilleadză progresele excepționale adrati di proţesul di integrare europeană, unăoară cu alăncearea aliştei păzări. România aderă la Uniunea Europeană la 1 yinaru 2007. Fu deadunu cu Vărgăria, tru formula a dalgăllei “plus”, ţi s’adăvga la atelli 10 cari avea intrată, tru 2004. Anamisa di eali eara și fosti stati comunisti, cari fură cama ndreapti tră aderare, inclusiv cu un agiutoru ma importantu di partea a văsiliiloru comunitare.



    Păzărăpsearea aderarillei fu un momentu ndilicatu, tru cari Europa să spunea ca unu cadealihea sertu examinatoru. Anaparti di niscănti perioadi di tranziție pruvidzuti, România lipsea si s’integreadză tru tuti domeniile, tră s’lucreadză ama nu cu sincopi tru organismul european. Unu ditu aesti domenii easti, și ti amărtie armasi, adeararea la Spațiul Schengen. Easti aţea zonă comună di securitate a văsiliiloru comunitare, apufusită pritu Acordul simnat tru 1995, la Schengen, tru Luxemburg. Tru prinţipiu, România lipsea s’agiungă automat membră a unlui spațiu european ţi ş-avea pripusă s’lucreadză tră asiguripseari sigurlăkea a cetățenilor europeañi. Tru proţlli añi după aderari, aprukearea tru spațiul Schengen agiumsi s’hibă ună pruvlemă ndilicată, ună pişmănlăki sertă agiumtă dinintea a românilor. Atumţea șteam că Ghirmănia s’ncuntra ti aderarea ali Românie la Schengen tră aţea că babageanlu sinuru cu Ucraina nu părea sigura. România investi cabaia, s’pari că miliardi di euro, ti securizarea și a modernizarea securitatillei a llei pritu sinuru cu Ucraina, neise sinuru ti tută Uniunea Europeană. Altă turlie spusă, aoa s’dănăsea și păzarea unică, și spațiul Schengen. România u lo ca borgi și feaţi aestă gaereti aţea turlie că văsiliili europeane cari nu au vără sinuru externu s’hibă haristusiti. Tru 2011 să spunea nica şi atea că România tiñiseaşti tuti condițiile tehniţi di adearari la spațiul Schengen.



    După 11 di añi, agărşita adearari la Schengen năpoi agiumsi tu actualitate, tru unu kiro multu greu tră unitatea europeană. Emu, baş tu aestă oară, ună altă văsilie ditu misuhorea ali Europă, ţi nu ari sinuru externu, cu atelli ditu soni căvgadz di aruşfeti, ghini filmaţ, cari dusiră la alăxearea di premieri, apufusi si s’ncuntreadză pritu vot, ti elementara apofasi tra s’da izini tră funcționarea Româniillei tru cadrul a mecanismelor Schengen. La yirtusearea a trei dechenii fără sinuri tră oamiñi, bunuri și serviţii, Uniunea Europeană nică îlli ma bagă mâna tru keptu ali Românie. Pritu votlu aplo maş a unlui golu ministru ditu partenerlli comunitari, ali Românie nu-llki si da izini la un ndreaptu european di arada. Aestă niaprukeari zñiipseaşti emu loarea parti ali Românie la păzarea unică europeană, emu mintearea tru alti gaereţ de integrare. Tru aestă hăvaie, prinţipii catacum solidaritatea, ligarea-streasă nica și integrarea s’gulescu di noimă şi yinitoru.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Solidaritate, coeziune, Schengen

    Solidaritate, coeziune, Schengen

    Odată cu începutul
    acestui an, Uniunea Europeană a marcat împlinirea a trei decenii de piață unică
    europeană. Este o mare realizare, ce face parte din țelurile profunde și ample
    ale construcției europene. Practic, țările membre ale Uniunii funcționează ca o
    singură piață, fără frontiere, fără restricții vamale sau de altfel, care ar
    pune vreo piedică circulației în interiorul Uniunii europene. Este o treaptă
    superioară în integrarea europeană, după punerea în comun a unor sectoare
    economice, se trece la construirea unei piețe comune, apoi din ce în ce mai
    integrate. Piața unică este o formă mult mai integrată a pieței comune, cum era
    denumită chiar organizația europeană până a devenit Uniunea Europeană. Ea este
    preocupată de eliminarea barierelor fizice, tehnice și fiscale între statele
    membre. În 1992, Tratatul de la Maastricht, care a creat UE, a introdus și
    termenul de piață unică, intrat în vigoare la începutul anului 1993.

    În acest
    timp, noi și noi domenii au cerut reglementări care să le permită să participe
    la o piață unică amplă a Uniunii Europene. În prezent, domeniul digital își
    cere acest drept. Să nu uităm nici moneda comună europeană, euro, care
    presupune o integrare excepțională și susține enorm funcționarea pieței unice
    în spațiul comunitar. Piața unică este cunoscută pentru cele patru mari
    libertăți de mișcare, în spațiul UE, pe
    care le presupune. Este vorba de libera circulație a bunurilor, capitalului,
    serviciilor și forței de muncă. Aniversarea a trei decenii de la intrarea
    oficială în vigoare a Pieței Unice Europene a fost ocazia de a sublinia
    progresele excepționale realizate de procesul de integrare europeană, odată cu
    apariția acestei piețe. România a aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie
    2007. A fost, alături de Bulgaria, în formula valului plus, ce se adăuga
    celor 10 care intraseră deja, în 2004. Printre ele se aflau și foste state
    comuniste, care fuseseră mai pregătite pentru aderare, inclusiv cu un sprijin
    mai important din partea țărilor comunitare.

    Negocierea aderării a fost un
    moment complicat, în care Europa se arăta a fi un examinator exigent. Dincolo
    de anumite perioade de tranziție prevăzute, România trebuia să se integreze în
    toate domeniile, pentru a funcționa fără sincope în organismul european. Unul
    dintre aceste domenii este, și din păcate a rămas, aderarea la Spațiul
    Schengen. Este acea zonă comună de securitate a țărilor comunitare, stabilită
    prin Acordul semnat în 1995, la Schengen, în Luxemburg. În principiu, România
    trebuia să devină automat membră a unui spațiu european ce își propune să
    colaboreze pentru asigurarea siguranței cetățenilor europeni. În primii ani
    după aderare, primirea în spațiul Schengen s-a dovedit a fi o problemă
    complică, un reproș dur ajuns în fața românilor. Atunci știam că Germania se
    opunea aderării României la Schengen pentru că uriașa frontieră cu Ucraina nu
    părea sigură. România a investit semnificativ, se pare că miliarde de euro,
    pentru a securiza și a moderniza securitatea frontierei sale cu Ucraina, de
    fapt frontieră a întregii Uniuni Europene. Altfel spus, aici se oprea și piața
    unică, și spațiul Schengen. România a luat-o ca pe o datorie și a făcut acest
    efort astfel ca țările europene care nu au vreo frontieră externă să fie
    mulțumite. În 2011 se spunea chiar că România îndeplinește toate condițiile
    tehnice de aderare la spațiul Schengen.

    După 11 ani, uitata aderare la Schengen
    a revenit în actualitate, în momente extrem de dificile pentru unitatea
    europeană. Ori, chiar în acest moment, o altă țară din mijlocul Europei, fără
    frontieră externă, cu recente scandaluri de corupție, bine filmate, care au dus
    la schimbări de premieri, a decis să se opună, prin vot, elementarei decizii de
    a permite funcționarea României în cadrul mecanismelor Schengen. La aniversarea
    a trei decenii fără frontiere pentru oameni, bunuri și servicii, Uniunea
    Europeană încă îi mai pune mâna în piept României. Prin simplul vot al unui
    singur ministru dintre partenerii comunitari, României îi este respins un drept
    european elementar. Această respingere afectează atât participarea României la
    piața unică europeană, cât și implicarea în alte eforturi de integrare. In
    acest context, principii precum solidaritatea, coeziunea și chiar integrarea se
    golesc de sens și viitor.

  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Comisia Europeană a propus la finele anului trecut un set de măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru persoanele care lucrează prin intermediul platformelor digitale, în condiţiile în care astăzi, peste 28 de milioane de persoane din UE lucrează în domeniul digital.


  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Comisia
    Europeană a propus la finele anului trecut un set de măsuri pentru
    îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru persoanele care lucrează prin
    intermediul platformelor digitale, în condiţiile în care astăzi, peste 28 de
    milioane de persoane din UE lucrează în domeniul digital.


  • Eveniment în format world café „Pericolele și beneficiile lumii digitale”

    Eveniment în format world café „Pericolele și beneficiile lumii digitale”

    Vineri, 27 noiembrie 2020, în cadrul proiectului Noaptea
    Cercetătorilor Europeni 2020, Centrul Europe Direct București a organizat
    evenimentul online în format world café intitulat Pericolele și beneficiile
    lumii digitale
    . Acesta a avut ca scop o dezbatere non-formală privind
    prioritatea Comisiei Europene referitoare la O Europă pregătită pentru era
    digitală, precum și conștientizarea problemelor pe care le întâmpinăm în
    mediul online. Cafeneaua publică online a fost organizată în parteneriat cu
    Noaptea Cercetătorilor Europeni, cu Rețeaua Europeană ECC-net România,
    Facultatea de Comunicare și Relații publice din cadrul SNSPA, CERT-RO, Clark
    România și Asociația Young Initiative.


    Evenimentul s-a desfășurat prin intermediul platformei
    Zoom și a avut o agendă variată, cu teme de actualitate extrem de interesante,
    discuțiile fiind moderate de specialiști din domeniul digital. Astfel, dl Vlad
    Măcelaru, CEO și fondator Clark România, le-a vorbit participanților despre
    inteligența artificială în viața de zi cu zi, iar grupul moderat de dna Irina
    Chirițoiu, Director ECC România, s-a concentrat pe capcanele comerțului online.
    Dna Flavia Durach, Lector univ.dr. la Facultatea de Comunicare și relații
    Publice a SNSPA, a abordat subiectul știrilor false și al manipulării
    informației, dl Ștefan Tănase, Cercetător la CERT-RO, a trecut în revistă
    amenințările de securitate cibernetică, iar Eliza Vaș, Expert, Serviciul Studii
    Europene din cadrul IER și Vicepreședinte al Asociației Young Initiative, a
    prezentat diversele aspecte ale cyberbulling-ului.




    Pentru mai multe detalii, vă rugăm accesați site-ul Europe Direct București.

  • Securitate cibernetică în timp de pandemie

    Securitate cibernetică în timp de pandemie

    Acestea
    sunt cu atât mai necesare, având în vedere că folosirea internetului a sporit
    semnificativ în contextul pandemiei.

    Multe companii au fost nevoite să treacă
    foarte rapid la munca de la distanţă, fără a avea timp să se asigure că măsurile
    de securitate adecvate sunt puse la punct. Acest lucru le-a făcut mai
    susceptibile la aceste tipuri de atacuri, întrucât angajaţii lor trebuie să se
    conecteze la resursele companiei de la calculatoarele lor de acasă, care sunt
    adesea conectate la reţele cu o protecţie minima. Pe măsură ce activitatea de
    la distanţă continuă, angajaţii ar trebui să ia măsuri suplimentare de
    securitate – începând cu crearea unei parole puternice pentru instrumentele de
    acces de la distanţă
    , spun cei de la Kaspersky – companie globală de
    securitate cibernetică fondată în urmă cu 23 de ani și care protejează în
    prezent peste 400 de milioane de utilizatori individuali şi 270.000 de
    companii-client.

    Specialiştii recomandă ca, atunci când utilizatorii se
    conectează la reţele corporative de acasă – indiferent de instrumentele
    utilizate – să ia o serie de măsuri. Între acestea se numără utilizarea de
    parole diferite şi puternice pentru accesarea resurselor companiei,
    actualizarea tuturor softurilor de pe dispozitiv la cea mai recentă versiune,
    folosirea criptării pe dispozitivele utilizate în scopuri de muncă şi
    realizarea unor copii de rezervă ale datelor critice.

    O analiză realizată de
    Kaspersky arată că numărul total de atacuri informatice de tip forţă brută în
    ţările aflate în carantină a ajuns la aproape 100 de milioane, în luna martie,
    triplu în comparaţie cu datele din februarie, adică acestea s-au intensificat
    încă de la începutul pandemiei. Atacurile de forţă brută reprezintă încercări
    de a afla numele de utilizator şi parola pentru RDP – unul dintre cele mai
    populare instrumente de acces de la distanţă pentru staţiile de lucru sau
    servere, testând aleatoriu diferite opţiuni, până când este descoperită
    combinaţia corectă. Iar odată stabilit accesul de la distanţă la computerul
    vizat din reţea, atacatorul poate să facă aproape orice cu dispozitivul – de la
    spionaj, la furtul de informaţii.

    Atacurile cibernetice se vor intensifica în
    perioada următoare, a avertizat, la Radio România, directorul Centrului
    Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT.RO), Dan
    Cîmpean. În timpul pandemiei, natura şi nivelul de sofisticare ale acestor
    tipuri de atacuri s-au modificat și, în plus, apar noi modalităţi folosite de
    reţelele criminale şi de actorii statali – a explicat Dan Cîmpean:

    Datorită coronavirusului, începem să
    lucrăm cu toţii ca simpli utilizatori, tot mai mult de acasă. Utilizăm din ce
    în ce mai mult computere, aplicaţii, utilizăm internetul. Este de aşteptat ca
    numărul de atacuri să evolueze în acelaşi sens, deci nu vor scădea. Se vor
    intensifica, se vor diversifica ca amploare, ca mod de sofisticare, de
    complexitate şi, în plus, vor solicita din partea tuturor un răspuns un pic
    diferit faţă de ceea ce se întâmpla înainte.

    Dan Cîmpean susţine ideea
    apariţiei unui ofiţer de protecţie cibernetică în instituţii şi organizaţii.
    Acesta ar urma să aibă rolul de contact de securitate cibernetică, aşa cum
    există în cazul protecţiei datelor cu caracter personal. Tot de la CERT.RO,
    Mihai Rotariu, purtător de cuvânt al acestei instituții, a exemplificat
    atacuri cibernetice recente, corespondente tentativelor de fraudă asupra companiilor din
    România. Vizaţi au fost angajaţi autorizaţi să facă plăţi, a explicat Mihai Rotariu: Una dintre metodele folosite a
    fost emails spoofing-ul, mai precis falsificarea adresei de retur a
    e-mailurilor trimise, pentru a ascunde identitatea adresei reale de unde
    provine mesajul. Companiile trebuie să aibă o politică de securitate foarte
    clară, trebuie să existe o procedură de verificare a legitimităţii plăţilor de
    securitate foarte clară, trebuie să existe o procedură de verificare a
    legitimităţii preţurilor solicitate prin e-mail şi, desigur, să fie stabilite
    nişte reguli de raportare a tentativelor de fraudă. Iar, ca angajaţi, trebuie
    să verificăm cu atenţie adresele de e-mail pe care primim astfel de solicitări,
    niciodată să nu deschidem link-uri sau ataşamente dubioase şi trebuie să
    manifestăm, totodată, precauţie şi să restricţionăm informaţiile de pe reţelele
    sociale cu privire la companie.

    Această criză COVID clar ne-a impactat ca
    persoane, ca societate, ca instituţii, ca organizaţii, ne reaminteşte cât de
    dependenţi suntem de domeniul digital și trebuie să fim conștienți că numărul
    de ameninţări cibernetice pentru modul acesta de lucru este în creștere,
    insistă cei de la Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate
    Cibernetică.

    Cu cât
    folosim mai multă tehnologie, cu atât suntem mai expuşi. Şi trebuie să
    înţelegem amenințările, să ne luăm nişte măsuri primare de igienă cibernetică,
    să nu uităm reguli, să fim deschişi şi să învăţăm într-o mare măsură, să nu
    rămânem închistaţi într-o concepţie legată de tehnologii care existau, trebuie
    să acceptăm, să îmbrăţisăm această evoluţie, mai spun specialiștii. Ei estimează o accelerare din punct de vedere al
    transformării digitale, din punct de vedere al vitezei cu care noi tehnologii
    vor apărea şi vor fi utilizate de către toţi, toate categoriile sociale, toate
    categoriile de vârstă, autorităţi, cetăţeni – această viteză a schimbării este
    acolo, o vedem deja, trebuie să învăţăm să trăim cu ea.

  • Strategia UE privind datele şi inteligenţa artificială

    Strategia UE privind datele şi inteligenţa artificială

    În următorii 5 ani, Comisia se va concentra pe trei obiective principale în domeniul digital: dezvoltarea de tehnologii în beneficiul utilizatorilor, construirea unei economii echitabile şi competitive şi crearea unei societăţi deschise, durabile şi democratice.

    Europa poate şi trebuie să devină lider în noua economie a datelor. Obiectivul Strategiei europene privind datele este crearea unei pieţe unice pentru date, care să permită circulaţia liberă a acestora în Uniune şi între diferitele sectoare.

    Aici, Comisia va propune mai întâi stabilirea unui cadru normativ adecvat cu privire la guvernanța datelor, la accesarea și reutilizarea acestora între întreprinderi, în relația întreprinderi-administrații centrale și între diferitele administrații. De asemenea, se va asigura accesul liber la seturile de date cu valoare ridicată în întreaga Uniune și prin permiterea reutilizării lor în vederea inovării.

    Apoi, Comisia va sprijini dezvoltarea sistemelor tehnologice și a următoarei generații de infrastructuri; Comisia va contribui şi la investițiile în proiecte cu impact ridicat legate de spațiile europene ale datelor și de infrastructurile de cloud fiabile și eficiente din punct de vedere energetic.

    Nu în ultimul rând, Comisia va sprijini construirea de spații europene ale datelor, de exemplu în industria prelucrătoare, în contextul acțiunilor ce țin de Pactul ecologic, în domeniul mobilității sau al sănătății.

    De asemenea, Comisia Europeană va depune eforturi pentru reducerea lacunelor în materie de competențe digitale ale europenilor.

    Comisia va prezenta în cursul acestui an un Act privind serviciile digitale și un Plan de acțiune pentru democrația europeană, va propune o revizuire a Regulamentului e-IDAS (de identificare electronică stabilire a încrederii în tranzacţiile electronice de pe piaţa internă) și va institui o unitate comună de securitate cibernetică. Europa va continua să construiască alianțe cu partenerii săi internaționali, promovând astfel modelul european de digitalizare.

    Cartea albă privind inteligența artificială este deschisă consultării publice până la 19 mai 2020.


  • Înalt nivel de conectivitate în Europa Centrală şi de Est

    Înalt nivel de conectivitate în Europa Centrală şi de Est

    Participanţii la primul forum economic din cadrul Iniţiativei celor Trei Mări au stabilit, la București, înființarea reţelei Camerelor de Comerţ din cele 12 state membre ale formatului. Reţeaua va promova implementarea proiectelor prioritare de interconectivitate în zona Mării Baltice, a Mării Adriatice şi a Mării Negre.

    Rețeaua Camerelor de Comerț din cele 12 state membre ale formatului Inițiativei celor Trei Mări se va concentra, în special, pe proiecte în transporturi, energie și domeniul digital. Noua structură își propune să promoveze și să implementeze obiectivele economice ale Inițiativei celor Trei Mări, în linie cu politicile Uniunii Europene, dar și să colaboreze cu statul gazdă în organizarea anuală a Forumului de Afaceri al Inițiativei, a cărui primă ediție a avut loc luni, la București, cu participarea a aproximativ 600 de reprezentanți ai mediului de afaceri, ai celui academic și oficiali din statele membre.

    Va fi acordată o atenţie sporită zonelor cu potenţial ridicat, cum ar fi IMM-urile, tinerii antreprenori, start-upurile şi incubatoarele de afaceri.

    Toate acestea vin în sprijinul obiectivului comun al Uniunii Europene de a reduce decalajele dintre Estul şi Vestul Europei, a declarat comisarul european pentru dezvoltare regională, Corina Creţu, Forumul de la Bucureşti: Este o iniţiativă foarte relevantă şi legitimă. Contribuie la dezvoltarea regională, amplificând astfel procesul de coeziune la nivelul întregii Uniuni Europene. O iniţiativă care poate oferi în egală măsură prosperitate şi securitate pentru statele membre. Comisia Europeană vede în acest summit o oportunitate unică pentru a reitera importanţa pentru Uniunea Europeană ca întreg al unui înalt nivel de conectivitate în Europa Centrală şi de Est, fie că vorbim despre sectorul energetic, despre transporturi sau de cel digital. Aceste rețele sunt, într-adevăr, o precondiție evidentă pentru ca cetățenii și oamenii de afaceri să beneficieze pe deplin de pe urma liberei circulații și a pieței comune. Ele sunt esențiale pentru puterea și stabilitatea Uniunii într-un context global care a devenit, din păcate, din ce în ce mai volatil.

    Comisia Europeană susține obiectivul comun al șefilor de state și de guverne de a identifica proiecte comune și sprijinim aceste proiecte în domeniul energiei, transporturilor și tehnologiilor digitale. Încurajăm realizarea unor proiecte transnaționale în aceste domenii, iar fondurile structurale şi de investiţii, pe care am onoarea să le gestionez în această comisie, cred că pot contribui la realizarea acestora, împreună, bineînțeles, cu mediul privat.


    Iniţiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă şi informală, la nivel prezidenţial, care reuneşte cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică şi Marea Neagră.