Tag: domeniul IT

  • Cele mai căutate locuri de muncă din România

    Cele mai căutate locuri de muncă din România

    În România, cele mai căutate locuri de muncă sunt cele din domenii rezistente în faţa crizelor, precum vânzări, contabilitate, inginerie, IT şi producţie, arată datele unui sondaj efectuat pe o platformă de recrutare a forţei de muncă. În acelaşi timp, mulți români, peste 40%, sunt interesați de posturile al căror salariu este afişat explicit în anunţurile de angajare.

    Domeniile cu cele mai multe aplicări sunt cele care caută constant candidaţi, având un număr mare de oferte şi care oferă creşteri salariale de la un an la altul. Astfel, cel mai stabil domeniu din ultimii ani este cel al vânzărilor, care are cea mai mare ofertă de locuri de muncă în România şi salarii nete între 400 şi 600 de euro, ca lucrător comercial, sau 1.400 – 1.800 de euro pentru poziţii de management. De asemenea, în contabilitate, salariile nete sunt între 800 şi 1.100 de euro pentru contabili sau consultanţi financiari şi ajung la 2.000 de euro pentru experţii contabili.


    Potrivit studiului, inginerii pot obţine între 1.200 şi 1.800 de euro, în funcţie de specializare şi de nivelul de experienţă, fiind depăşiţi de cei din IT, pentru care salariile medii sunt în jur de 3.000 de euro, variind în funcţie de anii de experienţă şi de competenţele acumulate. Spre exemplu, platforma de recrutare are în prezent, circa 1.400 de posturi vacante pentru poziţia de inginer în construcţii civile, în Capitală și în alte orașe mari din țară. In plus față de salariu, angajatorii oferă și bonusuri periodice, asigurare medicală privată, tichete de masă şi transport decontat.


    Potrivit reprezentanților platformei de recrutare, în ultimii ani, România a înregistrat o creştere semnificativă în sectorul construcţiilor civile, alimentată în mare parte de investiţiile în infrastructură, construcţia de noi proiecte imobiliare şi renovarea clădirilor existente. Cât privește domeniul IT, pe platformă sunt în această perioadă circa375 de locuri de muncă disponibile în domeniu, iar angajații pot lucra și de acasă. Un alt domeniu în creştere este producţia, unde muncitorii sunt recompensaţi cu 600 – 800 de euro lunar, în timp ce posturile de conducere şi coordonare pot obţine între 900 şi 1.300 de euro. În ultimii trei ani, consideră specialiștii, construcţiile, cu toate specializările derivate, IT-ul şi telecomunicaţiile, dar şi medicina, au crescut considerabil în privinţa necesarului de candidaţi, promovând o cerere solidă şi sustenabilă de posturi bine remunerate.


    Pe de altă parte, chiar dacă statisticile arată că patru din zece români primesc salariul minim pe economie, specialiștii în recrutare susțin că în România există locuri de muncă plătite și cu 7.000 de euro pe lună. Potrivit acestora, sunt angajați români care sunt la fel de bine plătiți ca cei din Germania sau Franța, iar dacă mulți alegeau, în urmă cu câțiva ani, să plece în afara țării pentru locuri de muncă mai bine plătite, situația s-a schimbat în ultima perioadă.

    Potrivit datelor firmelor de recrutare din România, în primele luni ale anului, angajatorii au publicat peste 160.000 de noi oferte de locuri de muncă și au fost peste 4,4 milioane de aplicări pentru acestea. 84% au fost pentru locuri de muncă în România care implică prezența fizică la birou, iar restul pentru poziții remote (job online de acasă) sau joburi în străinătate.


  • Premierul nipon în România

    Premierul nipon în România

    România şi
    Japonia au decis să lanseze demersurile necesare pentru a ridica relaţia
    bilaterală la nivel de Parteneriat Strategic, a anunţat preşedintele Klaus
    Iohannis, la finalul discuţiilor pe care le-a avut, marţi, cu premierul nipon
    Shinzo Abe, aflat într-o vizită istorică la Bucureşti – prima a unui oficial
    japonez de acest rang în România. Relaţiile dintre cele două ţări au atins un
    nivel superior de maturitate, care va duce la intensificarea şi consolidarea cooperării
    în toate domeniile, consideră preşedintele român.

    Klaus Iohannis: Am fost de acord că împărtăşim aceleaşi valori şi obiective strategice,
    avem evaluări similare, în materie de securitate, într-un mediu atât de
    volatil, precum şi interese economice comune. Am încurajat realizarea mai
    multor investiţii japoneze în România şi creşterea schimburilor comerciale şi,
    de aceea, mă bucur că domnul prim-ministru a venit însoţit de o delegaţie
    consistentă de oameni de afaceri. Am avut un schimb de opinii consistent despre
    cooperarea noastră în domeniul securităţii şi am analizat situaţia de securitate
    din regiunile noastre, cu accent asupra evoluţiilor din Regiunea Mării Negre şi
    din dosarul nord-coreean.

    România ocupă o poziţie geografică strategică şi
    constituie un partener crucial pentru Japonia, a precizat, la rândul său,
    premierul Shinzo Abe, subliniind că cele două ţări au la bază valori şi
    principii comune, precum libertatea, democraţia, drepturile omului, statul de
    drept. El a punctat, de asemenea, importanţa componentei de colaborare
    economică şi pe cea din domeniul securităţii. Potrivit oficialului nipon,
    pentru economia României, subiectul cel mai important este, fără îndoială,
    consolidarea infrastructurii, iar Japonia se implică cu toată dăruirea în
    planul de realizare a accesului rapid între Bucureşti şi Aeroportul
    Internaţional Henri Coandă, prin construirea Magistralei 6 de
    metrou. Premierul Shinzo Abe a anunţat ridicarea vizelor pentru români.

    Pe de
    altă parte, Abe a subliniat convingerea comună a celor două ţări că nu pot
    accepta înarmarea nucleară a Coreei de Nord şi consideră că este necesar să se
    intensifice la maxim presiunea asupra acestui stat. Calitatea forţei de muncă
    şi domeniul IT sunt câteva dintre elementele ce atrag investitorii japonezi în
    România, a apreciat, după întâlnire, Norio Maruyama, director general pentru presă
    şi diplomaţie publică din cadrul Ministerului de Externe japonez. ‘Companiile
    japoneze sunt interesate de România. Calitatea forţei de muncă şi mediul
    tehnologiei informaţiilor în România sunt foarte atrăgătoare pentru companiile
    japoneze’,
    a punctat purtătorul de cuvânt.

    Din motive evidente de protocol,
    după demisia lui Mihai Tudose, premierul nipon a renunţat la deplasarea la
    Guvern, dar oamenii de afaceri care l-au însoţit au fost primiţi de o delegaţie
    a executivului, condusă de vicepremier.