Din perspectiva celui aflat, interimar, la şefia statului român, Ilie Bolojan, securitatea Ucrainei vecine, invadată de trupele ruse, este esenţială atât pentru România, cât şi pentru întreg continentul european.
Într-o intervenţie video la un summit organizat la Kiev, el a spus că sprijinul pentru Ucraina trebuie continuat şi în etapele care vor urma, în procesul de pace şi în cel de reconstrucţie.
România este pregătită să se coordoneze cu toţi partenerii europeni, americani şi aliaţi pentru a contribui la găsirea cât mai rapidă a căii către o pace justă şi durabilă – mai spune preşedintele interimar Bolojan.
România repetă că orice discuţie despre soluţionarea războiului din Ucraina nu poate avea loc fără Ucraina – a transmis şi ministerul de Externe de la București, tot luni, când s-au împlinit trei ani de la declanșarea invaziei.
Mai mult, adaugă sursa, nu poate exista pace justă şi durabilă fără tragerea la răspundere a tuturor celor vinovaţi de crimele comise în şi împotriva Ucrainei. Ministerul subliniază că, pentru România, un stat ucrainean sigur, rezilient, stabil, democratic şi prosper rămâne un obiectiv fundamental de politică externă.
De asemenea – afirmă diplomația română – nicio discuţie despre securitatea în Europa nu poate avea loc fără implicarea nemijlocită a statelor europene. Această din urmă afirmaţie pare să fie tot mai larg împărtăşită.
Participarea europenilor la convorbirile de pace cu Ucraina va fi necesară, în cele din urmă – a declarat până şi dirijorul invaziei, preşedintele rus, Vladimir Putin, care a sugerat, însă, că războiul va mai dura.
Vedeta planetară a momentului, noul lider de la Casa Albă, Donald Trump, se declară şi el de acord ca europenii să aibă rolul lor în procesul de pace din Ucraina, prin garantarea securităţii acesteia. Trump a mai afirmat că Putin va accepta forţe europene de menţinere a păcii, soluţie pe care, anterior, Moscova o respinsese în repetate rânduri.
Preşedintele american l-a primit, la Washington, pe omologul său francez, Emmanuel Macron, care a declarat că s-ar putea ajunge la un armistiţiu în câteva săptămâni.
Între timp, președintele Consiliului European, António Costa, și președinta Executivului comunitar, Ursula von der Leyen, au mers la Kiev, pentru a-şi reitera susţinerea faţă de Ucraina. Mesajul Uniunii este că își va continua sprijinul, inclusiv prin creșterea presiunii cu noi sancțiuni împotriva agresorului rus. Deşi neagreat de toate statele membre ale Uniunii, pe agenda Bruxellesului este şi un nou pachet de ajutor militar, de 20 de miliarde de euro, despre care Uniunea susţine că urmărește să consolideze poziția Kievului în negocieri, mai degrabă decât să contribuie la obținerea păcii.
O politică ce pare centrată exclusiv pe interesele naţionale, sub sloganul “Să facem din nou America măreaţă”, așa cum a reieșit chiar din debutul discursului susținut după învestitură. În acord cu această orientare, Donald Trump a semnat deja mai multe ordine executive și directive. Pe lângă promisiunile că va combate inflaţia, spune că politica oficială a ţării va accepta doar două genuri – bărbat şi femeie – și a reluat promisiunile că securitatea ţării va ocupa primul loc. A restricționat imigrația de orice fel, a declarat stare de urgență la frontiera cu Mexicul, suprimând, de asemenea, dreptul de azil şi dreptul de a obţine cetăţenia în mod automat pentru cei născuţi în SUA din părinţi cu statut de imigranţi ilegali.
În ceea ce priveşte economia, Donald Trump a anunţat o ofestivă comercială prin impunerea de taxe vamale pentru importuri. Nu a luat măsuri imediate pentru a crește taxele vamale – o promisiune cheie a campaniei -, dar a declanșat o analiză a parteneriatelor comerciale și a declarat că ar putea impune taxe de 25% asupra Canadei și Mexicului la 1 februarie. A retras Statele Unite din Organizația Mondială a Sănătății şi, din nou, din Acordul de la Paris privind schimbările climatice. A declarat urgenţă energetică în Statele Unite și a cerut Departamentului Energiei să reia evaluările pentru permise de export de gaz natural lichefiat.
Erau de așteptat aceste măsuri? Iulia Joja, profesor adjunct la Universitatea Georgetown: “Trump spune America First, Make America Great Again, chiar dacă asta înseamnă costuri suplimentare pentru aliaţi, pe termen scurt şi, cel mai important, pentru politica externă şi securitatea internaţională, în general. Costuri suplimentare pentru Statele Unite pe termen lung, pentru că, retrăgându-se acum vor creşte costurile în următorii ani. Trump nu gândeşte aşa, gândeşte tranzacţional, pe termen scurt, şi atunci îl interesează ca Statele Unite să aibă cât mai multe avantaje pe perioada propriului mandat. Însă, şi aici, din punct de vedere comercial, e o situaţie complicată. Pentru că, de exemplu, aceste taxe suplimentare, tarifele pe care doreşte să le impună în relaţia cu UE, cu China, cu alţi actori înseamnă de fapt costuri mai înalte pentru cumpărătorul din Statele Unite.”
În Europa, revenirea lui Donald Trump la Casa Albă amplifică temerile privind degradarea relaţiilor transatlantice. Vor exista diferenţe majore de abordare ale preşedintelui Donald Trump în ceea ce priveşte politica externă faţă de Europa comparativ cu politica dusă de fostul preşedinte american Joe Biden?
Invitat la Radio România, șeful diplomației de la București, Emil Hurezeanu, explică:
“E posibil să asistăm la mutaţii de perspectivă, dar interesele geopolitice ale Statelor Unite nu vor putea ignora şi vor include, după părerea mea, în continuare interese şi valori pe care le împărtăşesc şi aliaţii tradiţionali ai Statelor Unite, care sunt europenii. Ştim că centrele de atenţie se pot orienta în direcţii diferite. Unul din interesele cele mai importante ale Statelor Unite se concentrează pe zona Pacific, China. Există apoi câteva demersuri, în parte demarate, în relaţiile cu vecinii. (…) Eu cred că o unitate geopolitică de pregnanţa şi importanţa, gravitatea Uniunii Europene, cu atâţia membri, cu 400 de milioane de locuitori, cu o putere economică importantă, comparabilă doar cu cea a Statelor Unite, nu va putea fi ignorată, indiferent de posibile schimbări.”
În ceea ce privește războiul din Ucraina, care în curând va intra în al patrulea an, Emil Hurezeanu subliniază că evoluția acestuia este incertă:
”Nu știm ce se va întâmpla cu evoluția războiului din Ucraina. Statele Unite, la fel ca UE, au investit miliarde, ceva mai mult Statele Unite decât Uniunea Europeană. Dar, dincolo de 150 de miliarde fiecare, 180 şi ceva de miliarde Statele Unite, e vorba de o investiţie în propriile interese, de fapt. Sunt interese de termen lung, interese vitale şi pentru Statele Unite. Pentru că o victorie a Rusiei va putea să reseteze în mod neaşteptat şi în mod negativ, foarte negativ şi periculos, întreaga configuraţie regională şi mondială.
Există promisiuni ale preşedintelui Trump, să vedem în ce măsură ele pot fi îndeplinite. Există un nou consilier pentru spaţiul respectiv, este vorba de un expert cu o experienţă extraordinară în acest domeniu, cu o experienţă profundă şi care întotdeauna s-a exprimat în sensul intereselor tradiţionale ale aliaţilor occidentali. Există aparatul diplomatic american care, indiferent de modificări la vârf sau în anumite sectoare, domenii, îşi păstrează competenţa şi puterea de influenţă, luciditatea.”
În discursul inaugural, Donald Trump nu a făcut referire la niciuna din crizele de securitate actuale, precum cea din Ucraina sau Orientul Mijlociu, dar a promis că mandatul său va fi de unificator şi pacificator.
„Ne vom măsura succesul nu numai prin bătăliile pe care le câștigăm, ci și prin războaiele pe care le încheiem și, cel mai important, prin războaiele în care nu intrăm niciodată”, a spus Trump. Cu excepţia nominalizării în contextul Canalului Panama, pe care spune că îl vrea înapoi pentru americani, nici rivalitatea cu China nu a fost menţionată în discursul președintelui Trump.
Pe nimeni în lume n-a lăsat indiferentă reintrarea republicanului Donald Trump în rolul pe care îl iubește atât de mult și care i-a lipsit patru ani: președinte al Statelor Unite și, implicit, cel mai puternic om al planetei. Nu face excepție nici clasa politică de la București, care s-a întrecut în mesaje de felicitare odată cu revenirea lui Trump la Casa Albă. Potrivit preşedintelui în exercițiu, Klaus Iohannis, România, partener strategic apropiat al Statelor Unite, îi urează liderului american mult succes în acest nou mandat important. Avem nevoie de o legătură transatlantică puternică şi vibrantă, în beneficiul securităţii şi prosperităţii noastre comune – a scris Iohannis pe platforma X.
Și numărul doi în statul român, potrivit arhitecturii constituționale, preşedintele liberal al Senatului, Ilie Bolojan, i-a urat succes preşedintelui Trump în noul său mandat și și-a exprimat convingerea că prietenia dintre cele două ţări va fi consolidată. Reîntoarcerea lui la Casa Albă este un moment istoric, care va avea ecouri pozitive şi în ceea ce priveşte România, atât din perspectiva securităţii, cât şi a investiţiilor importante – afirmă, la rându-i, premierul social-democrat Marcel Ciolacu.
Din opoziție, lidera USR, Elena Lasconi, spune că un nou capitol începe în istoria Statelor Unite, iar America reprezintă pentru România un punct de sprijin în ceea ce priveşte securitatea naţională. Dincolo de mesajele unanim festive ale politicienilor români, presa de la București notează că singurul lider de partid autohton invitat la ceremoniile de la Washington a fost preşedintele AUR (opoziția naționalistă), George Simion. El a mers acolo în calitate de vicepreşedinte al Partidului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR), familie politică legată de republicanii americani prin certe afinități ideologice.
Altminteri, spun comentatorii, România nu ar avea motive să își facă probleme legate de noua epocă Donald Trump, fiindcă cele două țari sunt aliate în NATO și au un parteneriat strategic bilateral pe care îl pot dezvolta. Analiștii mai amintesc că, în primul mandat Trump, România a fost printre primele țări aliate care s-au aliniat cerinței liderului de la Casa Albă de a crește la 2,5% din PIB cheltuielile pentru apărare. Ca un atu în plus, achizițiile militare ale României se fac preponderent din Statele Unite. Mai mult, Bucureștiul a semnat un acord de împrumut de 920 de milioane de dolari pentru modernizarea capabilităților sale militare, iar o parte din acești bani vor merge la fabrici de armament din România, care va deveni producător unic în Europa de muniție pentru tancurile Abrams.
Republicanul Donald Trump (78 de ani) a depus astăzi jurământul oficial prin care își începe cel de-al doilea mandat la Președinția Statelor Unite ale Americii (SUA), după patru ani în care America a fost condusă de Joe Biden.
Donald Trump: „Jur solemn că voi îndeplini cu credință funcția de președinte al Statelor Unite și că voi păstra, proteja și apăra Constituția Statelor Unite în măsura posibilităților mele”.
Din cauza temperaturilor scăzute, ceremonia de învestire s-a desfăşurat în Rotonda Capitolului din Washington, și nu pe treptele Congresului, pentru prima dată în patru decenii.
Donald Trump îl va avea ca vicepreședinte pe JD Vance.
Preşedintele SUA s-a angajat că va semna, încă din primele ore la Casa Albă, aproape 100 de așa-numite ordine executive pe teme de la securitatea frontierelor la producţia de petrol şi gaze, cu accent pe deportarea imigranților ilegali sau pe construirea unui scut antirachetă care să protejeze Statele Unite.
În privința economiei, Donald Trump a afirmat că realegerea sa a redat optimismul investitorilor.
Donald Trump: Vedeți deja rezultate la care nimeni nu se aștepta, iar toată lumea numește asta efectul Trump. De când am fost ales, piața de tranzacționare a avut un salt considerabil, iar optimismul micilor întreprinzători a ajuns la un nivel record pentru ultimii 39 de ani. Moneda Bitcoin a doborât și ea record după record, în timp ce marile companii de investiții au anunțat afaceri de zeci de miliarde de dolari, investiții care se datorează faptului că am câștigat alegerile și care vor crea locuri de muncă pentru sute de mii sau chiar milioane de americani.
Potrivit tradiţiei americane, președintele ales a participat la o slujbă religioasă privată la biserica St John din Washington DC, înainte de a depune jurământul.
Războiul din Ucraina, situația din Orientul Mijlociu, revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, alegeri în Franța, Germania și Polonia – sunt evenimente ce jalonează anul 2025. Un an în care Uniunea Europeană, convinsă vreme îndelungată că în Europa un mare război nu mai e posibil niciodată, trebuie să vină în continuare cu răspunsuri adecvate. Constituită ca o entitate care să gestioneze pacea, UE s-a trezit în 2022 în fața unei realități dure odată cu declanșarea de către Federația Rusă a conflictului din Ucraina. Un conflict care contorizează deja aproape trei ani și care nu se știe când și cum se va termina.
Şocul Europei a fost şocul continentului care înţelege că un mare război e posibil pe teritoriul ei, spune profesorul universitar doctor Dan Dungaciu. Ce a învăţat Europa până acum? În special că relaţionarea, interacţiunea, contactele, conexiunile economice produc pacea, aşa cum s-a constituit UE după cel de-Al Doilea Război Mondial prin cooperarea economică a Franţei şi Germaniei, aşa cum s-a manifestat UE ulterior, când interconexiunea era producătoare de pace şi de securizare, tot ce a ştiut Uniunea până astăzi s-a dus pe apa sâmbetei, consideră profesorul Dungaciu:
“Conexiunile nu mai înseamnă pace, relaţionările economice nu mai duc la securizare. Dimpotrivă, conexiunile, conectivităţile, interacţiunile pot să producă război. De aici decuplarea de Federaţia Rusă, ulterior decuplarea de China şi aşa mai departe. Marea provocare a Uniunii Europene este că trebuie să se reinventeze în însăşi substanţa ei. A doua provocare, care e mai puţin vizibilă, este că UE, care s-a constituit ca un proiect post-naţional – nu neapărat anti-naţional, dar post-naţional – se trezeşte astăzi într-o realitate care e acut naţională, prin războiul din Ucraina. Pentru că rezistenţa Ucrainei la agresiunea Federaţiei Ruse este, în primul rând, o rezistenţă naţională. Ucraina se reinventează, se regăseşte, se dezvoltă şi aşa mai departe. Deci, iată două provocări majore pe care Uniunea trebuie să le gestioneze, într-o formă sau alta. Măsura în care va reuşi să le gestioneze, evident, va măsura capacitatea UE de a continua acest proiect început demult, dar care astăzi se află, poate, în faţa celei mai mari provocări.”
Spre finalul lui 2024, războiul din Ucraina a intrat oarecum într-un con de umbră ca urmare a evoluţiilor din Orientul Mijlociu, între care și căderea regimului Assad în Siria. O victorie politică strategică a Israelului, consideră profesorul universitar Dan Dungaciu:
“Practic, căderea Siriei înseamnă astăzi un dezavantaj major pentru statul Iran, care se vede într-un fel deposedat de cel mai important coridor prin care îşi alimenta cel mai puternic proxy, respectiv Hezbollah. Deci, asta ce înseamnă? Asta înseamnă că vom asista, din momentul în care Casa Albă se va apropia de acest dosar, probabil primul va fi cel ucrainean, vom asista la o redesenare a întregului Orient Mijlociu. Pentru că ce s-a întâmplat în Siria evident că nu va rămâne în Siria.
Ce se va întâmpla în sine cu această ţară, din multe puncte de vedere o construcţie cvasi-artificială, urmează să vedem, dar este limpede că din Siria pornesc raze strategice extrem de importante. Una care duce în Turcia, alta care duce spre Iran, alta care duce spre Israel şi aşa mai departe şi care toate vor trebui să se amenajeze într-o formă sau alta. Nu pot să o facă din interior. Va trebui ca, într-un fel sau altul, administraţia Trump să încerce să fixeze un contur pentru viitoarele evoluţii.”
Suntem în faţa unui dosar extrem de complicat, dar pe care până la urmă trebuie să îl urmărim în 2025, pentru că va fi unul dintre cele mai importante, chiar dacă nu sunt foarte vizibile, schimbările majore care se petrec astăzi în Orientul Mijlociu sunt, îndrăznesc să spun, fără precedent, adaugă Dan Dungaciu:
“Va fi foarte interesant modul în care administraţia americană a lui Donald Trump va încerca să abordeze Orientul Mijlociu, implicată fiind acolo, dar să nu intre, să nu fie prezentă militar în acea regiune. Pentru că, dacă se teme de ceva Donald Trump la începutul administraţiei sale este să nu fie captat într-un război, reţeta insuccesului pentru un Donald Trump care are un singur proiect major, să devină cel mai mare preşedinte american, cel puţin în ultima sută de ani.”
Revenind în Europa, o mare provocare rămâne războiul informațional și informatic dus de Rusia – un război hibrid, care alimentează curentul extremist. În 2025 vor avea loc alegeri decisive în Europa – în Franţa, în Germania, alegeri prezidenţiale în Polonia, toate cu o miză majoră, amintește Dan Dungaciu, care atrage atenția că cel mai mare pericol de securitate este crearea unui climat în care propaganda Federației Ruse prinde și se întinde.
Nu propaganda în sine, cât climatul pe care îl instaurezi în anumite societăţi, insistă profesorul universitar doctor Dan Dungaciu – acesta a fost marele eşec al mainstreamului european şi cred că de acolo trebuie începută reevaluarea spaţiului public european ca să fie mai protejat împotriva evidentelor ingerinţe ale Federaţiei Ruse.
Ne-am fi așteptat ca, după un sfert din secolul XXI, să beneficiem doar de analize geopolitice și strategice foarte bine elaborate, moderne, într-un spirit nou, pline de inteligență artificială. În schimb avem de-a face cu reacții care nu se mai jenează de lipsa de competențe ale emițătorilor, de absurditatea celor afirmate, de insuficiența intelectuală a formulelor și a aserțiunilor publicate.
Nu numai că nu este nimic nou și modern, dar sunt reluate idei vechi, care nu au fost prea deștepte nici măcar la momentul lor. După uimire, începem să ne obișnuim cu enormitățile și să le confundăm cu adevărul plin de viață al modernității. De fapt, tot ce a descoperit omenirea în materie de politică și diplomație în acești 25 de ani din anii două mii este dat de-o parte cu nonșalanță și sunt aduse, de fapt, readuse în atenție, cu zâmbetul pe buze, deși nu este de glumă, idei contrare oricăror reglementări și legi internaționale. Nu poate fi vorba de glumă pentru că majoritatea sunt subiecte care au generat războaie, deci moarte și distrugere.
Majoritatea acestor uluitoare luări de poziție merg pe terenul minat al revendicărilor teritoriale. Săgețile lansate de președintele ales al SUA, la nord și la sud, a dat curajul și altora să vină cu astfel de sugestii, de parcă o nouă teorie geopolitică că s-ar fi născut. Nu este nimic nou, privirile pofticioase aruncate spre Groelanda și Canada, spre Panama și Mexic, sunt vechi și inevitabile, dacă ajungem la subiectul revendicărilor teritoriale. Evident, sunt singurii vecini ai SUA și numai asupra lor se pot întinde intențiile de secol XIX.
Un extremist bulgar, în schimb, a prins curaj și a pus la grămadă, ca într-un ghiveci macedonean, toate spațiile în care locuiesc bulgari în această zonă a Europei. Inclusiv sudul Republicii Moldova, unde ceva sate cu populație bulgară se întind până la Marea Neagră, deci într-o zonă dată de Stalin republicii unionale sovietice Ucraina, după ce, prin înțelegerea Moscovei cu aliatul nazist, în 1940, fusese luată de la România.
În această mentalitate, Ucraina ca și toată Europa ar trebui să se închine dictatorului de la Moscova, un alt personaj care a uitat istoria, geografia și științele politice pe care ar fi trebuit să le fi studiat. Altfel, ar fi aflat din istorie că ambele războaie mondiale au început cu mutarea granițelor după proiectul veșnic neodihnit a unor lideri de rău care nu au ezitat să trimită soldații la moarte și civilii la suferință.
Înainte ca Hitler să atace pur și simplu Polonia, la 1 septembrie 1939, Hitler luase Austria și o parte din Cehoslovacia pe care o dezmembrase. Apoi s-a înțeles cu Stalin și amândoi au atacat Polonia. Și ce ar trebui să-și amintească Moscova este faptul că, până la urmă, aliatul nazist a ajuns să-și atace camaradul sovietic cu o furie de parcă Ribbentrop și Molotov nu ar fi semnat niciodată nimic, nici măcar un pact de neagresiune și de împărțire a Europei și a lumii. A fost nevoie de șase ani de război, cu zeci de milioane de victime, cu distrugeri și suferințe inimaginabile ca războiul declanșat de aceste poziții extremiste să se încheie.
La inaugurarea noului mandat prezidențial american vor fi trecut trei ani fără o lună de război în Europa. Asta ne putem aminti foarte bine, că este o evoluție geopolitică recentă. La început au fost declarațiile, liderii democrațiilor au fluturat promisiuni de pace, cu valoarea celor din 1938, fluturate, la propriu, de Chamberlain. Și, cum atunci Cehoslovacia sucomba în acest context de promisiuni de pace, acum Ucraina este invadată, într-o intenție de blitzkrieg à la ruse, care durează deja de trei ani. Istoria nu are deloc simțul umorului, în schimb are tendința să devină tragică dacă este uitată sau nu este băgată în seamă. Faptul că liderii momentului nu sunt prea duși nici la școală și nici pe la biserică ar trebui să ne arate clar cum ne raportăm la trecutul istoric, care este un profesor teribil, nemilos și inflexibil.
Punctul maxim de atracție au fost prezidențialele din Rusia și cele din SUA. Desigur, nu există nicio asemănare între ele, nici măcar ca principiu elementar al alegerilor. Alegerile prezidențiale din Rusia aveau câștigătorul poleit cunoscut dintotdeauna, nu au produs nicio emoție și nicio știre mai interesantă, de aceea au trecut nebăgate în seamă, au scăpat atenției publice.
În schimb, în SUA, totul a fost inedit. Unul dintre candidați, președinte în exercițiu, s-a retras din cursa prezidențială, în favoarea nominalizării adjunctului său, vice-președintele. În SUA, vice-președinte este o femeie, persoană de culoare, fiică de emigranți oameni de știință, ea alegând dreptul și politica. Dar nu a câștigat alegerile, astfel că a fost ales-reales fostul președinte Donald Trump, după o pauză de un mandat. Dar nu el este primul președinte al SUA care revine după această pauză ci Grover Cleveland, reales în 1892.
În Rusia, lucrurile s-au simplificat mult. Lăsat în locul lui de Elțîn, în ultima zi a anului 1999, Putin a fost ales în 2000 și reales în 2004. Bruma de democrație de atunci spune că un președinte rus nu poate avea mai mult de două mandate. Modelul era luat din lumea democratică doar că originalitatea rusă în mimarea democrației a introdus cuvântul ”consecutive”, ceea ce l-a făcut pe noul ”țar” să treacă un mandat pe locul de prim-ministru, președinte devenind o marionetă.
De la revenirea din 2012 s-a tot meșterit la constituția Rusiei până când mandatul a ajuns de 6 ani, și Putin nu se mai dă dus de la Kremlin. Iar alegerile prezidențiale din Rusia, precum cele din martie 2024, să fie mai puțin importante ca o minora fluctuație de preț la bomboanele cu ciocolată.
Pentru România, 2024 a fost un an electoral total. Adică au ajuns la termen și mandatele de patru ani ale aleșilor locali sau ale parlamentarilor, și cele de cinci ani ale europarlamentarilor și președintelui. Pe scurt, este vorba de alegeri la toate cele patru niveluri: local, național, prezidențial și european. Guvernul de la București a stabilit ca localele și europenele să fie comasate, să se desfășoare împreună în ziua oficială pentru europarlamentare, 9 iunie. În timp ce parlamentarii au plecat la Strasbourg, primarii și consilierii locali au avut de așteptat până în toamnă pentru a-și preluat atribuțiile.
Tot în toamnă a fost stabilit și un program în trei etape, încrucișat, pentru alegerile rămase, parlamentarele și prezidențialele. În timp ce deputații și senatorii României au fost votați chiar pe 1 Decembrie, de Ziua Națională a României, prezidențialele erau programate cu o săptămână înainte, la 24 noiembrie, și o săptămână după, al doilea tur, la 8 decembrie. Erau programate pentru că primul tur al prezidențialelor a dat întregul proces peste cap.
După primul vot, pe primul loc și calificat în turul doi a fost un candidat cunoscut doar de o rețeaua internațională de socializare care aparține unui partid comunist, cel mai mare din lume. Deși a beneficiat, în acest mediu, un tsunami de mesaje electorale, candidatul a declarat autorităților fiscale din România că nu a cheltuit absolut nimic pentru campania electorală. Într-un final, cei în drept, pornind de la informațiile avansate de serviciile de contrainformații, au decis să anuleze al doilea tur al prezidențialelor, programat pentru 8 decembrie. Noua dată a alegerilor prezidențiale din România nu a fost anunțată dar sigur aparține primelor patru luni din acest an.
Astfel, 2024 nu a mai fost anul tuturor alegerilor ci a lăsat ceva și pentru 2025, an care se anunța lipsit de fior electoral. Până la urmă, de la aleșii locali, la cei naționali și europeni, toată lumea este la locul de muncă. Deși are atribuții reduse, funcția de președinte al României nu este abandonată, fiind exercitată în continuare, după încheierea celor două mandate, de către președintele în exercițiu.
În restul lumii, sau măcar în SUA și Rusia, prezidențialele s-au încheiat, Putin nici măcar nu coborât din fotoliu, în timp ce președintele Trump va fi reinstalat la 20 ianuarie. În Europa, continuă războiul liderului rus, ales și reales, împotriva Ucrainei, iar efectele războiului propagandistic pe care îl duce cu democrațiile europene încep să se simtă tot mai destabilizator.
După alegerile prezidențiale din SUA, europarlamentarii au discutat despre viitorul relațiilor UE-SUA sub noua administrație.
Dezbaterea cu reprezentanții Consiliului și ai Comisiei cu privire la implicațiile victoriei lui Donald Trump pentru relațiile transatlantice s-a axat pe o varietate de probleme, inclusiv pe viitoarea cooperare UE-SUA privind Rusia, China, Orientul Mijlociu și schimbările climatice.
În ceea ce privește securitatea și cooperarea militară, membrii Partidului Republican au cerut o reducere a asistenței militare americane pentru Ucraina, iar viitorul președinte american a criticat Europa că nu a cheltuit suficient pentru apărare. Comerțul dintre SUA și UE a fost un subiect dezbătut de către europarlamentari, deoarece președintele ales și-a indicat intenția de a impune noi tarife pentru anumite produse din Europa.
“Statele Unite ale Americii reprezintă cel mai important aliat al nostru, al Uniunii Europene, în domeniile securității, apărării, economiei, dar și în promovarea democrației la nivel global” – a declarat, în plenul Parlamentului European, europarlamentarul Siegfried Mureșan.
“Nu ne vom întoarce niciodată spatele Statelor Unite. Dar, dacă Statele Unite ne-ar întoarce spatele, trebuie să fim pregătiți, trebuie să fim mai puternici.Trebuie să prevenim o slăbire a relației cu Statele Unite identificând domenii de cooperare continuă care să servească, acum și pe viitor, atât interesele Statelor Unite, cât și pe cele europene.
Răspunsul nostru trebuie să fie continuarea integrarii la nivelul UE și să încercăm să prevenim o slăbire a relației cu Statele Unite identificând domenii de cooperare continuă care să servească, acum și pe viitor, atât interesele Statelor Unite, cât și pe cele europene.”
Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană au apărat împreună democrația timp de multe decenii. Statele Unite va continua să rămână principalul partener al țărilor membre UE , au punctat mai mulți europarlamentari.
Ultimele săptămâni au marcat o escaladare a conflictului din Ucraina. Aprobarea acordată Kievului de către preşedintele Biden pentru folosirea rachetelor americane cu rază lungă de acţiune pentru ţinte din Rusia a înfuriat Kremlinul.
A urmat replica rusă, prin bombardarea cu o rachetă de ultimă generaţie a unei fabrici de armament din Dnipro.
Pe fronturile din Estul Ucrainei şi din regiunea rusă Kursk, luptele s-au înteţit.
Perspectiva unei intervenţii a preşedintelui american ales Donald Trump care să ceară o încetare rapidă a focului face ca părţile să încerce câştigarea unor poziţii cât mai avantajoase pe terenul de luptă în vederea unor negocieri ulterioare.
Uniunea Europeană continuă să-şi reafirme sprijinul pentru Kiev şi pentru o pace care să respecte frontierele Ucrainei aşa cum au fost ele recunoscute de comunitatea internaţională. Bruxelles-ul şi mai multe capitale europene susţin că vor debloca sufiiciente fonduri pentru a suplini o eventuală dezangajare a Statelor Unite. Nota de plată se anunţă însă masivă.
Între timp, se aud din ce în ce mai multe voci care susţin că este greu de crezut într-o retragere a forţelor ruse din teritoriile deja cucerite şi care solicită o abordare mai realistă a situaţiei.
Dr. Klemen Grošelj, expert în apărare şi fost membru al Parlamentului European din partea Sloveniei în cadrul grupului RENEW:
„Ceea ce trebuie subliniat aici este că Occidentul și Uniunea Europeană, în special Uniunea Europeană, trebuie să definească mai clar cum să se încheie această criză din Ucraina și, pentru asta, să ţină cont de realitate, de câmpul de luptă al relațiilor internaționale, de mediul internațional, de viitoarea administrație Trump și, nu în ultimul rând, de așteptările Chinei, care, să nu uităm, este un mare, mare jucător în spatele întregii tragedii”.
Rezultatul alegerilor prezidenţiale din Statele Unite şi modul în care acesta va influenţa evoluţiile globale se află în centrul atenţiei la nivel internațional. Întoarcerea la Casa Albă a lui Donald Trump, învingător într-o cursă extrem de strânsă până în ultimul moment, generează atât aşteptări, cât şi incertitudine. Prin diferite puncte cheie ale politicii sale, de la concentrarea pe economie până la strategiile sale privind imigraţia şi relaţiile externe, prin poziţia sa pe probleme sensibile precum războiul din Ucraina sau schimbările climatice, noul curs al politicii americane nu va lăsa pe nimeni indiferent, spun analiștii.
O analiză făcută de profesorul de relaţii internaţionale Ştefan Ciochinaru:
“Alegerea lui Donald Trump a reprezentat o veste foarte bună pentru Budapesta, o veste foarte bună pentru Moscova, o veste foarte proastă pentru Beijing, o veste foarte proastă pentru Bruxelles, pentru Londra. În a doua zi după noaptea alegerilor americane, britanicii s-au întâlnit într-o reuniune de urgenţă în care au discutat, atenţie foarte mare, despre nevoia de a abandona Brexitul, de a se întoarce în Europa. Trump în primele şase luni îşi va face echipa şi va da drumul la rezolvarea unor probleme pe care le-a promis. A promis să rezolve migraţia ilegală din Statele Unite, chiar cu preţul deportării a peste 11 milioane de oameni.
De asemenea, a promis că va rezolva catastrofa economică în care se găseşte America. Și cum va face lucrul acesta? El a şi spus. Unu: va reduce taxele, impozitele, astfel încât să încurajeze cât mai mult producţia, va încuraja repatrierea unor industrii în SUA, care vor fi scutite de taxe şi impozite, care taxe şi impozite, de fapt tarife, se vor aplica într-un mod care ţine de războiul economic.”
Adică, pentru produsele europene se va pleca de la 10 şi se va ajunge până la 20% tarife de import din UE, iar pentru produsele chineze până la 60%. Ce înseamnă asta? Din nou, profesorul Ștefan Ciochinaru:
“Asta înseamnă războaie economice, adică să nu ne ferim de cuvinte, pentru că ele ne spun care e realitatea. Va face lucrurile acestea, fără îndoială Trump, dar asta va genera alte probleme. Sigur, se vor crea locuri de muncă. Sigur, economia va accelera în creştere. De altfel, semnalele de pe burse sunt bune după alegerea lui Trump, au crescut acţiunile, dar va genera probleme sociale foarte mari, pentru că vor fi puţini bani pentru sistemul de sănătate, care oricum este injust şi dezechilibrat în America. Vor fi mai puţini bani pentru învăţământ, vor fi mai puţini bani pentru programe sociale, de incluziune ş.a.m.d.”
Una dintre problemele cu care se va confrunta Donald Trump odată revenit la Casa Albă sunt schimbările climatice, pe care el le-a numit în trecut “o farsă”. Sceptic de cursă lungă în ce priveşte încălzirea globală şi acţiunile de combatere a schimbărilor climatice, Trump a retras, în mandatul său anterior, SUA din Acordul de la Paris din 2016 privind schimbările climatice.
Iar îngrijorarea este că, odată instalat preşedinte, el va repeta acest gest, după ce Biden a readus Washingtonul în Acord, și va încuraja construcţia de gazoducte, forajele şi extracţiile din Alaska – îngrijorare alimentată şi de faptul că după anunţarea rezultatelor alegerilor preţul acţiunilor la producătorii de energie eoliană a scăzut masiv. Impactul asupra celor două războaie fierbinți, din Ucraina și Orientul Mijlociu, se află, de asemenea, sub lupa analiștilor.
Din nou, profesorul Ștefan Ciochinaru:
„În Ucraina e clar că va avea loc o negociere cu Moscova şi cu Kievul şi va încerca, cum a declarat de altfel Trump, să impună pacea prin forţă, prin forţa Americii, printr-un ultimatum politic şi strategic către cele două state. Ce va presupune asta? Trump e un negustor, un businessman, un tip căruia îi place să negocieze. Ce va negocia, până unde va merge negocierea nu ştie nimeni în momentul de faţă, apar tot soiul de scenarii. Eu nu le-aş da o foarte mare credibilitate în acest moment pentru că există şi limite până la care poate să meargă negocierea şi pe care Donald Trump, în entuziasmul său caracteristic, încă nu le-a descoperit. Rămâne de văzut, deci.”
Iar în Orientul Mijlociu, la Ierusalim, Benjamin Netanyahu a fost unul dintre cei fericiţi pentru alegerea lui Trump, amintește Ștefan Ciochinaru:
“El este un prieten al lui Trump. E clar că se va strânge laţul în jurul Iranului, că vor fi repuse pe tapet Acordurile Abraham, că va fi foarte mult întărită poziţia Arabiei Saudite. E foarte posibil ca anul viitor să vedem chiar un acord de pace Arabia Saudită – Israel şi probabil să apară chiar un soi de mică piaţă comună în Orientul Mijlociu. Dar, repet, totul pe încercuirea, îngrădirea Iranului şi pe scoaterea completă din joc a ceea ce înseamnă Hamas, Hezbolah, houthii, adică acei actori proxi ai Iranului.”
În ce priveşte politica Statelor Unite faţă de flancul estic, faţă de ceea ce este în momentul de faţă prima linie de apărare a NATO şi a lumii libere, aceasta se face în Congres, la Casa Albă, dar mai ales la Pentagon, mai spune profesorul Ciochinaru, acolo se pun piesele pe tablă ca la şah şi se gândesc mutări înainte, cu ani înainte, aici nu se vor schimba lucrurile. Este bine-cunoscută, însă, poziția lui Donald Trump, care consideră că sumele ajutorului ţării sale pentru Ucraina sunt prea mari și care le-a cerut aliaților europeni din NATO să aloce mai mulți bani pentru securitatea lor.
Liderii Uniunii Europene l-au felicitat pe Donald Trump pentru victoria în alegerile prezidențiale din SUA. Dar, revenirea republicanului la Casa Albă ar putea aduce noi provocări pentru securitatea și economia blocului comunitar.
Un avertisment a sosit chiar din partea Înaltului reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate. Europa ar trebui să se pregătească pentru posibilitatea unei diminuări a sprijinului oferit de Washington, a transmis Josep Borrell într-un interviu acordat agenției EFE, citat de Agerpres.
„Nu ne putem gândi că umbrela protectoare a Statelor Unite va fi mereu deschisă şi că ne va garanta securitatea pe care, în primul și în primul rând, trebuie să ne-o garantăm singuri”, a mai declarat oficialul european aflat la Kiev pentru ultima oară din poziția de șef al diplomației UE.
Totodată, Borell a subliniat că UE și-a intensificat eforturile de a-și îmbunătăți capacitatea de apărare după invazia trupelor rusești în Ucraina din 2022: „Eu nu am avut nevoie ca Trump să ajungă la președinția SUA pentru a declara de la bun început că Europa trebuie să-şi asigure securitatea şi apărarea în mod mai autonom.”
La finele săptămânii trecute, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aflată la summitul informal de la Budapesta, a declarat că Uniunea Europeană trebuie să îi transmită clar viitorului președinte american faptul că Rusia își întărește alianțele cu China, Iran și Coreea de Nord, în ideea de a-l încuraja pe viitorul președinte să mențină sprijinul acordat Ucrainei.
„Ceea ce cred că este cel mai important pentru noi să discutăm cu prietenii noştri americani este faptul că Rusia nu este doar o ameninţare la adresa Europei, ci o amenințare la adresa securității globale”, a afirmat șefa Executivului european.
Avertismente asupra bunăstării economiei UE au venit, marți, din partea Băncii Centrale Europene. Oficiali ai instituției au transmis, potrivit Reuters, că viitoarea administrație americană ar putea avea un impact negativ asupra creșterii economiei globale prin politicile sale protecționiste, iar Europa trebuie să fie mai bine pregătită pentru acest scenariu decât a fost în trecut.
Donald Trump a susținut în campania electorală că vor exista schimbări în ceea ce privește comerțul exterior, inclusiv o taxă de 10% pentru importurile din toate ţările şi un tarif de 60% pentru cele din China, măsuri ce ar trebui să contribuie la reducerea deficitul balanţei comerciale americane.
„Ceea ce știm este că tarifele semnificative la import care sunt vehiculate ar putea avea ramificații negative pentru economia mondială. Un nou război comercial este ultimul lucru de care avem nevoie astăzi, în contextul rivalităților geopolitice, în special între aliați”, a declarat guvernatorul Băncii Centrale a Finlandei, Olli Rehn, pentru agenția Reuters, citată de Agerpres.
Numeroși lideri politici din întreaga lume au reacționat, felicitându-l pe republicanul Donald Trump, care și-a anunțat victoria în alegerile prezidențiale din SUA. Înainte ca numărătoarea să se fi încheiat, acesta a obținut peste 270 de electori de care avea nevoie pentru a fi ales. El devine, astfel, cel de-al doilea președinte american cu două mandate neconsecutive. Președintele în exercițiu, Joe Biden, și candidata democrată Kamala Harris l-au felicit pe preşedintele ales Donald Trump pentru victoria sa. Joe Biden l-a invitat la Casa Albă și şi-a exprimat angajamentul de a asigura o tranziţie fără probleme, subliniind importanţa de a lucra pentru a unifica ţara.
„Rezultatul alegerilor prezidenţiale din SUA nu este ceea ce ne-am dorit, dar trebuie să îl acceptămˮ, a spus, la rândul său, Kamala Harris, într-un discurs susţinut la Universitatea Howard din Washington. Liderii europeni au subliniat legăturile strânse ale Europei cu Statele Unite, postând felicitări timpurii pentru Donald Trump, pe măsură ce devenea evident că acesta urma să câştige preşedinţia SUA.
Președinta Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen, l-a „felicitat căldurosˮ pe Donald Trump pentru victoria în alegeri, iar preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a subliniat „alianţa durabilă” şi „legătura istorică” dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a promis să coopereze cu cancelarul german Olaf Scholz pentru o Europă mai puternică, având în vedere „noul contextˮ.
În acelasi timp, premierul britanic Keir Starmer a declarat că aşteaptă cu nerăbdare să lucreze cu Donald Trump în anii următori. Secretarul general al NATO, fostul premier olandez Mark Rutte, a declarat că poziţia de lider a lui Donald Trump va fi „din nou esenţială pentru a menţine alianţa noastră puternicăˮ.
Liderul de la Beijing, Xi Jinping, l-a sunat pe câştigătorul alegerilor prezidenţiale din SUA şi a pledat ca relaţia dintre ambele puteri să fie „stabilă, sănătoasă şi durabilăˮ. „Sperăm că ambele părţi vor apăra principiile respectului reciproc, coexistenţei paşnice şi cooperării reciproc avantajoase’, a transmis Xi Jinping, care a pledat pentru „găsirea modului potrivit pentru ca China şi Statele Unite să se înţeleagă în această nouă erăˮ. Acesta a subliniat că o relaţie bună între Beijing şi Washington va aduce beneficii atât ambelor ţări, cât şi lumii.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vorbit la telefon cu Donald Trump, felicitându-l pentru victoria sa pe care a numit-o istorică şi convingătoare. Zelenski a precizat că a convenit cu acesta să menţină un dialog strâns şi să „dezvolte cooperarea” între Ucraina şi SUA.
Din România, șeful statului, Klaus Iohannis, a transmis că Bucureștiul este un aliat strategic puternic şi angajat al Washingtonului. La rândul său, premierul Marcel Ciolacu a menţionat că România este pregătită să lucreze pentru a consolida parteneriatul strategic cu Statele Unite.
Donald Trump este virtualul câştigător al alegerilor prezidenţiale din Statele Unite ale Americii, după ce proiecţiile televiziunilor l-au creditat cu 276 de electori, cu 6 mai mulţi decât majoritatea necesară de 270.
Prin sistemul electoral indirect, alegerile sunt câştigate de candidatul care îşi asigură majoritatea celor 538 de electori, repartizaţi statelor în funcţie de numărul populaţiei.
Republicanul a câştigat şi votul popular cu 51%, în timp ce democrata Kamala Harris a strâns 47 de procente şi ar putea conta pe 219 electori.
Chiar dacă rezultatele finale pot întârzia mai multe zile, Donald Trump şi-a proclamat victoria la centrul de campanie din Florida. El le-a mulţumit votanţilor şi a spus că America i-a oferit un mandat puternic, fără precedent, cu referire la rezultatele bune obţinute de republicani şi în alegerile pentru Congres.
Trump a promis o guvernare simplă axată pe siguranţa, prosperitatea şi sănătatea cetăţenilor.
Potrivit presei de peste ocean, Kamala Harris se va adresa publicului abia mâine.
Lideri din întreaga lume s-au grăbit să-l felicite pe Donald Trump, imediat ce estimările au început să indice o victorie clară a acestuia. Felicitări au venit şi din partea factorilor de decizie de la Bucureşti.
Într-un mesaj transmis pe reţeaua X, preşedintele Klaus Iohannis a amintit că România este un aliat strategic puternic şi angajat al SUA şi şi-a exprimat sepranţa că eforturile comune vor aduce pace şi prosperitate pentru ambele ţări şi nu numai.
Mesaje de felicitare au mai transmis premierul Marcel Ciolacu şi preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă. Cei doi au menţionat că România este pregătită să lucreze pentru a consolida parteneriatul strategic cu Statele Unite.
Preşedintele român Klaus Iohannis şi premierul Marcel Ciolacu l-au felicitat, astăzi, pe Donald Trump pentru victoria în alegerile prezidenţiale din SUA.
Într-o postare pe rețeaua X, Klaus Iohannis scrie: „Felicitări, președintelui ales, Donald Trump pentru victorie!” “România este un aliat strategic puternic și angajat al SUA. Prin eforturile noastre comune , vom aduce pace și prosperitate atât pentru țările noastre, cât și nu numai, apărând interesele noastre comune”, a notat Klaus Iohannis.
“Felicitări preşedintelui Donald Trump pentru această victorie istorică! România este pregătită să lucreze împreună pentru a consolida parteneriatul nostru strategic. Sub noua dumneavoastră conducere, sperăm la pace şi prosperitate pentru toţi cetăţenii noştri. Aşteptăm cu nerăbdare o colaborare fructuoasă”, a scris Marcel Ciolacu, pe Twitter.
Republicanul a revendicat ‘o victorie politică nemaivăzută’, în cadrul unui discurs susţinut la West Palm Beach, în Florida, după ce postul de televiziune Fox News l-a creditat cu victoria în alegerile prezidenţiale din Statele Unite. Este singura media americană care a făcut, până acum, acest lucru.
De menționat că, tehnic, numărarea voturilor din SUA nu s-a încheiat încă. Donald Trump le-a mulţumit, însă, americanilor, că l-au ales ‘al 45-lea şi al 47-lea preşedinte al SUA’.
‘Am scris istorie’, a spus republicanul, promiţând să ajute ţara ‘să se vindece’.
Candidatul propus de Donald Trump pentru a-i fi vicepreşedinte, JD Vance, a declarat, la rândul său, că ‘am fost martorii celei mai mari reveniri politice din istoria SUA’.
Pentru moment, Donald Trump are 266 de mari electori, în condiţiile în care numărul de electori pentru a câştiga cursa pentru preşedinţia SUA este de 270.
Contracandidata sa, democrata Kamala Harris, nu li s-a adresat, până acum, susţinătorilor ei.
Republicanul Donald Trump a revendicat miercuri ”o victorie politică fără precedent” în alegerile prezidenţiale din Statele Unite, într-un discurs susţinut la sediul său de campanie din West Palm Beach, în statul Florida, în contextul în care postul de televiziune conservator Fox News l-a proclamat câştigător, scrie Agerpres.
“Am scris istorie”, a proclamat Trump în faţa susţinătorilor săi, promiţând să ajute ţara “să se vindece”.
Donald Trump le-a mulţumit americanilor pentru că l-au ales “al 45-lea şi al 47-lea preşedinte al SUA”.
“Va fi vârsta de aur a Americii. Este o victorie magnifică pentru toţi americanii şi ne va permite să facem din nou America măreaţă”, a mai spus Trump.
Candidatul la vicepreşedinţia SUA al lui Trump, JD Vance, a proclamat şi el de pe scenă că “am fost martorii celei mai mari reveniri politice din istoria SUA”.
“America ne-a dat un mandat puternic şi fără precedent”, a declarat Trump anterior în cursul zilei de miercuri la centrul de convenţii din comitatul Palm Beach.
Liderul republican din Camera Reprezentanţilor l-a felicitat deja pe “preşedintele ales” Donald Trump. Mike Johnson a salutat “speranţa” care se naşte din întoarcerea republicanului la Casa Albă.
Alte media americane nu l-au creditat încă pe Trump cu victoria în alegeri, dar el pare să fie în pragul victoriei după ce a câştigat în statele-cheie Pennsylvania, Carolina de Nord şi Georgia, iar în celelalte patru este în avans, potrivit Edison Research.
Pentru moment, Donald Trump are 266 de mari electori, faţă de 195 Kamala Harris, în condiţiile în care numărul de electori pentru a câştiga cursa pentru prşedinţia SUA este de 270.
Kamala Harris, candidata Partidului Democrat, a anunțat că nu se va adresa națiunii astăzi.
