Radio România Internațional

Tag: Donald Tusk

  • Politici europene mai severe privind migraţia ilegală

    Politici europene mai severe privind migraţia ilegală

    Speranţele României şi Bulgariei pentru o decizie a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din octombrie privind primirea în spaţiul Schengen terestru s-au văzut din nou înşelate.

    „Stabilirea datei de ridicare a controalelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România va necesita o nouă decizie a Consiliului”, a transmis, într-un comunicat, Președinția Ungară a Consiliului Uniunii Europene. Practic, Austria s-a arătat din nou împotriva aderării totale a celor două ţări la spaţiul european de liberă circulaţie.

    Ministrul de interne austriac, Gerhard Karner, a declarat că, deși există progrese în privința controalelor la frontiere, „nu suntem încă la capătul drumului”. Din nou, în numele luptei împotriva migraţiei ilegale, intrarea României şi Bulgariei în zona Schengen se vede amânată fără un termen precis.

    În acelaşi timp, Bruxelles-ul a anunţat că va propune o nouă legislaţie pentru a încuraja expulzarea migranţilor ilegali, a anunţat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o scrisoare adresată celor 27 de state membre. Noile norme vor include: „obligaţii clare de cooperare pentru persoanele respinse şi dorinţa de a raţionaliza eficient procesul de returnare”, a transmis şefa Executivului comunitar. Practic, Comisia propune facilitarea expulzării persoanelor aflate într-o situaţie ilegală, în special prin stabilirea unei recunoaşteri reciproce a deciziilor luate de statele membre.

    Adoptarea de politici europene mai stricte privind migraţia ilegală se regăseşte din ce în ce mai mult şi la nivelul capitalelor europene. În Polonia, de pildă, la recenta Convenţie a Platformei Civice, grupare care a sărbătorit un an de când se află la guvernare, premierul Donald Tusk a anunțat o nouă strategie națională privind migraţia şi, în context, suspendarea temporară a dreptului la azil pentru oricine trece în Polonia din Rusia sau Belarus.

    Donald Tusk: „Prin întărirea graniței, voi fi absolut dur în privința migrației ilegale și în ceea ce privește respectarea doar a acelor legi europene privind migrația care ne susțin securitatea. Nu vom respecta și nu vom implementa ideile UE care, în opinia noastră, ne pun în pericol securitatea. Şi vorbesc aici despre pactul privind migrația.”

    Potrivit agenției Frontex, granița terestră de est a Poloniei cu Republica Belarus a înregistrat, anul acesta, o creștere a trecerilor ilegale cu 192%.

  • Reacții româneşti şi internaţionale la rezultatul referendumului din Republica Moldova

    Reacții româneşti şi internaţionale la rezultatul referendumului din Republica Moldova

    Rezultatul referendumului din 20 octombrie 2024 din Republica Moldova, care a arătat o ușoară majoritate în favoarea aderării la Uniunea Europeană, a generat reacții diverse din partea politicienilor români şi europeni.

     

    Marcel Ciolacu: “Un pas important spre Vest”

    Premierul României, Marcel Ciolacu, a salutat rezultatul referendumului, subliniind importanța acestuia pentru viitorul european al Republicii Moldova. El a declarat că rezultatul strâns demonstrează necesitatea intensificării eforturilor pentru a convinge cetățenii din zonele rurale și din provincie, unde influența propagandei rusești este mai puternică. Ciolacu a felicitat cetățenii moldoveni pentru rezistența lor în fața presiunilor externe și a subliniat sprijinul total al României pentru Republica Moldova.

    Elena Lasconi: “Prosperitatea vine de la Vest”

    Președinta USR, Elena Lasconi, a felicitat cetățenii moldoveni pentru alegerea făcută, subliniind că prosperitatea și democrația vin din Vest, nu din Rusia lui Putin. Lasconi a criticat politicienii români care, în opinia ei, își ascund incompetența cu replici favorabile Rusiei și a subliniat importanța unei comunicări clare și oneste între stat și cetățeni.

    Klaus Iohannis: “Un pas spre modernizare”

    Președintele României, Klaus Iohannis, a salutat victoria forțelor pro-europene din Republica Moldova și a exprimat speranța că acest rezultat va accelera procesele de modernizare și apropiere de Uniunea Europeană. Klaus Iohannis a reiterat sprijinul României pentru Republica Moldova în atingerea acestor obiective.

    ‘‘Salut votul pentru integrarea europeană la referendumul din Republica Moldova şi pentru susţinerea populară exprimată în favoarea doamnei preşedinte Maia Sandu şi a valorilor democratice. Destinul Republicii Moldova trebuie decis doar de cetăţenii săi”, a scris Klaus Iohannis pe platforma X.

     

    Nicolae Ciucă: „Rezultatul strâns al votului la referendumul din Moldova arătă forța de manipulare a propagandei ruse”

    Nicolae Ciucă a transmis, luni, un mesaj, după rezultatul foarte strâns al referendumului pentru apartenența Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Preşedintele PNL spune că rezultatul arată că „Rusia continuă agresiunea hibridă asupra Europei”.

    ”Felicit cetăţenii Republicii Moldova pentru votul în favoarea drumului european! Chiar dacă e o victorie la limită, acest vot e un mare pas înainte pentru un viitor mai bun al Republicii Moldova”, a scris, azi, 21 octombrie, pe Facebook, preşedintele PNL şi al Senatului, Nicolae Ciucă.

     

    Iată şi din reacțiile politicienilor europeni la rezultatul referendumului din Republica Moldova:

     

    Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PPE / PNL), președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova a salutat votul de la referendumul pentru aderarea la UE:

    „Rezultatul alegerilor este o victorie a oamenilor din Republica Moldova. Este o victorie pentru un viitor european garantat. Este o victorie împotriva Federației Ruse care a mobilizat resurse fără precedent în încercarea de a influența rezultatul alegerilor democratice și al referendumului. Rezultatul strâns al referendumului nu înseamnă că Moldova este divizată, ci înseamnă că, în ciuda propagandei și a implicării masive a Federației Ruse, oamenii au găsit puterea de a alege Europa.”

    De asemenea,  ca negociator-șef al Parlamentului European privind Planul de Creștere de 1,8 miliarde de euro pentru Republica Moldova, Siegfried Mureșan a mai declarat: “Mă mă voi asigura că adoptăm cât mai repede legislația europeană astfel încât banii să ajungă acolo unde este nevoie de ei: în infrastructura țării, în școli, drumuri, spitale, dar și în modernizarea administrației publice și continuarea reformelor în sistemul de justiție. Integrarea europeană aduce rezultate concrete pentru oameni, iar oamenii trebuie să simtă acest lucru cât mai repede.”

     

    Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European din partea PSD, a scris pe Facebook că „începând de acum, putem să creăm perspective reale privind finalizarea negocierilor până în 2030 și ulterior aderarea la Uniunea Europeană”.

    Negrescu a vizitat săptămâna trecută Capitala și a anunțat că a inițiat demersurile pentru deschiderea unui birou al Parlamentului European la Chișinău.

    Mai mult, alesul român de la Bruxelles avertizează că „lumea occidentală trebuie să se trezească și să realizeze impactul nefast al propagandei ruse”.

    Donald Tusk: “Maia Sandu și-a salvat din nou țara”

    Premierul Poloniei, Donald Tusk, a lăudat curajul președintei Maia Sandu și al cetățenilor moldoveni. „Înfurie Moscova, impresionează Europa și își salvează încă o dată țara – asta e ea, Maia Sandu. Un mare lider și o națiune curajoasă!”.

     

    „Bravo, Republica Moldova! Vă mulțumesc pentru curaj. Îți mulțumesc, Maia Sandu. Conducerea și curajul tău au schimbat cursul istoriei. Europa este Moldova. Moldova este Europa. Viitorul nostru se va scrie împreună”, a transmis președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

     

    Iată şi reacția șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen:

    „Felicitări poporului Moldovei și ție, Maia Sandu. Ați reușit din nou! În fața tacticilor hibride ale Rusiei, Moldova demonstrează că este independentă, este puternică și își dorește un viitor european!”, a scris Ursula von der Leyen, pe rețeaua X.

     

    Peter Stano: “Ingerințe fără precedent”

    Purtătorul de cuvânt al șefului diplomației UE, Josep Borrell, a declarat că votul a avut loc într-un context de ingerință și intimidare fără precedent din partea Rusiei și a intermediarilor ei, vizând destabilizarea procesului democratic în Republica Moldova.

     

    Josep Borrell: “Un pas important pentru Moldova”

    Șeful diplomației UE, Josep Borrell, a felicitat cetățenii moldoveni pentru curajul lor și a subliniat că acest referendum reprezintă un pas important pentru viitorul european al Republicii Moldova.

  • Statul de drept în Polonia

    Statul de drept în Polonia

    Între responsabilitățile Uniunii Europene se numără și aceea de a se asigura că guvernele Uniunii respectă valorile comunitare, precum statul de drept, democrația și standardele privind drepturile omului.

    Pornind de la această premisă și considerând că guvernul de la Varșovia de la acea vreme ar putea face abuz de putere, Comisia Europeană a început în urmă cu câțiva ani o anchetă cu privire la respectarea statului de drept în Polonia. Bruxellesul era îngrijorat de modificările pe care executivul polonez le făcea în legătură cu Tribunalul Constituțional și cu mass-media publică, modificări care ar fi putut afecta statul de drept.

    Mai exact, guvernul numise mai mulți judecători care să activeze în cadrul Tribunalului Constituțional decât avea dreptul să facă și refuza să pună în aplicare o hotărâre a instanței amintite legată de numirea judecătorilor. Dacă Guvernul putea ignora ce spunea Tribunalul, aceasta însemna că instanța respectivă nu își putea îndeplini sarcina de a se asigura că Executivul respectă limitele impuse de Constituție, adică Tribunalul Constituțional nu era în măsură să oprească Guvernul de la a adopta legi care să încalce drepturile omului protejate prin Constituție.

    De asemenea, a modificat normele privind modul de funcționare a Tribunalului Constituțional, încetinind procesul de adoptare a hotărârilor. Nu în ultimul rând, Comisia Europeană era îngrijorată că modificările făcute de guvernul de la acea vreme cu privire la postul public ar putea interfera cu dreptul la libertatea de exprimare și libertatea de informare. Modificările introduse ofereau Guvernului puterea de a-i numi pe cei aflați în funcțiile de conducere ale mass-mediei publice, precum și pe membrii consiliilor de supraveghere a mass-mediei publice.

    În consecință, pentru prima dată, Comisia s-a folosit de puterea sa de a iniția o anchetă reglementată de articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Acum, ancheta a fost finalizată, iar planul de acțiune prezentat în februarie de noul guvern Donald Tusk ca răspuns la disputa de lungă durată privind statul de drept și independența justiției a determinat executivul UE să-și anunțe intenția de a închide procedura împotriva Varșoviei, cea pentru care Bruxellesul a păstrat înghețate ani de zile peste o sută de miliarde de euro fonduri comunitare alocate Poloniei.

    Christian Wigand, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru statul de drept, Carta drepturilor fundamentale:

    “Comisia Europeană și-a finalizat analiza privind situația statului de drept din Polonia în contextul procedurii articolului 7 din Tratatul privind UE. Comisia consideră că nu mai există un risc clar de încălcare gravă a statului de drept în Polonia. Polonia a lansat o serie de măsuri legislative și nelegislative pentru a răspunde preocupărilor privind independența sistemului de justiție, a recunoscut primatul dreptului UE și s-a angajat să pună în aplicare toate hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene și Curții Europene a Drepturilor Omului.”

    Condițiile cerute, legate de reformele specifice statului de drept, „au fost deja îndeplinite”, a precizat Christian Wigand, adăugând că Executivul comunitar va continua să „monitorizeze în mod regulat” măsurile din planul de acțiune polonez, precum și alte inițiative de promovare a statului de drept în Polonia.

    În ultimele luni, dovadă a relaxării relațiilor dintre Bruxelles și Varșovia după preluarea mandatului de către Donald Tusk, Comisia Europeană a dezghețat deja 76,5 miliarde de euro din Fondurile de coeziune și 6,3 miliarde de euro din Next Generation EU pentru Polonia, parte din totalul de 137 de miliarde înghețate de Uniunea Europeană.

     

  • Bruxelles-ul anunţă deblocarea fondurilor europene pentru Polonia

    Bruxelles-ul anunţă deblocarea fondurilor europene pentru Polonia

    Bruxelles-ul îngheţase aceste fonduri, acuzând fostul guvern polonez condus de formaţiunea conservatoare Lege şi Justiţie de încălcarea statului de drept prin reformele efectuate în justiţie, limitarea drepturilor comunităţii LGBT sau contestarea întâietăţii deciziilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în faţa dreptului naţional.

    Ursula von der Leyen a salutat reformele şi măsurile iniţiate de guvernul liberal condus de Donald Tusk privind “independenţa justiţiei” şi planul de acţiune aferent pe care Varşovia l-a prezentat recent Bruxelles-ului. Principalele puncte ale acestui plan privesc statutul Consiliului Naţional al Magistraturii, al Curţii Supreme, Curţii Constituţionale, tribunalelor de drept comun şi separarea funcţiilor de ministru al justiţiei şi de şef al Parchetului naţional. Din fondurile de aproximativ 136,5 miliarde de euro care vor fi deblocate, circa 76,5 miliarde reprezintă fonduri de coeziune şi în jur de 60 de miliarde fonduri din planul european de relansare post pandemie şi de susţinere a tranziţiei verzi. “Sunt mulţi bani, dar îi vom folosi bine”, a promis premierul polonez după întâlnirea cu preşedinta Comisiei Europene.

    După ce partidul conservator Lege şi Justiţie a pierdut majoritatea şi puterea în urma alegerilor din octombrie anul trecut, noul executiv condus de liberalul Donald Tusk a promis că va anula măsurile fostului guvern criticate de Bruxelles pentru a obţine deblocarea fondurilor şi va restabili statul de drept. Însă preşedintele polonez Andrzej Duda, apropiat de conservatori, precum şi unii magistraţi din instituţii-cheie, inclusiv Curtea Constituţională, se împotrivesc măsurilor promise de guvernul Tusk, dispute care se înscriu în lupta politică între actuala şi fosta putere ce are ca mize principale justiţia şi presa.

    Într-o moţiune transmisă Parlamentului de la Varşovia, actualul executiv îl acuză pe fostul premier conservator Mateusz Morawiecki că ar fi comis o infracţiune prin faptul că nu a solicitat formal Comisiei Europene plata fondurilor aferente PNRR-ului, deşi acestea erau blocate de Bruxelles.