Radio România Internațional

Tag: donație

  • Stare de fapt 21.09.2021

    Stare de fapt 21.09.2021

    Joi, 16 septembrie 2021, a avut loc ceremonia semnării actului de donație, prin care un număr semnificativ de piese de patrimoniu privind patru generații din familia Nestorescu — Calaigian – Chiriac din colecția personală a marii artiste Corina Chiriac, au intrat în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României. Marți, 21 septembrie, începând cu ora 20.00 (după știri), Corina Chiriac și Marian Stere vor avea un dialog despre istorie, generații, artă și cultură, adevărate “stări de fapt” ale actualității românești.



    Ministerul Sănătăţii informează marţi că, în prezent, la nivel naţional, există 1.131 de paturi ATI destinate pacienţilor cu COVID-19. Potrivit ministerului, 990 de paturi ATI sunt ocupate la nivelul întregii ţări. În Bucureşti sunt avizate de Direcţia de Sănătate Publică 239 de paturi de ATI pentru pacienţii COVID-19.



  • Jurnal românesc – 09.08.2021

    Jurnal românesc – 09.08.2021

    Blocul
    Naţional Sindical (BNS) a trimis o scrisoare deschisă preşedintelui României,
    Klaus Iohannis, în care îl acuză că îşi doreşte mai multă flexibilitate pentru
    cei ce vor să muncească în afara ţării, în loc să se preocupe de valorificarea
    resurselor umane în ţară. Organizaţia precizează că în cei şapte ani de mandat,
    șeful statului a acceptat o singura întâlnire cu reprezentanţii lucrătorilor,
    confederaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional, dar s-a întâlnit în
    nenumărate rânduri cu reprezentanţii mediului de afaceri. ‘În timpul mandatelor
    dvs, piaţa muncii a continuat să sufere mutaţii importante care au afectat
    profund drepturile şi libertăţile lucrătorilor, calitatea locurilor de muncă şi
    nu în ultimul rând sistemul de securitate socială’, se menţionează în
    scrisoare. Totodată, organizaţia
    sindicală susţine că de când este stat membru al UE, România nu a reuşit să
    reducă decalajele sociale faţă de media Uniunii decât în foarte mică măsură.
    ‘Cât timp România oferă oportunităţi de studiu atât de limitate, iar condiţiile
    de muncă sunt atât de precare (salarii mici, drepturi adesea încălcate,
    expunere frecventă la risc, etc.), mesajul dvs îndeamnă cetăţenii români către
    singura opţiune viabilă – migraţia’, concluzionează sindicaliştii BNS.


    Autorităţile
    separatiste din Transnistria au refuzat înregistrarea liceului ‘Lucian Blaga’ -
    singurul cu predare în limba română din Tiraspol – suspendându-i în consecinţă
    activitatea pentru cel puţin trei luni, relatează Agora.md. Pentru a rezolva
    situaţia în apropierea deschiderii anului şcolar, oficiul Avocatului Poporului
    pentru drepturile copilului a solicitat intervenţia guvernului de la Chişinău.
    Reprezentanţii biroului Avocatul Poporului pentru protecţia drepturilor
    copilului susţin că, în aceste condiţii, copiii care frecventează liceul nu vor
    putea continua procesul educaţional în anul şcolar 2021/2022, fapt care încalcă
    dreptul la educaţie şi mai multe articole din Convenţia ONU pentru drepturile
    copilului.


    Biserica
    românească de la Moncalieri, prima biserică ortodoxă construită din temelii pe
    pământ italian, a fost inclusă în volumul Lasciamoci stregare dalla luna.
    Moncalieri dal Medioevo ai giorni nostri (Să ne lăsăm vrăjiți de lună.
    Moncalieri din Evul Mediu până în prezent), semnat de Domenico Giacotto
    și Gian Giorgio Massara. In 192 de pagini, cartea prezintă oameni, locuri,
    fapte din istoria și din actualitatea culturală a localității Moncalieri. La
    pagina dedicată bisericii românești se poate admira o superbă imagine capturată
    de fotograful Mihai Bursuc și se poate citi: «O floare s-a născut în Borgo San
    Pietro. Prima biserică ortodoxă din Italia, construită în întregime din lemn,
    este la Moncalieri. (…) În stil Maramureș, acea zonă din România care abundă
    de splendide biserici din secolele XV-XVI, incluse în Patrimoniul Mondial
    UNESCO.» Biserica poartă hramul Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia și este
    păstorită de preotul paroh Marius Floricu, care a fost și inițiatorul acestui
    proiect. Ea face parte dintr-un ansamblu mai amplu, denumit Centrul de cult
    pentru religia ortodoxă Moncalieri, care mai cuprinde o poartă tradiţională
    maramureşeană, un altar estiv, un prăznicar şi o casă parohială cu sală polifuncţională.
    Proiectul a fost prezentat şi premiat la Festivalul de Arhitectură Torino 2013.


    Biblioteca
    Judeţeană ‘Alexandru şi Aristia Aman’ (Craiova) a obţinut o nouă donaţie de
    carte pentru Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc – Colecţia ‘Biblioteca Română
    din Freiburg’. Alcătuită din cărţi, reviste şi obiecte cu o valoare simbolică
    inestimabilă şi cu un mare potenţial muzeal, Colecţia cuprinde inclusiv o serie
    de documente şi manuscrise ale lui Nicolae Romanescu, primarul iconic al
    Craiovei. În felul acesta, potrivit directorului Mihai Neagu, ‘o parte
    importantă a istoriei Craiovei se întoarce acasă din exil’. Înfiinţată la 1 mai
    1949, Biblioteca Română din Freiburg este o instituţie simbolică a exilului
    românesc postbelic, cu un patrimoniu impresionant de carte, documente şi
    obiecte muzeale, care relevă amplitudinea fenomenelor culturale româneşti din
    diaspora. Biblioteca deţine o colecţie aproape completă a tuturor revistelor şi
    gazetelor româneşti din exil, precum şi manuscrise de o valoare inestimabilă
    precum: manuscrisul poeziei Criticilor mei de Mihai Eminescu şi
    manuscrise ale unor scriitori ca Vasile Alecsandri, Mircea Eliade, George
    Enescu, Elena Văcărescu, Liviu Rebreanu, Ionel Teodoreanu. Acest patrimoniu
    este completat de obiecte şi costume populare din aproape toate provinciile
    româneşti şi din Macedonia.


  • Vizită a secretarului de stat Dan Necăluescu în Ucraina

    Vizită a secretarului de stat Dan Necăluescu în Ucraina

    Secretarul de stat Dan Neculăescu a efectuat, vineri, o vizită de lucru la Cernăuţi, atât pentru realizarea unei donaţii umanitare către Ucraina, în scopul susţinerii luptei împotriva pandemiei de COVID-19, cât şi pentru a continua discutiile privind agenda bilaterală. Din delegaţia României a mai făcut parte şi secretarul de stat Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.



    În discursul ţinut la ceremonia de donaţie a ajutorului umanitar al României, în Piaţa Teatrului din Cernăuţi, secretarul de stat Dan Neculăescu a subliniat importanţa acordată de România solidarităţii în combaterea pandemiei de COVID-19. De asemenea, a punctat dorinţa părţii române de a dezvolta relaţii de bună vecinătate, reiterând poziţia constantă de sprijin pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.



    Programul vizitei secretarului de stat român a mai inclus întâlniri cu reprezentanţii minorităţii române din Ucraina, inclusiv în comun cu şeful delegaţiei ucrainene, ministrul adjunct al afacerilor externe Vasyl Bodnar,



    În întâlnirea cu reprezentanţii minorităţii române şi delegaţia ucraineană, secretarul de stat Dan Neculăescu a evidenţiat locul central al temei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române în ansamblul dialogului cu Ucraina, elemente evidenţiate cu prioritate în cadrul convorbirii telefonice a Preşedinţilor României şi Ucrainei din 12 mai 2021 şi în discuţiile ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu cu omologul ucrainean, Dmytro Kuleba, din 23 aprilie 2021.



    A arătat că transformările prin care trece sistemul educaţional ucrainean şi care afectează învăţământul în limba română reclamă o soluţie asumată la nivel central de autorităţile ucrainene. Secretarul de stat din MAE român a cerut părţii ucrainene să consulte reprezentanţii minorităţii române cu privire la deciziile juridice şi administrative care le afectează drepturile identitare.



    Secretarul de stat Dan Neculăescu a salutat recunoaşterea de către Ucraina a identităţii între limba română şi aşa-zisa limbă moldovenească, confirmată de ministrul de externe ucrainean Kuleba ministrului de externe Aurescu cu ocazia vizitei la Bucureşti la 23 aprilie, şi a evidenţiat necesitatea ca Ucraina să recunoască cât mai curând inexistenţa aşa-zisei limbi moldoveneşti.



    Totodată, a reiterat determinarea părţii române pentru punerea în aplicare a aspectelor convenite la discuţiile bilaterale la nivel înalt între miniştrii de externe şi cei doi Preşedinţi şi a subliniat necesitatea îndeplinirii condiţiilor pentru relansarea cât mai rapide a activităţii Comisiei mixte româno-ucrainene pentru protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, inclusiv prin nominalizarea co-preşedintelui părţii ucrainene.


  • MAE: Donarea de către Japonia a 12.200 de tablete de Avigan (Favipiravir)

    MAE: Donarea de către Japonia a 12.200 de tablete de Avigan (Favipiravir)

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) şi Ministerul Sănătăţii au anunțat că Guvernul Japoniei, a donat 12.200 de tablete de Avigan (Favipiravir), medicament experimental dezvoltat de compania niponă Toyama Chemicals şi utilizat în tratamentul afecţiunilor cauzate de noul coronavirus.

    Donaţia, realizată în urma demersurilor efectuate de MAE pe cale diplomatică și de către Ministerul Sănătății, face parte dintr-un program umanitar în valoare de 1 milion USD desfăşurat de Guvernul Japoniei, în cadrul căruia medicamentul va fi distribuit cu titlu gratuit în 38 de ţări solicitante (dintre cele peste 70 de ţări care şi-au exprimat dorinţa de a fi incluse în acest studiu clinic). Expedierea medicamentului s-a realizat prin bunele oficii ale Oficiului Naţiunilor Unite pentru Servicii de Proiect (UNOPS). Cele 12.200 de tablete alocate României reprezintă tratamentul pentru 100 de pacienţi suferinzi de COVID-19, se arată în comunicatul MAE.

    MAE şi Ministerul Sănătăţii apreciează decizia Japoniei de a include România printre beneficiarii programului şi consideră că acest gest este definitoriu pentru relaţia strânsă de prietenie dintre România şi Japonia şi, totodată, pentru solidaritatea internaţională în faţa pandemiei COVID-19.

    De asemenea, MAE și Ministerul Sănătății mulțumesc Ambasadei Japoniei la București pentru sprijinul prețios acordat în concretizarea acestui demers.

  • Jurnal românesc – 08.05.2020

    Jurnal românesc – 08.05.2020

    Delegaţia
    de oficiali români care au însoţit cele 20 de autocamioane cu echipamente pe
    care România le-a donat Republicii Moldova pentru sprijinul luptei cu epidemia
    de COVID-19 şi din care au făcut parte ministrul de Interne şi cel al
    Sănătăţii, Marcel Vela şi Nelu Tătaru, a fost primită la Chişinău de
    preşedintele moldovean, Igor Dodon, şi de prim-ministrul Ion Chicu.
    România rămâne un partener strategic pentru Republica Moldova, iar
    măsurile decise de autorităţile române sunt o dovadă în plus a faptului că
    România a fost şi este mereu alături de cetăţenii Republicii Moldova şi
    reacţionează prompt şi solidar atunci când este nevoie, a declarat Marcel
    Vela. Ministrul a subliniat faptul că materialele sanitare şi de protecţie se
    adresează fără discriminare tuturor oamenilor din stânga Prutului, indiferent
    de etnie, religie sau de limba vorbită. La rândul său, preşedintele Republicii,
    Igor Dodon, a calificat demersul drept un gest cu adevărat frățesc
    şi a apreciat că acest sprijin este printre cele mai consistente oferite.
    Ajutorul pe care România l-a acordat Republicii Moldova constă, pe de o parte,
    în echipamente şi medicamente în valoare totală de 3,5 milioane de euro, şi pe
    de altă parte, într-o echipă medicală care activează încă de săptămâna trecută
    în unităţi sanitare din Bălţi, Chişinău şi Cahul.




    Românii
    din Italia se află în topul străinilor care trimit bani acasă, potrivit unui
    studiu publicat de fundația italiană Leone Moressa, scrie gazetaromaneasca.com.
    Conaţionalii din peninsulă au trimis în România, în 2019, peste 600 de milioane
    de euro, fapt care-i plasează pe treapta a doua a clasamentului remitențelor.
    Studiul arată că românii au trimis în ţară fiecare peste 500 de euro anul
    trecut, în condițiile în care comunitatea românească din Italia numără peste
    1,2 milioane de persoane. Pe primul loc al clasamentului se află însă cetăţenii
    din Bangladesh, iar pe locul trei, cei filipinezi urmaţi de pakistanezi și
    senegalezi. Studiul indică faptul că, anul trecut, peste 6 miliarde de euro au
    fost trimişi din Italia, cu 4% mai mult decât în 2018, iar fiecare român a
    trimis acasă, în medie, 42,37 de euro pe lună. Un raport al Băncii Mondiale,
    publicat recent, a evidenţiat faptul că diaspora românească a trimis în ţară
    7,2 miliarde de dolari în 2019, echivalentul a aproape 3% din produsul intern
    brut aferent anului trecut. Banca Mondială a avertizat, însă, că din cauza
    măsurilor economice şi sociale luate pentru a combate pandemia de COVID-19,
    nivelul remitenţelor la nivel mondial ar urma să scadă cu 142 de miliarde de
    dolari în 2020 şi că România ar putea fi una dintre ţările care vor înregistra
    o scădere drastică a trimiterilor de bani din străinătate.




    Accademia
    di Romania in Roma organizează proiectul online Muzicieni români la
    Roma, în contextul restricţiilor impuse de criza sanitară globală.
    Mini-stagiunea muzicală virtuală se desfăşoară până pe 24 iunie în colaborare cu
    o serie de asociaţii culturale din România şi Italia. Programul a început pe 16
    aprilie cu transmisiunea piesei Buenos Aires de Thierry Huillet, în
    interpretarea Clarei Cernat – la vioară şi a lui Thierry Huillet – la pian.
    Mini-stagiunea continuă pe 9 mai, la ora 16.00 (ora României) când violonceliştii
    Marin Cazacu şi Ştefan Cazacu vor interpreta Sonata pentru 2
    violoncele de Jean Baptiste Barriere. Programul complet este disponibil
    pe site-ul Institutului Cultural Român, www.icr.ro, iar concertele pot fi
    urmărite pe pagina de Facebook a Accademiei di Romania in Roma.




    Institutul
    Cultural Român de la Praga a iniţiat proiectul Povești și basme românești
    pentru copii, care se desfăşoară în perioada în perioada 3 – 31 mai.
    Demersul îşi propune să aducă literatura românească pentru copii în atenția
    publicului ceh. În acest sens, actrița de teatru şi televiziune Michaela
    Tomesova citește câte un basm românesc în limba cehă în fiecare zi de joi și
    duminică, de la ora 19.00. Durata unei povești este de aproximativ 25-30 de
    minute. Înregistrările sunt difuzate pe pagina de Facebook a ICR Praga şi sunt
    apoi disponibile pe canalul de YouTube al reprezentanței. Primul basm prezentat
    a fost Doi feți cu stea în frunte de Ioan Slavici. Lista completă a
    poveştilor se găseşte pe site-ul www.icr.ro.




    Institutul
    Cultural Român de la Berlin a prezentat pe pagina sa de Facebook lungmetrajul
    în limba germană În sudul sufletului meu, despre poetul Paul Celan.
    Filmul a fost precedat de o discuție live cu regizorul peliculei Frieder
    Schuller, moderată de directorul ICR Berlin, Claudiu Florian. Filmat între 1986
    şi 1988 în România, În sudul sufletului meu relatează anii
    petrecuți în București de tânărul Paul Celan și crearea celui mai cunoscut poem
    al său Fuga morții. Regizorul spune că a fost puternic influențat de
    prietenii lui Celan, încă în viață la acea vreme, care i-au relatat că anii
    1945-1947 au fost cei mai fericiți ani din viața poetului. Originar din
    România, Frieder Schuller este poet de limbă germană, libretist, scenarist și
    regizor. Cel mai recent film al său, Un sat se trezește. Transilvania și
    prințul, a fost realizat la Viscri, acolo unde moştenitorul coroanei
    britanice prinţul Charles deține o casă.

  • UE sprijină forţa militară comună din Sahel

    UE sprijină forţa militară comună din Sahel

    Comunitatea internaţională s-a
    angajat, în cadrul unei conferinţe care a avut loc la Bruxelles, să ofere o
    donaţie totală de peste 410 milioane de euro pentru forţa militară a grupului
    G5 din Sahel    , regiune din partea central-nordică a Africii. Banii sunt meniţi să sprijine lupta împotriva terorismului şi
    să aducă stabilitate în această regiune. Despre suma stransă, şefa
    diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a declarat că este mult peste
    aşteptările iniţiale    . În total, Uniunea a promis 176
    de milioane de euro, din bugetul comun al blocului militar şi din contribuţiile
    individuale ale statelor membre.

    Prezent la conferinţă, preşedintele
    Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a vorbit despre situaţia din Sahel: Sahelul este un teritoriu aproape la fel de vast ca Uniunea
    Europeană, care concentrează o mulţime de provocări strâns legate între ele:
    sărăcia extremă, fragilitatea îngrijorătoare, nesiguranta crescândă. Astăzi, o
    cincime din populatia din Sahel suferă de insecuritate alimentară, care este un
    factor de fragilitate în întreaga regiune. Conflictele si crizele au deplasat
    cinci milioane de persoane. Trei sferturi din populaţia din această regiune are
    sub 35 de ani si, în plus, există puţine perspective pentru viitor – un alt
    factor de fragilitate. Dezechilibrele climatice au consecinţe dramatice în
    regiune şi, în mod evident, agravează tensiunile în ţările care trebuie să se
    confrunte, de asemenea, cu o demografie agresivă, cu o lipsă acută de ocupare a
    forţei de muncă pentru tineri şi cu fluxuri migratorii semnificative.

    Conform estimărilor, Forţa Comună a G5 Sahel, care reuneşte militari din
    Burkina Faso, Ciad, Mali, Mauritania şi Niger, ar avea nevoie de circa 500 de
    milioane de dolari pentru a fi pe deplin funcţională. Obiectivul comunităţii
    internaţionale este de a crea o forţă militara de cinci mii de soldaţi, care să
    fie instruiţi şi echipaţi corespunzător pentru a patrula şi a restabili
    autoritatea în zonele fierbinţi din regiune. Pe lângă Uniunea Europeană,
    cele mai importante contribuţii financiare au fost acordate de Arabia Saudită (100 de milioane de euro) şi de
    Statele Unite (circa 50 milioane de euro).

    Sahelul este o regiune pe extinsă pe aprope trei milioane de km², având o lungime de
    3.900 km, de la ţărmul Oceanului
    Atlantic şi până la Marea
    Roşie. Ocupă mari porţiuni din Senegal, Mauritania, Mali, Burkina
    Faso, Niger, Ciad, Etiopia şi Sudan.


  • Radio Reşiţa a inaugurat Căsuţa de sticlă

    Radio Reşiţa a inaugurat Căsuţa de sticlă

    Moş
    Crăciun există la Căsuţa de sticlă
    din centrul civic al Reşiţei, unde oamenii de bine donează pentru singura
    clinică de recuperare oncologică din România, care îşi va deschide porţile în
    2017. Dovezile de solidaritate faţă de bolnavii de cancer nu contenesc, semn că
    România are suflet. Toţi au înţeles că dar din dar se face Rai – oameni de
    rând, de exemplu bătrâni care au dăruit fără să stea pe gânduri ultimii bani
    din portofel, copii care au fost educaţi de către părinţi să fie solidari cu
    semenii lor, familii plecate peste hotare şi revenite acasă de Crăciun, bolnavi
    de cancer care probabil înţeleg cel mai bine utilitatea acestui centru
    specializat, dar şi persoane care au pierdut pe cineva drag din cauza acestei
    maladii tăcute.


    Până în
    Ajunul Crăciunului, Radio Reşiţa oferă, 24 de ore din 24, Muzică pentru viaţă!


    S-au
    alăturat campaniei umanitare şi copiii cu nevoi speciale de la Centrul Şcolar
    de educaţie incluzivă Primăvara
    din Reşiţa, care pentru o zi au uitat de greutăţile cu care se confruntă şi au
    devenit spiriduşii Moşului. Cei mici au pregătit prăjituri pentru a ajuta la
    strângerea de fonduri pentru bolnavii de cancer, iar bunătăţile au fost vândute
    în centrul civic al Reşiţei. Ce a urmat a fost de vis şi greu de transpus în
    cuvinte. Micuţii au transformat cu vocile lor suave Căsuţa de sticlă într-o căsuţă fermecată. Mai apoi, trupa Phaser a
    reuşit să transmită emoţia şi totodată bucuria sărbătorilor de iarnă, iar
    medicul Felicia Quint a demonstrat că arta rămâne singura variantă a frumosului
    care salvează omenirea.



    Seara, distracţia s-a mutat în aer liber şi au
    urcat pe scenă solistele de muzică populară Lavinia Manciu şi Andreea
    Stoicănescu. Registrul a fost schimbat de colegii noştri Cristi Buică şi Dorian
    Ianoşi, care ne-au purtat pe Strada
    Folk. Seara a continuat cu un party, iar de buna dispoziţie s-au ocupat
    patru DJ de la Radio 3 NET

  • Jurnal românesc – 21.09.2016

    Jurnal românesc – 21.09.2016

    Premierul Dacian Cioloş, care participă, la New York, la Adunarea
    Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, a avut, marţi, în marja reuniunii, o
    întrevedere cu premierul canadian Justin Trudeau, dedicată în principal
    problemei liberalizării vizelor pentru cetăţenii români. Potrivit unor surse
    oficiale citate de Agerpres, cei doi premieri au constatat că există
    perspective bune pentru ca vizele să fie ridicate într-un viitor cât mai
    apropiat. România şi Bulgaria sunt singurele state membre ale Uniunii Europene
    ai căror cetăţeni au nevoie de vize pentru a călători în Canada. În vară,
    premierul Cioloş a avertizat că, în lipsa unei decizii la nivel politic la
    Ottawa privind liberalizarea vizelor, România, ca membră a UE, ar putea,
    asemenea Bulgariei, să nu ratifice acordul comercial Uniunea Europeană-Canada a
    cărui semnare, prevăzută în această toamnă, depinde de ratificarea prealabilă a
    Parlamentelor naţionale.




    Aflat în vizită parlamentară în Portugalia, deputatul PSD Angel Tîlvăr
    s-a întâlnit vineri, 16 septembrie, cu elevii şi cadrele didactice de la
    Şcoala românească de sâmbătă de la Lisabona – se arată într-un comunicat.
    Parlamentarul român a fost însoţit de ambasadorul României în Republica
    Portugheză, Ioana Bivolaru. Angel Tîlvăr a declarat că, aşa cum a făcut-o şi pe
    perioada mandatului de ministru delegat pentru relaţiile cu românii de peste
    hotare, dar şi în calitate de parlamentar şi cadru didactic, el susţine, cu
    profundă convingere, elaborarea de sisteme şi strategii prin care fiecare copil
    şi tânăr român, oriunde s-ar afla în lume, să aibă acces la învăţarea limbii
    materne şi să poată rămâne într-o legătură reală şi permanentă cu România.
    Şcoala românească de sâmbătă, proiect al Asociaţiei Comunitatea Românească
    din Lisabona a fost şi este susţinut de către statul român, prin intermediul
    finanţărilor acordate în cadrul sesiunilor specifice organizate de către
    Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul
    Ministerului Afacerilor Externe. Cei o sută de elevi ai şcolii provin din
    familii de români din România şi Republica Moldova, iar proiectul le permite
    acestora accesul la învăţarea limbii române şi la cunoştinţe de istorie şi
    geografie şi le oferă posibilitatea de a rămâne în legătură cu tradiţiile,
    obiceiurile şi cultura română.




    Iniţiativa legislativă care permite cumpărarea de vechime de către
    persoanele care nu au stagiul de pensie complet a fost adoptată, marţi, de
    plenul Camerei Deputaţilor cu 198 de voturi pentru – informează publicaţia
    online azi.ro. Persoanele interesate să îşi cumpere vechime încheie un
    contract de asigurare socială în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a
    iniţiativei legislative. Perioadele de timp pentru care se poate efectua plata
    contribuţiei de asigurări sociale sunt cele care se încadrează în intervalul de
    timp cuprins între data încheierii contractului de asigurare socială şi ultimii
    5 ani anteriori acestei date. Camera Deputaţilor este for decizional, astfel că
    legea merge la promulgare.




    Arhiva fostului director al Secţiei române a postului Radio Europa Liberă
    din Germania, Nicolae Stroescu-Stînişoară, a fost donată Institutului de
    Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Într-un
    comunicat, IICCMER mulţumeşte soţiei fostului jurnalist, Ingeborg Stroescu,
    precum şi şefei de cabinet a fostului director al Secţiei române a postului
    Radio Europa Liberă din Germania, Alice Zwoelfer, pentru sprijinul acordat
    institutului în demersurile sale de cercetare a trecutului recent. Prin această
    nouă donaţie, IICCMER îşi îmbogăţeşte fondul arhivistic privind istoria
    exilului românesc. Radio Europa Liberă a jucat un rol determinant în istoria
    recentă a ţării, fiind considerat cel mai important fenomen mediatic al
    României de până în 1989.

  • Jurnal românesc – 20.09.2016

    Jurnal românesc – 20.09.2016

    Şapte secţii de votare vor fi înfiinţate în localităţi din Republica Moldova, Spania şi Marea Britanie, după centralizarea parţială a numărului de cetăţeni români din străinătate care s-au înscris în Registrul Electoral. Autoritatea Electorală Permanentă anunţă că în localităţile respective a fost atins pragul minim de 100 astfel de înscrieri cu opţiunea pentru votul la o secţie aflată în apropierea locuinţei. În ceea ce priveşte numărul de solicitări de vot prin corespondenţă, cele mai multe au venit din Spania, Republica Moldova, Germania, Marea Britanie şi Franţa, se precizează într-un comunicat al Autorităţii.



    Elevi din liceele şi gimnaziile din Republica Moldova pot opta începând din acest an şcolar pentru o nouă disciplină: educaţia prin film. Prin acest proiect se doreşte familiarizarea adolescenţilor cu lumea filmului documentar, astfel încât elevii basarabeni să-şi dezvolte gândirea critică şi analitică. Ei vor avea ocazia să vizioneze şi să dezbată filme documentare pe teme precum drepturile omului, relaţile familiale, abuzul, discriminarea, protejarea mediului, diversitatea culturală.



    Cernăuţiul a fost declarat drept cel mai sigur oraş din Ucraina, în cadrul unui sondaj online în care internauţii au avut de ales între 26 de mari oraşe din statul vecin. Cei care au participat la sondaj au ţinut cont de câteva criterii şi au acordat puncte de la unu la şapte, evaluând siguranţa oraşului, curăţenia, confortul, accesibilitatea, gradul de poluare a mediului, nivelul de dezvoltare a infrastructurii comerciale şi de transport, prezenţa unor terenuri şi săli de sport, locuri pentru recreere şi spaţii de joacă pentru copii, calitatea serviciilor publice şi ospitalitatea locuitorilor. În acest clasament, Cernăuţiul a acumulat 5,5 puncte din 7 posibile. Capitala politică, economică şi culturală a fostei Bucovine româneşti din interbelic este urmată de oraşele Luţk şi Vinniţa, din vestul Ucrainei. Cele mai periculoase oraşe ucrainene au fost declarate Luhansk şi Doneţk, din estul rusofon şi rusofil devastat de rebeliunea secesionistă.



    Radio România Internaţional şi Asociaţia Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism din România au făcut o importantă donaţie de cărţi şi publicaţii în limba maternă pentru românii din Ungaria. Evenimentul s-a desfăşurat la Gyula, în prezenţa unei delegaţii de jurnalişti din România, a lui Tiberiu Boca, redactor-şef al emisiunilor în limba română de la Televiziunea Maghiară-Budapesta, şi a episcopului ortodox al românilor din Ungaria, Siluan.


    Potrivit colegilor noştri Valentin Ţigău şi Răzvan Emilescu, jurnaliştii din România au primit informaţii despre viaţa culturală şi spirituală a românilor din Ungaria — comunitate care, cu timpul, e din ce în ce mai redusă numeric. În numele acestei comunităţi, redactorul şef al revistei Foaia Românească şi preşedinte al Uniunii Românilor din Ungaria, Eva Iova Simon, a declarat, în exclusivitate pentru RRI: “Noi, românii din Ungaria, cu toate că suntem puţini şi din ce în ce mai asimilaţi, avem multe lucruri în comun cu românii din Serbia, atât din Voivodina cât şi din Valea Timocului. Este îmbucurător faptul că, mai ales reprezentanţii tinerei generaţii de aici creează legături între ei, inclusiv în mediul virtual, care contribuie la menţinerea limbii natale şi la eliminarea graniţelor dintre ei. Ne bucurăm că putem face acest lucru şi cu ajutorul României” – a conchis redactorul şef al revistei Foaia Românească şi preşedinte al Uniunii Românilor din Ungaria, Eva Iova Simon.

  • ”Brâncuşi e al meu”- campanie pentru „Cuminţenia pământului”

    ”Brâncuşi e al meu”- campanie pentru „Cuminţenia pământului”

    Brâncuşi e al meu – astfel se numeşte
    campania de susţinere a subscripţiei naţionale pentru achiziţia operei lui
    Constantin Brâncuşi, Cuminţenia Pământului, lansată oficial, joi, de Guvernul României şi
    Ministerul Culturii.

    Aflată, în prezent, în proprietatea moştenitorilor
    arhitectului Gheorghe Romaşcu, cel care a cumpărat-o de la Constantin Brâncuşi
    în 1911, opera de arta este
    ultima pe care statul român o mai poate recupera, pentru a o putea face
    accesibilă publicului larg şi iubitorilor de artă, după ce mai multe lucrari
    ale artistului au fost achiziţionate, în ultimii ani, de proprietari privaţi.

    Campania pentru cumpărarea Cuminţeniei Pământului urmăreşte să atragă
    contribuţiile românilor interesaţi de recuperarea patrimoniului naţional. Aşadar,
    este necesară strângerea sumei de şase milioane de euro până pe data de 30
    septembrie, care se vor adăuga la cele cinci milioane de euro alocate deja de
    Guvern. Astfel, prin intermediul
    celui mai mare retailer online, românii pot cumpăra, virtual, Cuminţenia
    Pământului, donând în conturile companiei pentru achiziţia operei lui
    Constantin Brâncuşi. Acesta este unul
    dintre cele mai importante proiecte naţionale menite să întărească
    solidaritatea dintre stat şi societate, scopul său fiind recuperarea unei componente
    a identităţii culturale autohtone, precizează Guvernul, într-un comunicat.
    Viziunile, viaţa şi valorile ne despart zi de zi, însă în momentele cheie se
    vede coeziunea unei naţiuni. Asta s-a văzut şi în cazul subscripţiei naţionale
    pentru ridicarea Ateneului Român, acum 130 de ani,     a afirmat premierul Dacian
    Cioloş, care a lansat românilor o chemare la asumarea valorilor la nivel
    individual. Vreau ca Brâncuşi să ne adune, nu să ne dezbine, a mai spus
    premierul, în sprijinul campaniei pentru achizitionarea Cuminţeniei
    Pamantului.

    Personalităţi publice au anunţat, deja, că susţin această
    iniţiativă şi apar în spotul de promovare, care va fi difuzat de astăzi.
    Printre ele se numără fosta gimnastă Nadia Comăneci, tenismanul Ilie Năstase,
    ambasadorul Franţei, Francois Saint-Paul.

    Aşadar, soarta Cuminţeniei
    Pământului, expusă, acum, la Muzeul
    Naţional Cotroceni, este în mâinile românilor. Lucrarea realizată în 1907,
    marchează, alături de opere precum Sărutul sau Rugăciunea, cea mai
    apreciată perioada de creatie a artistului. Acesta spunea despre operă: Cuminţenia
    Pământului… A fost încercarea mea de a da de fundul oceanului cu degetul
    arătător. Căci mi-a fost prea mare spaima când i-am ridicat vălul… Femeia nu
    trebuie niciodată dezvăluită… Isis trebuie să rămână acoperită sub cel puţin
    unul din cele şapte văluri ale frumuseţii sale, cel al misterului – care îi
    ofera preţuirea şi nemurirea. Cuminţenia Pământului a fost, pentru mine, ceea
    ce este cu mult mai adânc femeia – dincolo de psihologia dumneavoastră.

  • Jurnal românesc – 2.09.2014

    Jurnal românesc – 2.09.2014

    Comisia românilor de pretutindeni a Senatului de la Bucuresti a făcut o importantă donaţie de carte – peste 3.200 de manuale şcolare şi aproximativ 3.000 de volume de beletristică – elevilor din Găgăuzia, cu ocazia deschiderii anului şcolar la Liceul Mihai Eminescu din Comrat. Potrivit unui comunicat al Senatului, membrii comisiei, însoţiţi de Petru Vlah, parlamentar în Legislativul de la Chişinău, au fost primiţi de directoarea liceului, Svetlana Stoinov. Cu această ocazie, preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni, Marcel Bujor, a anunţat că donaţiile de carte la Liceul Mihai Eminescu vor continua. Agenda delegaţiei Parlmentului de la Bucureşti a mai inclus o vizită la grădiniţa din Comrat unde există grupe cu predare în limba română şi una la Universitatea de Stat din Comrat. Membrii delegaţiei s-au întâlnit cu rectorul Universităţii de Stat, Zinaida Aricova, cu mai mulţi profesori şi cu studenţii de la secţia de limba română. S-a discutat, între altele, despre înfiinţarea unui centru informaţional, al cărui obiectiv principal sa fie studierea limbii române, şi despre elaborarea unor proiecte comune cu universităţi din România.




    Ministrul roman de externe, Titus Corlăţean, a fost decorat, luni, la Chişinău, de preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, cu Ordinul de onoare, pentru contribuţia sa la apropierea fostei republici sovietice de UE. La Chişinău, Corlăţean a făcut apel la statele UE să analizeze impactul evoluţiilor regionale asupra Republicii Moldova. Am încredere că 2014, an în care in Republica Moldova vor avea loc alegeri legislative, va consemna ancorarea definitivă a Chişinăului pe traseul european, astfel încât, într-un viitor nu foarte îndepărtat, să atingem obiectivul final al acestui proces – integrarea în UE, a mai spus Corlăţean. Şeful diplomaţiei române a co-prezidat, luni, la Chişinău, cea de-a noua reuniune a Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova. La eveniment au fost prezenţi, între alţii, ministrul de externe al Italiei, Federica Mogherini, desemnată, recent, Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, şi comisarul european pentru extindere şi politică de vecinătate, Stefan Fule.




    Departamentul pentru Energie de la Bucureşti a propus Comisiei Europene să accepte amânarea cu doi ani şi jumătate a calendarului de liberalizare a preţului gazelor pentru populaţie. Gazele ar fi trebuit să se scumpească de la începutul lunii viitoare, dar Guvernul de la Bucureşti a decis să amâne aplicarea calendarului până la rezolvarea unui diferend cu Bruxellesul. Departamentul pentru Energie a lansat, deja, o dezbatere publică pe tema preţului gazelor naturale.




    Senatul a adoptat proiectele de lege privind amnistia fiscală pentru mamele care au beneficiat de indemnizaţii pentru creşterea copilului calculate în mod greşit şi pentru pensionarii care au primit sume necuvenite din cauza unor erori de calcul ale funcţionarilor. Banii deja recuperaţi vor fi restituiţi eşalonat, pe o perioadă de cinci ani, începând de la 1 ianuarie 2015. Ministrul muncii, Rovana Plumb, a precizat că, în total, sumele restituite mamelor si pensionarilor se ridică la circa 400 de milioane de lei. Cele două proiecte au fost trimise la Camera Deputaţilor, care este for decizional.

  • Caravana Gaudeamus ajunge la Mamaia

    În perioada 11 — 15 august va avea loc cea de a V-a ediţie a Târgului GAUDEAMUS Mamaia, eveniment organizat de Radio România în incinta unui pavilion expoziţional amplasat pe faleza Radio Vacanţa. Evenimentul face parte din Caravana GAUDEAMUS 2013 şi, în acest an, se înscrie în seria manifestărilor pe care Radio România le organizează cu prilejul aniversării a 85 de ani de la înfiinţarea postului public de radio şi a 20 de ani de la inaugurarea Programului LECTURA — Târgurile GAUDEAMUS.



    Deschiderea oficială a ediţiei va avea loc duminică, 11 august, ora 18.00 iar programul de vizitare a târgului este zilnic, între orele 16.00 şi 23.00. Intrarea este liberă. O dată cu târgul de carte, are loc şi expoziţia de fotografie Istoria imaginară a cărţii şi a scrisului, de Jean Marc Godès, care va fi deschisă publicului pe întreaga durată a Târgului. De asemenea, în cadrul târgului se desfăşoară campania de donaţie de carte, volumele donate de vizitatorii şi expozanţii Târgului fiind distribuite către biblioteci rurale din Dobrogea.