Tag: donatori

  • 20 martie – Conferinţă a donatorilor pentru Turcia şi Siria

    20 martie – Conferinţă a donatorilor pentru Turcia şi Siria

    Primul cutremur din 6 februarie a avut loc în zori, la ora 4 și 17 minute, și a avut magnitudinea de 7,8 pe Richter. A fost urmat de numeroase replici, dar și de un alt seism de 7,6 în plină zi, la ora 13 și 30 de minute.

    Toată lumea este foarte speriată. Nu se poate circula în oraș. Nu putem să ne ducem să vedem ce s-a întâmplat, ce s-a dărâmat, ce vedem de la televizor, a povestit la Radio România Actualități la scurt timp după cel de-al doilea cutremur Ana Maria Gunsel, româncă stabilită în orașul turc Adana, situat în apropiere de epicentru.

    Două zile mai târziu, tot ea a povestit la radio despre atmosfera din zonă:

    Am văzut reportaje cu oameni care aveau apropiații sub dărâmături, puteau să comunice cu ei cât de cât, dar nu puteau să îi scoată de acolo , nu aveau materiale, nu aveau utilaje , nu aveau personal sau, mă rog, persoane care să fie cât de cât autorizate să îi scoată de acolo.

    Amploarea dezastrului avea să se dezvăluie în timp: aproape 46 de mii de morți, peste 100 de mii de răniți și pagube materiale de peste 95 de miliarde de euro în Turcia. Din Siria, informațiile sunt mai puține și indică aproape 6 mii de persoane decedate. Și trebuie spus că bilanțul este încă provizoriu.

    Uniunea Europeană şi statele membre au intenţia de a-și lua angajamentul de a contribui într-o manieră ‘semnificativă’ la reconstrucția Turciei și Siriei, a spus la o întâlnire cu presa la Bruxelles Ana Pisonero, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene.

    Conferinţa donatorilor va avea loc luni și este organizată de executivul comunitar și de Suedia, țară care deţine în prezent preşedinţia semestrială a Uniunii Europene.

    Uniunea Europeană îndeamnă partenerii internaţionali şi donatorii mondiali să dea dovadă de solidaritate, făcând promisiuni la înălţimea amplorii şi magnitudinii distrugerilor, a mai afirmat Ana Pisonero.

    Conferința este deschisă, de altfel, tuturor statelor membre ale Uniunii, ţărilor vecine şi partenere, membrilor G20, mai puțin Rusiei, dar și organizaţiilor umanitare și instituţiilor financiare internaţionale.


  • I heart you

    I heart you

    Institutul Inimii, Târgu Mureș, partea centrală a României. O
    echipă de cardiologi condusă de medicul Horațiu Suciu realizează un transplant
    de inimă pentru o adolescentă de 16 ani. Momentul e de reținut din mai multe
    aspecte. Unu (și cel mai important) – o tânără a primit o nouă șansă la viață
    și o calitate superioară a vieții. Doi – evenimentul se petrece după doi ani de
    pandemie, timp în care nu s-au realizat decât 3-5 transplanturi pe an. Este, dacă
    vreți, un fel de premieră. Inima transplantată fusese adusă cu elicopterul de
    la Sfântu Gheorghe și a aparținut unui adolescent de 17 ani aflat în
    moarte cerebrală în urma unui politraumatism puternic.


    Transplanturile de cord la copii sunt foarte rare. La ei, insuficiența
    cardiacă este nu doar galopantă, ci și fatală, într-un timp mult mai scurt
    decât la adulți. În plus, mai este și problema lipsei donatorilor de vârstă
    mică. Lista de aşteptare pentru transplant este mereu lungă pentru toate grupele
    de vârstă, fiind o discrepanţă între cererea şi disponibilitatea de organe
    pentru intervenţia chirurgicală, astfel că 22 de pacienţi aşteaptă transplantul
    cardiac de urgenţă.


    Medicul Horațiu Suciu, coordonatorul transplantului și șeful
    Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu
    Mureș, a declarat pentru colegii noştri de la Radio România Târgu Mureș:


    Starea clinică a copiilor aflați pe lista
    de transplant se deteriorează destul de repede. Mult mai repede decât la adulți,
    la care se poate ține o stabilitate hemodinamică și biologică mai ușor. Copiii
    se deteriorează repede și, din păcate, donatorii la grupa de vârst pediatrică
    sunt mult mai rari decât la cea de adulți. Aici avem o mare nemulțumire pentru
    că, din păcate, un număr prea mic de copii beneficiază de trasplant.


    Anual, 400-500 de copii cu malformații congenitale cardiace
    rămân neoperați. 10% dintre aceștia sunt urgențe neo-natale care trebuie operate
    în prima lună de viață. 40-50% dintre aceștia probabil că decedează fără a mai
    ajunge să fie operați. Spunem probabil pentru că nu există statistici, nimeni
    nu-i urmărește pe acești copii. Aceasta pentru că singurul centru care poate să
    facă astfel de intervenții este la Târgu Mureș, iar capacitatea este limitată.
    O mie de copii se nasc anual în România cu malformații congenitale cardiace
    grave.


    Decizia familiilor de a accepta prelevarea organelor încă funcţionale
    ale copiilor în moarte clinică este dificilă, foarte delicată. De obicei,
    familiile refuză să discute cu medicii despre posibilitatea prelevării de organe
    de la copilul lor. De aceea, cine se gândește să salveze viața altui copil în
    timp ce suferă profund după pierderea propriului copil are o idee cu adevărat
    eroică. Organul recoltat astfel este de o valoare inestimabilă, iar pentru
    echipa de medici este o adevărată provocare să-l păstreze funcţional și să se
    asigure că transplantul e un succes.


    Medicul Horațiu Suciu explică pentru Radio România Târgu
    Mureș:


    Pacienții transplantați parcurg o etapă
    imediată postoperatorie de insituire a tratamentului imunosupresiv, aici este o
    mare provocare, să conducem o terapie în așa fel încât să nu existe respingere
    din partea organismului. Deci practic în momentul actual, eforturile și
    provocarea sunt în acest sens, al toleranței imunologice. Din punct de vedere
    hemodinamic, cardiac, strict chirugical, evoluția este foarte bună. Fetița este
    conștientă, este trează, cooperantă și foarte bucuroasă, pentru că era într-o
    stare foarte avansată, cu calitatea vieţii foarte deteriorată. Mămica mi-a spus
    că abia mai urca un etaj.


    Alți doi copii au fost salvați ca urmare a deciziei familiei
    de a dona organele tânărului din Covasna care a suferit un accident la sfârșitul
    săptămânii trecute.


    Ficatul a ajuns la București pentru un
    transplant hepatic la o fetiță de cinci ani internată la Spitalul Fundeni cu
    Boala Wilson, iar rinichii au ajuns la Cluj, nord-vest, tot pentru un
    transplant la un minor.


    Potrivit doctorului Suciu, în România sunt rare cazurile în
    care tinerii sunt donatori, ponderea minorilor fiind de circa 10-15%. Chiar
    dacă numărul donatorilor, în general, este în creştere faţă de anul 1999, el
    este foarte mic faţă de numărul de locuitori. Faţă de anul 1999, când am
    început noi transplantul cardiac alături de colegii de la Bucureşti, când a
    început şi transplantul hepatic şi au fost 11 donatori, e incomparabilă
    situaţia acum. S-a ajuns în 2018 spre 200 de donatori pe an. Deci este o
    schimbare clară de mentalitate, dar activitatea este una oscilantă, afirmă
    Horaţiu Suciu. Se menţine un trend de 100, 100 şi ceva de donatori de organe pe
    an, din care marea majoritate a prelevărilor este de ficat şi rinichi, iar
    cordul este undeva la 10-15% din aceşti donatori. Numărul relativ mic de
    transplanturi cardiace care se fac în România se explică şi prin faptul că
    numărul de donatori este mult mai mic decât în alte ţări, raportat la
    populaţie. Cauzele sunt multiple. Unele provin din modul cum publicul percepe
    transplanturile, altele din nivelul de educaţie medicală, din cum ne raportăm
    la nevoie concetăţenilor noştri. Important este că avem resursa umană, medicii,
    personalul implicat în această activitate şi încercăm să o facem cât mai bine
    şi în număr cât mai mare, a afirmat Horaţiu Suciu.