Radio România Internațional

Tag: Doneţk

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    AGIUTORU. Republica Moldova nu lipseaşti s’hibă şi nu va s’hibă singură tru gaereţli a llei tra s’bagă tru lucru reformele di cari ari ananghi”, dspusi viniri ministrul di externe ali Românie, Bogdan Aurescu, tu bitisita a dauăllei ediții ali Conferință ministerială a Parlamentului. Platforma di ndrupari tră Republica Moldova. Uidisitu cu șeflu ali diplomației române, aestă platformă easti un instrumentu permanent” și easti di ufelie tră gaereţli a Chișinăului di adirari la Uniunea Europeană. Tru cadrul ali conferință eara emise angajamente di asistență financiară di până la 600 di milioane di euro tră agiutarea aliştei ripubliţ ex-sovietiţi cu majoritate di limbă română. Evenimentul di București adună dilegațllii ditu 33 di stati, membre ale UE, G7, Asociația Europeană di Liber Schimb, organisme internaționale, instituții financiari și agenții ONU. Ministrul german di externe Annalena Baerbock dimăndă ună pachetă di asistență financiară tră aestu stat di până la 77 di milioane di euro. Tru mardzinea ali conferință, ministrul Aurescu avu muabeţ cu secretarul general al OSCE, Helga Schmid, pe mardzinea crizelor di securitate diclanșate di agresiunea rusă contra ali Ucraină.






    METEO. Marea Britanie s’ndreadzi tră un weekendu caldu, cu temperaturi multu mări. Ună urgență națională fu diclarată după ţi fu emisă tră prima oară ună avertizari aroșe di căldură extremă. Temperaturile suntu di așteptat s’agiungă la 40 di gradi Celsius și avertismente di căñină fură emise și tru Franța. Tru maş trei dzăli tru Spania, dalga di căldură adusi aţeali 84 di dicese, maxusu tru arada a oamiñiloru tru ilikie. Meteorologii feaţiră timbihi că temperaturile va s’armănă mări nica 10 dzăli.






    GARTIA. Un doilu contingent di 28 di pompieri romani dusi tru Grecia tră s’llia loclu a soţloru a loru cari aesti ditu soni dauă dauă stamani asistară autoritatile locale ti monitorizarea si astindzearea a incendiilor forestiere ditu zonele di la nord di Atena. Tru zonele zniipsiti eara arădăpsiti ma multi aftukinati di pompieri, ună cisternă, cum și vehicule di cumandu și control. Tru aesti 15 di dzăli ditu soni, pompierii ditu România loar parti la diverse misiuni tru regiunile Schimatari și Porto Germeno. Anlu tricut, România agiută și Grecia tru alumta ti astindzearea a incendiilor di pădure divastatoari.



    POLIMU. Ucraina u stipseaşti askerea arusă că ufilisi platforma centrală nucleari pe cari u avea anăkisită la Zaporoje tra s’nkisească atacuri tru regiunea ditu sud Nikopol, ună zonă industrială di pe arâulu Nipru. Ucraina cutugursi Agenția Internațională tră Energie Atomică tră atea că nu feaţi duri presiune contra ali Moscovă tră ș-tragă askerili ditu centrală. Uidisitu cu serviciulu di securitate ali Ucraină, viniri seara, armata ucraineană aprăftăsi ta s-surpă dauă avioane di polimu arusești. Rușllii bombardară căsăbălu Kramatorsk ditu Donbas, kiro tru cari tru Donețk, ma multe rachete arusești asparsiră infrastructura feroviară și agudiră și ținte ţivili. Sistemlu di apărari antiaeriană ali capitală ucrainene Kiev aprăftăsi aseara s’u surpă ună rachetă arusească, iara la Mykolaiv ună dronă rusă Orlan-10 fu surpată di forțele ucrainene. Prezidintulu ucrainean Volodimir Zelenski număsi un nău guvernu regional la Cernăuți, aproapea di sinurlu NATO.




    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    UCRAINA – Apofasea Rusiillei ta s’pricunoască aţeali dauă regiuni separatiste ditu estul Ucrainăllei erodiadză eforturile ta s’află ună cearei iriñeatică a conflictului, iar actuala criză fu adrată maş di Rusia, diclară marță seară secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Uidisitu cu Stoltenberg, tuti spunu că Rusia continuă s’planifică ună invazie pi scară largă a Ucrainăllei. Număsinda aesta nai ma di piriclliu momentu a securitatillei europene tră un bărnu”, secretarul general al NATO spusi că Europa și America di Nord ma largu va s’hibă vărtoasi diadunu tru NATO, angajate să s’apără și să s’veaglle reciproc. Prezidintulu rus Vladimir Putin diclară tu ună conferință di presă că Rusia easti susto contra adirarillei Ucrainei la NATO și căftă ca țara să-și ritragă căftarea di adiarare la NATO. Anterior, cameara superioară a parlamentului Rusiillei votă tra s’da al Putin autoritatea ta s’pitreacă trupe tră sa-lli ndrupască separatiștii ditu Donețk și Lugansk. Prezidintulu ucrainean Volodimir Zelenski ţănu un zbor tră națiuni marță, dinunțânda călcarea suvearanitatillei și integritatillei teritoriale a Ucrainei după ţi Moscova precunoscu indipendința atilor două republici” separatiste ditu estul a vasiliillei. Zelensky nica spusi că s’așteaptă ca aliațllii occidintali s’llia apofasi limbidz şi hăirlătiţi contra Rusiei. Tu bitisita a unei andamasi a miniștrilor di externe UE, șeful a diplomațiillei europene, Joseph Borell spusi că riscul di conflict easti real și dimăndă adoptarea a unui protu mănuclliu di sancțiuni serti contra Moscovei, dupu pricunuștearea di către Rusia a autoproclamatiloru republiţ populare Donețk și Lugansk, ditu estul Ucrainei. OSCE năpoi și spusi andrupămintul tră Kiev tru cadrul unei reuniuni a reprezentanților a llei disvărtitătă la Viena.



    REACȚII – Prezidintulu a României, Klaus Iohannis, condamnă călcarea flagrantă a ndreptului internațional di cătră Rusia, cari precunoscu indipendința republicilor separatiste Donețk și Lugansk ditu estul Ucrainei, spunânda că aeastă minari lipseaşti să’lli si da ună apandi multu sertă ditu partea comunitatillei internaționale. Tu arada a lui, Guvernul di București condamnă iti tmindueari di subminare a integrității teritoriale a Ucrainei și subliniază că subminarea statalitatillei a unui stat membru ONU easti ună abordare revizionistă, ună fuvirseari contra a irinillei tru Europa și tru ntreaga lume. Premierul Nicolae Ciucă spusi că România poate s’aproaki un număr mare di arifugiaț ditu Ucraina. El nica spusi că nu ari nica căftări di repatriere di la niţiunu ditu aţelli aproximativ 400.000 di români cari băneadză tru Ucraina viţină. Minarea a Rusiillei fu criticată și di lidirllii politiţ di București. Tru ună altă evoluție, Ministerul român di Externe dănăsi nivelul di alertă la mare, căndăsinda românii ditu Ucraina s’fugă ună ş-ună ditu văsilie tru contextul a unei greauă aspărdzeari a situațiillei di securitate ditu aţea văsilie și ditu regiunea ali Amarea Lae și pricunuştearea, di cătră prezidintulu rus Vladimir Putin, a indipendințăllei regiunilor separatiste Donețk și Lugansk.



    VACCINURI – Statele membre UE s’akicăsiră marță să-și dişcllidă sinurli tră călătorllii di nafoara Uniunillei cari suntu vaccinați cu una ditu vaccinurile autorizate di Organizația Mondială a Sănătatillei (OMS), dimăndă Reuters. Ase, ahurhinda cu 1 di marţu, călătorii imunizaț cu vaccinuri produse tru India și China pot s’intra și elli tru UE. Până tora, UE autoriză vaccinuri produse di Pfizer, Modirna, AstraZeneca, Johnson & Johnson și Novavax. Până tru aestu kiro, majoritatea statilor UE nu aprukeară persoane ditu afara blocului cari călătorescu ditu furñii neesențiale cara s’fură vaccinate cu vaccinuri niaprobate tru UE.



    SRI – Situația securitatillei României ditu perspectiva oferită di borgili legale ale Serviciului Român di Informații (SRI) easti stabilă, diclară Cristian Chirtes, prezidintulu a Comisiei Permanente Mixte a Camerăllei Diputațlor și Senatului tră exercitarea controlului parlamentar ti activitatea Serviciului Român di Informaţii (SRI). Aesta easti concluzia principală a ședințăllei Comitetlui, la cari lo parti și șeful Serviciului Român di Informații, Eduard Hellvig. Tu andamasi fu părăstisită situația di securitate a României ditu perspectiva borgilor pe cari SRI li ari năuntrulu a sinurloru văsiliillei și tru contextul tensiunilor ditu regiune.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearia: Taşcu Lala


  • România condamnă recunoaşterea ‘independenţei’ Doneţk şi Lugansk

    România condamnă recunoaşterea ‘independenţei’ Doneţk şi Lugansk

    Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că România condamnă cu fermitate recunoaşterea de către Federaţia Rusă a independenţei autoproclamatelor republici separatiste din Doneţk şi Lugansk din Ucraina, subliniind că este o încălcare flagrantă a dreptului internaţional, iar comunitatea internaţională trebuie să reacţioneze ferm.



    Prin această decizie, Rusia încalcă obligaţiile care îi revin în calitate de semnatar al Acordurilor de la Minsk, care devin astfel golite de conţinut. Rusia, membru permanent al Consiliului de Securitate ONU, ameninţă, prin acţiunile sale, pacea şi securitatea globale garantate de însuşi Consiliul de Securitate ONU, încălcând deliberat principiile de drept internaţional prevăzute de Carta ONU şi de Actul final de la Helsinki, a spus şeful statului.



    Iohannis a adăugat că România reafirmă şi în acest context susţinerea puternică pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei şi că va acţiona în coordonare cu partenerii şi aliaţii săi pentru aplicarea măsurilor de răspuns potrivite.



    Guvernul României condamnă orice tentativă de a pune sub semnul întrebării integritatea teritorială a Ucrainei şi subliniază că punerea la îndoială a statalităţii unui stat membru ONU reprezintă o abordare revizionistă, care ameninţă pacea în Europa şi în lume.



    Condamnăm ferm orice tentativă de a pune sub semnul întrebării suveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa Ucrainei. A pune la îndoială statalitatea unui stat membru ONU este echivalent cu o abordare revizionistă care ameninţă pacea şi stabilitatea în Europa şi în lume, a transmis Guvernul.

  • Săptămâna sportivă – 15.07.2013

    Săptămâna sportivă – 15.07.2013

    Incepem rubrica noastra de la aceasta oră cu fotbal. Sâmbătă, la Bucureşti, Rapid a trecut cu 2 la 1, după prelungiri, de Concordia Chiajna, într-un joc de baraj pentru Liga Întâi. Chiajna a condus până în minutul 83, când rapidiştii au egalat. S-au disputat apoi două reprize de prelungiri. In primele minute ale timpului suplimentar, Rapid a înscris din nou, iar scorul nu s-a mai schimbat până în final. Vă amintim că jocul de baraj s-a disputat dupa o hotărâre a Federaţiei Române de Fotbal. Iniţial, ambele echipe ar fi trebuit retrogradate. Rapidul nu îndeplinea condiţiile necesare licenţei pentru Liga Intâi, din cauza datoriilor, iar Chiajna a ocupat, în sezonul trecut, locul 15 în primul eşalon, poziţie retrogradabilă. Cum însă Federaţia a decis, la presiunea cluburilor şi a posturilor de televiziune care transmit jocurile primei divizii, ca Liga Întâi să aibă 18 echipe, a fost nevoie de completarea unui loc liber… Anterior disputării barajului, Concordia Chiajna a anunţat însă că a decis să conteste hotărârea Federaţiei la Tribunalul de Arbitraj pentru Sport de la Lausanne.



    Jucătoarea română de tenis Simona Halep a câştigat cel de-al treilea turneu WTA din acest sezon. Ea s-a impus la Budapesta, unde premiile au totalizat 235 de mii de dolari. In finală, românca a câştigat cu 6-3, 6-7, 6-1 în faţa austriecei Yvonne Meusburger. Anterior, Simona Halep câştigase la Nurnberg şi s’Hertogenbosch, fiind a doua jucătoare din lume la numărul de turnee adjudecate în 2013, după Serena Williams. In acest moment, Simona se află pe locul 23 în clasamentul WTA, cea mai bună poziţie din cariera sa şi cea mai bună clasare românească a momentului.



    La Tampere, în Finlanda, au avut loc Campionatele europene de atletism pentru sportivi sub 23 de ani. Delegaţia României a obţinut în total 4 medalii. Maria Lavric a cucerit, în probele individuale, o medalie de aur, la 800 m, şi una de argint, la 400 m. Tot cu argint a fost recompensat şi Nicolae Soare, la 10.000 m, la fel ca ca şi ştafeta feminină de 4×400 m.



    Tot din atletism, dar de la campionatele mondiale de juniori desfăşurate la Doneţk, în Ucraina, sportiva româncă Florentina Marincu se întoarce cu două medalii de aur. Ea s-a impus întâi la triplusalt, cu un rezultat de 13 metri şi 75 de centimetri, apoi la săritura în lungime, cu 6 metri şi 42 de centimetri.



    In încheiere, vă amintim că puteţi găsi rubrica noastră sportivă şi pe Internet, mai exact pe site-ul web www.rri.ro, precum şi în reţeaua Facebook, pe profilul postului Radio România Internaţional.