Tag: dopaj

  • Victorie amară pentru Simona Halep

    S-a încheiat, onorabil, cel mai greu meci din viaţa marii jucătoare române de tenis Simona Halep, aşa cum ea însăşi l-a numit, cel în care trebuia să dovedească, în faţa acuzaţiilor de dopaj, că a fost toată viaţa o sportivă curată. Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne a admis apelul depus de Halep şi i-a redus la nouă luni suspendarea de patru ani dictată de Agenţia Internaţională pentru Integritatea Tenisului. Suspendarea fusese decisă pentru două presupuse delicte sportive – prezenţa în urină a unei substanţe interzise şi nereguli în paşaportul biologic.

     

    La judecata TAS, românca nu a contestat răspunderea care îi revenea de a se fi asigurat că nicio substanţă interzisă nu intră în corpul său, dar a obiectat în privinţa intenţiei şi a pretins că testul pozitiv a fost rezultatul unei contaminări a suplimentului alimentar pe care îl folosise în august 2022 cu respectiva substanţă interzisă.

     

    Potrivit TAS, Halep a dovedit că încălcarea regulilor antidoping a fost neintenţionată. Suspendarea curgea din octombrie 2022, astfel că Simona Halep, care nu a mai participat la nicio competiţie de aproape un an şi jumătate, poate reintra oricând în circuit.

     

    Reacţia româncei a venit imediat: într-o postare pe Instagram, ea a afirmat că sprijinul copleşitor din partea atâtor români i-a întărit hotărârea şi i-a permis să lupte pentru această cauză până la o concluzie dreaptă şi onorabilă. ”În această călătorie provocatoare, credinţa mea neclintită în integritatea adevărului şi în principiile dreptăţii a fost farul meu. În ciuda faptului că m-am confruntat cu acuzaţii defăimătoare şi cu o opoziţie formidabilă, spiritul meu a rămas plin de susţinere, ancorat în convingerea mea neclintită că sunt un sportiv curat. Această încercare a fost o dovadă a rezistenţei, iar triumful adevărului este o reabilitare dulce-amăruie, care, deşi târzie, este extrem de îmbucurătoare”, a mărturisit fostul lider mondial.

     

    Mari campioni din lumea tenisului, precum Chris Evert şi Boris Becker, au salutat reducerea suspendării şi iminenta revenire a româncei în circuitul WTA. Antrenorul Patrick Mouratoglou, cu care Simona Halep lucra în momentul în care a fost testată pozitiv şi căruia fanii români ai Simonei şi unii comentatori îi impută acest episod dureros din viaţa şi cariera campioanei, a vorbit despre nedreptatea incredibilă care i s-a făcut acesteia.

     

    Simona Halep a câştigat bătălia pentru imagine, însă mai are de purtat una pentru pierderile materiale din perioada în care a fost suspendată. Ea a dat în judecată compania canadiană care a produs suplimentele nutriţionale din cauza cărora consideră că a fost testată pozitiv şi cere despăgubiri de 10 milioane de dolari.

     

    În plan sportiv, analiştii sunt de acord că Simona, la peste 32 de ani, are de urcat un munte pentru a reintra în topul tenisului profesionist. Tot ei consideră, însă, că forţa mentală şi calitatea sportivă excepţională, care i-au adus triumful la Roland Garros şi Wimbledon, alte peste 20 de trofee şi locul unu mondial, pot fi motorul revenirii în elită.

     

  • Simona Halep, sfârşit de carieră?

    Simona Halep, sfârşit de carieră?

    Simona Halep, dublă
    câştigătoare de Grand Şlem, la Roland Garros şi Wimbledon, şi fost număr unu
    mondial, traversează un moment de mare cumpănă în viaţa sportivă. După un an în
    care nu a putut participa la turnee, românca a fost suspendată pe o perioadă de
    patru ani pentru dopaj. Anunţul a venit de la Agenţia Internaţională pentru
    Integritate în Tenis. Aceasta a precizat că un tribunal independent a suspendat-o
    pe Halep pentru două încălcări separate ale Programului Antidoping din Tenis,
    una legată de identificarea substanţei interzise roxadustat la US Open în 2022,
    în urma unui test antidoping în timpul competiţiei, iar a doua de neregulile
    din paşaportul său biologic. Paşaportul biologic este o colecţie electronică a
    valorilor anumitor date biologice, obţinute din date colectate de-a lungul
    carierei sportivului, din care se pot stabili nişte valori de bază şi se pot
    observa eventuale anomalii. Tribunalul a decis că jucătoarea a comis ”violări
    intenţionate” ale Regulamentului Antidoping.


    Instanţa a acceptat argumentul
    Simonei că a luat suplimente alimentare contaminate, dar a stabilit că volumul
    ingerat de jucătoare nu putea da ca rezultat concentraţia de roxadustat
    identificată în mostra pozitivă.


    Simona Halep s-a declarat ”şocată şi
    dezamăgită” de decizie şi a anunţat că o va contesta la Tribunalul de Arbitraj
    Sportiv de la Lausanne, în Elveţia. Totodată, a anunţat că va da în judecată
    compania care i-a furnizat suplimentele alimentare contaminate. Ultimul an a
    fost cel mai dificil meci din viaţa mea şi, din nefericire, lupta continuă.
    Mi-am dedicat viaţa frumosului joc de tenis. Iau foarte în serios regulile care
    guvernează sportul nostru şi mă mândresc cu faptul că nu am luat niciodată, cu
    bună ştiinţă sau nu, o substanţă interzisă. Refuz să accept decizia lor de
    suspendare pe patru ani,
    a declarat românca într-un comunicat.
    Ea susţine că a
    prezentat tribunalului dovezi convingătoare în apărarea ei, inclusiv numeroase
    întrebări legitime privind concluziile legate de testele din paşaportul
    biologic.


    Simona s-a declarat recunoscătoare pentru susţinerea pe care a
    primit-o din partea familiei, prietenilor şi fanilor tenisului din întreaga
    lume. Presa din România digeră greu vestea şoc a pedepsei, una care, confirmată
    la TAS, ar însemna, cel mai probabil, sfârşitul carierei pentru marea glorie a
    tenisului şi a sportului românesc în general.

    Comentatorii probi dezavuează, pe
    de altă parte, teoria conspiraţiei care începe să se ţeasă şi la care nu puţini
    sunt tentaţi să adere. Anunţul suspendării a venit chiar în săptămâna în care
    Simona ieşise, oficial, din clasamentul WTA, din lipsă de puncte. O eventuală
    tentativă de revenire, în octombrie 2026, sau mai devreme dacă instanţa din Elveţia
    i-ar reduce pedeapsa, ar presupune, oricum, un efort sisific, pe care
    specialiştii nu îl văd posibil la o sportivă care împlineşte, la finalul lunii,
    32 de ani.


  • Reacții după suspendarea Simonei Halep

    Reacții după suspendarea Simonei Halep


    Simona Halep a transmis un mesaj după ce ITIA a anunțat că jucătoarea română de tenis a primit o suspendare de patru ani.



    “Azi, un tribunal independent sub Programul Antidoping din Tenis a anunţat o tentativă de decizie în cazul meu. Ultimul an a fost cel mai dificil meci din viaţa mea şi, din nefericire, lupta continuă. Mi-am dedicat viaţa frumosului joc de tenis. Iau foarte în serios regulile care guvernează sportul nostru şi mă mândresc cu faptul că nu am luat niciodată, cu bună ştiinţă sau nu, o substanţă interzisă. Refuz să accept decizia lor de suspendare pe patru ani.


    Cred într-un sport curat. În aproape două decenii de tenis profesionist și sute de turnee de jucate, două titluri de Grand Slam, am oferit 200 de teste de sânge și de urină pentru a depista eventualele substanțe interzise. Toate au fost curate până pe 29 august 2022. Înaintea sezonului pe hard din 2022, la recomandarea echipei mele și a fizioterapeutului, oameni în care am mare încredere, mi-am ajustat suplimentele nutritive.



    Niciunul dintre ingrediente nu a conținut vreo substanță interzisă din ce știm noi – și tribunalul a fost de acord. Unul dintre ele a fost contaminat cu roxadustat. Am fost testată săptămânal pe durata anului 2023 după testul inițial pozitiv și toate celelalte probe au fost negative.


    În ciuda acestei dovezi, ITIA a adus în discuție iregularități din pașaportul meu biologic. Asta doar după ce grupul lor de experți mi-a aflat identitatea, iar doi dintre cei trei și-au schimbat dintr-odată opinia în favoarea acuzațiilor ITIA.



    ITIA s-a bazat doar pe opiniile acestor experți care s-au uitat la parametrii sângelului meu – au fost timp de 10 ani în aceiași termeni. Acest grup a ignorat faptul că nicio substanță interzisă nu a fost vreodată găsită în probele mele de sânge sau de urină, excepție făcând cea din 29 august cu roxadustat, care a fost prezentă într-un nivel extrem de scăzut.


    Luând în considerare faptul că înainte cu trei zile rezultatul fusese negativ, e clar că am fost expusă accidental.”



    Simona Halep a mai anunțat că va contesta perdeapsa pimită la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS): “unt foarte recunoscătoare pentru susţinerea pe care am primit-o din partea familiei, a prietenilor, fanilor tenisului din întreaga lume. Continui să mă antrenez şi să fac tot ce stă în puterea mea să îmi exonerez numele de aceste acuzaţii false şi să revin pe teren. Intenţionez să fac apel împotriva acestei decizii la Tribunalul de Arbitraj Sportiv şi să urmez toate căile legale împotriva companiei producătoare a suplimentelor în cauză.



    O reacție a venit și din partea președintei ITIA Karen Moorhouse: “După un proces riguros și complex, salutăm decizia tribunalului independent. Numărul de dovezi trimise tribunalului, legate atât de roxadustat, cât și de pașaportul biologic, au fost substanțiale.


    ITIA a urmat procedura obișnuită, așa cum ar fi făcut cu orice alt sportiv, în concordanță cu Regulamentul Global Anti-Doping, pentru a îndeplini scopul și responsabilitatea noastră, aceea de a menține principiul de competiție corectă.


    În cadrul hotărârii scrise, juriul a admis că s-a urmat procedura corectă. Înțelegem interesul public semnificativ în astfel de cazuri și vrem să rămânem cât mai transparenți posibil, iar decizia completă va fi publicată în timp util.”



    Și WTA a emis un comunicat oficial după anunțarea deciziei: ”Este cel mai important ca jucătorii să cunoască regulile programului anti-doping de tenis și să le respecte. Tribunalul Independent s-a pronunțat cu privire la cazul Simonei și, în temeiul TADP, decizia poate fi atacată la Tribunalul de Arbitraj pentru Sport. WTA va sprijini deciziile luate în acest proces și va continua să urmărească acest lucru îndeaproape.”



  • Simona Halep, suspendată patru ani pentru dopaj

    Simona Halep, suspendată patru ani pentru dopaj


    Jucătoarea română de tenis Simona Halep a fost suspendată pe o perioadă de patru ani pentru dopaj, a anunţat, marţi, Agenţia Internaţională pentru Integritate în Tenis (ITIA).


    Potrivit comunicatului ITIA “dubla campioană de Grand Slam, în vârstă de 31 de ani, a fost găsită vinovată pentru două încălcări separate. Prima, cu substanța interzisă roxadustat, la US Open 2022. A doua este legată de iregularitățile din pașaportul său biologic.”



    Tribunalul Independent Sports Resolutions spune că nu există niciun motiv să pună sub îndoială concluzia unanimă la care au ajuns cei 3 experți. Concluzia a fost că cel mai probabil dopajul” este explicația pentru iregularitățile găsite în cazul lui Halep, se mai arată în comunicatul ITIA.



    “La 11 septembrie 2023, tribunalul a confirmat că a constatat că jucătoarea a comis încălcări intenționate ale regulilor antidoping în temeiul articolului 2 din TADP: Prezența și utilizarea roxadustatului, așa cum s-a evidențiat în proba de urină a lui Halep recoltată la 29 august 2022 la US Open. Utilizarea unei substanțe sau a unei metode interzise în cursul anului 2022, pe baza recoltării și analizei a 51 de probe de sânge furnizate de jucătoare în cadrul programului ABP.


    Tribunalul a acceptat argumentul lui Halep potrivit căruia ar fi luat un supliment contaminat, dar a stabilit că volumul ingerat de jucătoare nu ar fi putut duce la concentrația de roxadustat găsită în proba pozitivă.”


    Simona Halep și echipa ei au posibilitatea unui recurs Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne (TAS).

  • Weekend sportiv

    Weekend sportiv

    Preşedintele Federaţie Române de Haltere, fostul campion olimpic Nicu
    Vlad, ex-vicepreşedinte al Federaţiei Internaţionale de Haltere, şi maghiarul Tamás
    Aján, fost preşedinte al forumului mondial, au fost suspendaţi pe viaţă, joi,
    de către Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne, din cauza implicării
    lor în cazuri de dopaj, transmite AFP. Cei doi s-au aflat în centrul unui mare
    scandal de dopaj şi corupţie, după ce canalul german de televiziune ARD a declanşat
    o anchetă în ianuarie 2020. Camera antidoping a TAS i-a sancţionat pentru
    implicarea lor: în manipularea procesului de control antidoping şi
    complicitatea lor la încălcarea regulamentului antidoping internaţional în
    cazul mai multor halterofili, pe o perioadă de mai mulţi ani, începând cu 2012.



    România participă cu 16 sportivi, dintre care 12 fete şi 4 băieţi, la
    Campionatele Europene de scrimă de la Antalya, din Turcia, care încep în acest
    weekend. Conform preşedintelui Federaţiei Române de Scrimă, Marius Florea,
    iobiectivul delegaţiei române este clasarea pe locurile 5 sau 6 în ierarhia
    generală. România este reprezentată de echipe complete la spadă, sabie şi
    floretă în concursul feminin, respectiv la sabie în concursul masculin. Dintre
    sportivii consacraţi, la sabie masculin a rămas în echipă doar Iulian Teodosiu,
    scrimer clasat pe locul 16 la Jocurile Olimpice de la Tokyo. La spadă feminin,
    echipa este condusă de Greta Vereş, sportivă medaliată cu bronz la Europenele
    de la Tbilisi, din 2017, alături de echipa României. Să mai notăm că ediţiile
    Europenelor din 2020 şi 2021, programate la Minsk şi Plovdiv, au fost anulate
    din cauza pandemiei de coronavirus. La ultima ediţie, din 2019, de la Düsseldorf, cel mai bun rezultat românesc a fost obţinut de echipa
    masculină de sabie, clasată pe locul patru.


    Patru sportivi vor reprezenta România la Campionatele Mondiale de nataţie
    de la Budapesta, care încep sâmbătă. În probele de înot vor concura David Popovici,
    la 100 şi 200 de metri liber, şi Robert Glinţă, la 50 şi 100 de metri spate. La
    sărituri vor lua startul Constantin Popovici şi Angelica Muscalu, ambii urmând
    să evolueze la platformă 10 metri. Potrivit preşedintei Federaţiei Române de
    Nataţie şi Pentatlon Modern, Camelia Potec, obiectivul delegaţiei române este
    calificarea celor doi înotători, Popovici şi Glinţă, în finalele probelor la
    care concurează.


  • Weekend sportiv

    Weekend sportiv

    Preşedintele Federaţie Române de Haltere, fostul campion olimpic Nicu
    Vlad, ex-vicepreşedinte al Federaţiei Internaţionale de Haltere, şi maghiarul Tamás
    Aján, fost preşedinte al forumului mondial, au fost suspendaţi pe viaţă, joi,
    de către Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne, din cauza implicării
    lor în cazuri de dopaj, transmite AFP. Cei doi s-au aflat în centrul unui mare
    scandal de dopaj şi corupţie, după ce canalul german de televiziune ARD a declanşat
    o anchetă în ianuarie 2020. Camera antidoping a TAS i-a sancţionat pentru
    implicarea lor: în manipularea procesului de control antidoping şi
    complicitatea lor la încălcarea regulamentului antidoping internaţional în
    cazul mai multor halterofili, pe o perioadă de mai mulţi ani, începând cu 2012.



    România participă cu 16 sportivi, dintre care 12 fete şi 4 băieţi, la
    Campionatele Europene de scrimă de la Antalya, din Turcia, care încep în acest
    weekend. Conform preşedintelui Federaţiei Române de Scrimă, Marius Florea,
    iobiectivul delegaţiei române este clasarea pe locurile 5 sau 6 în ierarhia
    generală. România este reprezentată de echipe complete la spadă, sabie şi
    floretă în concursul feminin, respectiv la sabie în concursul masculin. Dintre
    sportivii consacraţi, la sabie masculin a rămas în echipă doar Iulian Teodosiu,
    scrimer clasat pe locul 16 la Jocurile Olimpice de la Tokyo. La spadă feminin,
    echipa este condusă de Greta Vereş, sportivă medaliată cu bronz la Europenele
    de la Tbilisi, din 2017, alături de echipa României. Să mai notăm că ediţiile
    Europenelor din 2020 şi 2021, programate la Minsk şi Plovdiv, au fost anulate
    din cauza pandemiei de coronavirus. La ultima ediţie, din 2019, de la Düsseldorf, cel mai bun rezultat românesc a fost obţinut de echipa
    masculină de sabie, clasată pe locul patru.


    Patru sportivi vor reprezenta România la Campionatele Mondiale de nataţie
    de la Budapesta, care încep sâmbătă. În probele de înot vor concura David Popovici,
    la 100 şi 200 de metri liber, şi Robert Glinţă, la 50 şi 100 de metri spate. La
    sărituri vor lua startul Constantin Popovici şi Angelica Muscalu, ambii urmând
    să evolueze la platformă 10 metri. Potrivit preşedintei Federaţiei Române de
    Nataţie şi Pentatlon Modern, Camelia Potec, obiectivul delegaţiei române este
    calificarea celor doi înotători, Popovici şi Glinţă, în finalele probelor la
    care concurează.


  • Sport Club RRI: Kaiac-canoe

    Sport Club RRI: Kaiac-canoe

    România are, din nou, un titlu european la kaiac-canoe. Acesta a fost
    câştigat duminică, la campionatele continentale de la Belgrad, de Leonid Carp
    şi Victor Mihalachi, în proba de canoe dublu pe distanţa de 500 de metri.
    Anul
    trecut, la Plovdiv, în Bulgaria, Carp şi Mihalachi ocupaseră locul secund în
    aceeaşi probă. La competiţia de anul acesta, progresul lor a fost evident. În
    afară de victoria de la 500 de metri, care este o probă neolimpică, perechea
    română a câştigat argintul la 1000 de metri, probă olimpică. Au câştigat
    germanii Yul Oeltze şi Peter Kretschmer, campionii mondiali ai probei, după o
    cursă extrem de rapidă. Românilor le-a lipsit mai puţin de o jumătate de
    secundă pentru a câştiga disputa.


    Victor Mihalachi
    este, la această oră, cel mai experimentat sportiv din lotul de kaiac-canoe al
    României. El vine de dincolo de Prut. S-a născut pe 24 februarie 1989 şi a
    obţinut primele performanţe internaţionale, ca junior, pentru Republica
    Moldova. În 2007, la Brno, a devenit campion mondial de juniori alături de
    Hariton Ivanov, la 500 de metri. În 2009 a primit cetăţenia română. De atunci,
    a câştigat patru titluri de campion mondial şi patru de campion european,
    alături de multe alte medalii la întrecerile de vârf, la canoe dublu, pe
    distanţele de 500 şi 1000 de metri.


    Leonid Carp s-a
    născut la Tulcea, în ziua de 31 octombrie 1996. A obţinut primele sale mai
    performanţe în 2014, la Campionatele Europene de tineret (pentru sportivi sub
    23 de ani) desfăşurate în Franţa, la Mantes-la-Jolie, şi anume trei medalii de
    aur: la canoe simplu, la canoe dublu şi cu canoia de patru, de fiecare dată pe
    distanţa de 1000 de metri. La seniori, până la argintul de anul trecut, de la
    Plovdiv, performanţele sale majore au fost la canoe 4: aur la Mondialele de la
    Milano, din 2015, şi argint la Europenele de la Račice, din acelaşi an.


    În 2016, în
    scandalul de dopaj cu meldonium care a afectat lotul de kaiac-canoe al
    României, Carp a făcut parte din grupul depistat pozitiv. Nu a fost însă
    sancţionat, în principal din cauza concentraţiei reduse a substanţei care i-a
    fost găsită în organism.

  • Sport Club RRI: Kaiac-canoe

    Sport Club RRI: Kaiac-canoe

    România are, din nou, un titlu european la kaiac-canoe. Acesta a fost
    câştigat duminică, la campionatele continentale de la Belgrad, de Leonid Carp
    şi Victor Mihalachi, în proba de canoe dublu pe distanţa de 500 de metri.
    Anul
    trecut, la Plovdiv, în Bulgaria, Carp şi Mihalachi ocupaseră locul secund în
    aceeaşi probă. La competiţia de anul acesta, progresul lor a fost evident. În
    afară de victoria de la 500 de metri, care este o probă neolimpică, perechea
    română a câştigat argintul la 1000 de metri, probă olimpică. Au câştigat
    germanii Yul Oeltze şi Peter Kretschmer, campionii mondiali ai probei, după o
    cursă extrem de rapidă. Românilor le-a lipsit mai puţin de o jumătate de
    secundă pentru a câştiga disputa.


    Victor Mihalachi
    este, la această oră, cel mai experimentat sportiv din lotul de kaiac-canoe al
    României. El vine de dincolo de Prut. S-a născut pe 24 februarie 1989 şi a
    obţinut primele performanţe internaţionale, ca junior, pentru Republica
    Moldova. În 2007, la Brno, a devenit campion mondial de juniori alături de
    Hariton Ivanov, la 500 de metri. În 2009 a primit cetăţenia română. De atunci,
    a câştigat patru titluri de campion mondial şi patru de campion european,
    alături de multe alte medalii la întrecerile de vârf, la canoe dublu, pe
    distanţele de 500 şi 1000 de metri.


    Leonid Carp s-a
    născut la Tulcea, în ziua de 31 octombrie 1996. A obţinut primele sale mai
    performanţe în 2014, la Campionatele Europene de tineret (pentru sportivi sub
    23 de ani) desfăşurate în Franţa, la Mantes-la-Jolie, şi anume trei medalii de
    aur: la canoe simplu, la canoe dublu şi cu canoia de patru, de fiecare dată pe
    distanţa de 1000 de metri. La seniori, până la argintul de anul trecut, de la
    Plovdiv, performanţele sale majore au fost la canoe 4: aur la Mondialele de la
    Milano, din 2015, şi argint la Europenele de la Račice, din acelaşi an.


    În 2016, în
    scandalul de dopaj cu meldonium care a afectat lotul de kaiac-canoe al
    României, Carp a făcut parte din grupul depistat pozitiv. Nu a fost însă
    sancţionat, în principal din cauza concentraţiei reduse a substanţei care i-a
    fost găsită în organism.

  • Sport Club RRI: Problema dopajului revine în atualitate

    Sport Club RRI: Problema dopajului revine în atualitate

    Comitetul Internaţional Olimpic a hotărât
    marţi să-l suspende provizoriu pe Lamine Diack, membru de onoare al acestui
    organism şi fost preşedinte al Federaţiei Internaţionale de Atletism.
    Suspendarea vine odată cu scandalul legat de dopajul mai multor atleţi de top
    din Rusia. Senegalezul Lamine Diack, în vârstă de 82 ani, aflat la conducerea
    forului mondial al atletismului până în luna august a acestui an, este acuzat că
    ar fi primit sume de bani pentru a acoperi practicile dopante din atletismul
    rus. Totodată, el este inculpat de justiţia franceză pentru corupţie pasivă şi
    spălare de bani.


    Scandalul dopajului atleţilor ruşi vine la
    mai puţin de un an înaintea Jocurilor Olimpice de la Rio. Printre cei vizaţi se
    află şi două sportive medaliate la Jocurile de acum trei ani, de la Londra:
    Maria Savinova – aur, şi Ekaterina Poistogova – bronz, ambele în proba de 800
    de metri.


    Elementul nou al acestor acuzaţii este
    reprezentat de sistemul complex în care dopajul sportivilor s-a îmbinat cu
    corupţia autorităţilor sportive şi guvernamentale din Federaţia Rusă. Raportul
    prezentat în debutul acestei săptămâni de Agenţia Mondială Antidoping arată cum oficiali din sportul rus, dar şi
    din federaţia internaţională de atletism au acoperit în mod organizat cazuri şi
    practici de dopaj. Mai mult, laboratorul antidoping de la Moscova este acuzat
    că ar fi distrus peste 1000 de eşantioane de urină şi sânge. Agenţia Mondială
    Antidoping a anunţat suspendarea cu efect imediat a laboratorului din capitala
    rusă şi a cerut sancţiuni fără precedent. Printre acestea se află suspendarea
    Rusiei din toate competiţiile de atletism, inclusiv Jocurile Olimpice de la Rio
    din 2016.


    Deloc surprinzător, autorităţile ruse au
    dezminţit faptele evocate de Agenţia Mondială Antidoping. Chiar şi purtătorul
    de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a ţinut să se exprime cu privire la
    acest subiect, evocând lipsa dovezilor din acest caz. Se aşteaptă însă
    apariţia, pe parcurs, a unor noi elemente concrete. Potrivit unui comunicat al
    Agenţiei Mondiale Antidoping, (citez) toate
    eşantioanele păstrate la centrul antidoping de la Moscova vor fi transportate
    într-un mod securizat şi prompt spre un alt laborator acreditat (am încheiat
    citatul). Conform aceleiaşi surse, eşantioanele vor fi sigilate, pentru
    asigurarea conservării.