Tag: Dorin Mateut

  • Monumentul Generaţiei de Aur a fotbalului românesc

    Monumentul Generaţiei de Aur a fotbalului românesc

    Foştii internaţionali Gheorghe Hagi şi Ilie Dumitrescu au dezvelit monumentul dedicat Generaţiei de Aur a fotbalului românesc, amplasat în imediata vecinătate a Arenei Naţionale din Bucureşti, în sensul giratoriu de pe strada Maior Coravu.

     

    Momentul dezvelirii monumentului, realizat sub forma unei porţi uriaşe care aminteşte de toate golurile marcate de Generaţia de Aur pentru naţionala de fotbal a României, a fost reprezentat de o minge şutată de Hagi spre pânza care acoperea sculptura realizată de Costin Ioniţă.

     

    Printre cei prezenţi s-au numărat Gheorghe Hagi, Ilie Dumitrescu, Florin Răducioiu, Jean Vlădoiu, Gheorghe Popescu, Emil Săndoi, Dorin Mateuţ, Bogdan Stelea. La eveniment au participat şi membri ai familiilor foştilor fotbalişti Michael Klein, Cătălin Hîldan şi Daniel Prodan şi s-a ţinut un moment de reculegere în memoria acestora.

     

    Gheorghe Hagi a declarat la eveniment:

     

    Am discutat cu Ilie Dumitrescu despre semnificaţia momentului.

     

     

    Un alt interlocutor a fost portarul Naţionalei din perioada Generaţiei de Aur, Bogdan Stelea.

     

     

    Am realizat un scurt interviu şi cu fostul internaţional Gheorghe Popescu.

     

     

    La eveniment a fost prezent şi un alt jucător la Generaţiei de Aur, Dorin Mateuţ.

     

     

    Cristian Hîldan, fratele regretatului internaţional Cătălin Hîldan, a fost extrem de emoţionat la ceremonie.

     

     

    Monumentul reproduce o poartă de fotbal supradimensionată, înaltă de 4 metri şi lată de 10 metri. El sugerează momentul când mingea intră în plasa porţii şi toţi suporterii explodează în extaz. Am discutat despre monument cu autorul său, sculptorul Costin Ioniţă.

     

     

    Monumentul dedicat Generaţiei de Aur este realizat la iniţiativa Rusu+Borţun în parteneriat cu Monument FOR, cu sprijinul financiar al Superbet România. Ideea creativă îi aparţine lui Cătălin Rusu, Chief Creative Partner şi Chief Executive Officer, Rusu+Borţun.

     

  • Sport Club RRI: Ghete de aur

    Sport Club RRI: Ghete de aur

    Unul dintre cele
    mai prestigioase trofee ale fotbalului european este Gheata de Aur. Se acordă
    celor mai buni marcatori din campionatele europene, pe baza unui punctaj care
    ţine cont de numărul de goluri înscrise şi de coeficientul campionatului în
    care se realizează performanţa.



    La începuturile
    acordării trofeului, în anii ’60 ai secolului trecut, singurul criteriu era
    numărul de goluri marcate. Primul laureat, în 1968, a fost celebrul jucător de
    fotbal portughez de origine mozambicană Eusébio, de la Benfica Lisabona, cu 43
    de goluri. În 1975 şi 1977, Gheata de Aur a ajuns în România, la Dudu
    Georgescu, vârful de atac al echipei Dinamo Bucureşti.


    Născut la 1
    septembrie 1950, Dudu Georgescu a debutat la Progresul Bucureşti, cu care a şi
    jucat, la 18 ani, primele meciuri în Divizia A. A trecut apoi la CSM Reşiţa,
    după care a ajuns la Dinamo. In sezonul 1973 – 74, primul petrecut în Şoseaua
    Ştefan cel Mare, a marcat 21 de goluri în 33 de partide. În anul următor a
    înscris 33 de goluri şi a devenit primul marcator al Europei. După doi ani,
    marcând 47 de goluri, a primit a doua Gheată de Aur.


    Au trecut 10 ani
    până când trofeul a revenit în România, şi tot la Dinamo Bucureşti, la vârful
    de atac Rodion Cămătaru. Acesta a marcat
    44 de goluri, depăşindu-l pe austriacul
    Toni Polster, care a avut doar 39 de reuşite. Performanţa lui Cămătaru a fost
    însă contestată, fiind considerată de mulţi drept rezultatul unor aranjamente
    la nivel înalt. Doar dacă notăm, de pildă, că dinamovistul a marcat 20 de
    goluri în ultimele şase etape ale campionatului, ne facem deja o idee despre
    cum s-au petrecut lucrurile.


    Un alt
    dinamovist, Dorin Mateuţ, a câştigat trofeul în 1989, cu 43 de goluri. N-au mai
    existat discuţii. Dinamo era o formaţie puternică în campionatul intern,
    depăşită doar de Steaua, care ajungea, în acel an, în finala Cupei Campionilor
    Europeni. Gheata de Aur a provocat însă, în continuare, destule controverse,
    astfel că L’Équipe a renunțat să mai ofere trofeul între 1991 și 1996. Din
    1997, Gheata de Aur se acordă după un sistem de puncte care permite
    fotbaliștilor din ligile mai puternice să câștige chiar dacă marchează mai
    puține goluri decât un fotbalist dintr-un campionat mai slab.