Radio România Internațional

Tag: Doru Petrisor Coliu

  • Jurnal românesc – 11.04.2019

    Jurnal românesc – 11.04.2019

    Secretarii de
    stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni Victor Alexeev şi Lilla
    Debelka şi subsecretarul de stat Victor Ionescu au început Campania
    Informare acasă! Siguranță în lume!, ediția 2019, la Baia Mare,
    Bucureşti, Satu Mare şi Oradea. Victor Alexeev le-a vorbit elevilor,
    profesorilor și directorilor de școli reuniţi la Colegiul Naţional
    Gheorghe Şincai din Baia Mare despre riscurile la care se pot
    expune odată cu decizia de a căuta un loc de muncă, un program de studii sau
    alte oportunități în afara granițelor României. La Bucureşti, peste 400 de
    oameni au participat la întâlnirea cu subsecretarul de stat Victor Ionescu care
    a avut loc la Universitatea Spiru Haret, şi în cadrul căreia s-a discutat despre drepturile
    şi obligaţiile pe care le au românii atunci când părăsesc ţara, dar şi despre
    pericolele existente. La rândul său, Lilla Debelka s-a deplasat în judeţele
    Satu Mare şi Bihor, unde a participat la întâlniri organizate cu sprijinul
    reprezentanților liceelor și universităților locale, ai inspectoratelor școlare
    județene, ai asociațiilor și organizațiilor de liceeni și studenți. Peste tot
    s-a pus accentul pe importanţa unei mai bune documentări înainte de a părăsi
    ţara. Campania Informare acasă! Siguranță în lume! se derulează în
    toate județele țării și Municipiul București, în două etape, prima în perioada
    aprilie-mai şi a doua între august şi septembrie.




    Numărul
    instituţiilor şcolare din regiunea Cernăuţi şi implicit al elevilor care
    studiază în limba română s-a redus semnificativ în ultimii 17 ani. Departamentul
    de Politică Informațională și Relații Publice din cadrul Ministerului
    Învățământului din Ucraina a comunicat că în regiunea Cernăuți există 57 de
    școli cu predare în limba română, în care învaţă 10.829 de elevi, și 19 mixte
    româno-ucrainene la care merg 2.638 de elevi, scrie publicaţia cernăuţeană
    Libertatea cuvântului citată de Radio Chişinău. În anul școlar 2001/2002, în regiune funcționau 83 de școli cu
    predare în limba română, ale căror cursuri erau urmate de 21.672 de elevi, și 9
    școli mixte, cu 2.141 de elevi. Potrivit datelor Ministerului Educaţiei de la
    Kiev, în regiunea Transcarpatia își desfășoară activitatea 12 școli cu predare
    în limba română, cu 2.220 elevi, și o școală mixtă româno-ucraineană, cu 419
    elevi, iar în regiunea Odesa au rămas 2 școli cu predare în limba așa-zis
    moldovenească, cu 406 elevi, și 15 școli mixte, unde învaţă 2.152 de elevi.
    Aproape 410.000 de români locuiesc în Ucraina, potrivit recensământului
    populaţiei realizat din 2001, concentraţi cu precădere în regiunile Cernăuți,
    Odesa şi Transcarpatia.




    Deputatul Doru
    Petrişor Coliu, reprezentant al românilor din diaspora, anunţă că a elaborat
    împreună cu parlamentarul Petru Movilă un proiect de lege prin care îşi propune
    să ajute familiile românilor decedaţi pe teritoriul Uniunii Europene să aducă
    acasă trupurile celor dragi. Conform propunerii legislative, statul român ar fi
    obligat să suporte cheltuielile de repatriere, în condiţiile în care, spune
    Doru Petrişor Coliu, cetăţenii români rezidenţi în străinătate sunt mari
    contributori la bugetul României, prin plata impozitelor şi taxelor aferente
    proprietăţilor pe care le au în ţară. Deputatul precizează că, în
    prezent, în cazul decesului unui român în străinătate statul român nu decontează
    absolut nimic din costul procedurilor de repatriere care, de cele mai
    multe ori, sunt de ordinul a câtorva mii de euro, iar în cazul în care
    familia nu îşi permite să suporte cheltuielile de transport, autorităţile
    locale procedează la incinerarea sau înmormântarea defunctului. Prin urmare, susţine
    parlamentarul, foarte mulţi cetăţeni români decedaţi în străinătate nu
    ajung niciodată acasă.




    Guvernul de la
    Kiev a aprobat deschiderea unui nou punct de trecere a frontierei între Ucraina
    şi România. Este vorba despre vama Orlivka – Isaccea, care va deservi transportul de
    pasageri şi marfă în regim de bac şi pietonal. În prezent, în regiunea Odesa nu
    există niciun punct de trecere a frontierei româno-ucrainene, iar cei care
    doresc să ajungă în cele două state sunt nevoiţi să treacă întâi prin Republica
    Moldova.

  • Jurnal românesc – 03.05.2017

    Jurnal românesc – 03.05.2017

    Deputatul de diaspora, Doru Petrişor Coliu, este de părere că abuzul justiţiei finlandeze faţă de cetăţenii români atinge cote inimaginabile. Potrivit lui, mamă a trei copii, Camelia Smicală, cetăţean român care locuieşte în Finlanda, este victima unor abuzuri deosebit de grave din partea justiţiei şi poliţiei finlandeze, precum şi a Serviciului de protecţie a copilului din această ţară. Doru Petrişor Coliu apreciază, într-un comunicat, că poliţia finlandeză şi Serviciul de protecţie a copilului încalcă grav dreptul la viaţă şi la integritate fizică al Cameliei Smicală. În procesul pe care finlandezii i l-au intentat pentru defăimarea autorităţilor atunci când executorii judecătoreşti i-au luat copiii, românca a suferit un alt abuz fiind condamnată la 6 luni de închisoare. Lista abuzurilor continuă cu şantajul exercitat asupra sa de către angajatori. Deputatul de diaspora a solicitat MAE să depună toate eforturile în vederea dezbaterii acestui caz de încălcare a drepturilor omului în cadrul şedinţelor ONU. Cazul copiilor luați de lângă mama lor româncă a constituit la 21 februarie tema audierilor ambasadorului Finlandei în România, Paivi Pohjanheimo, la Comisia pentru românii de pretutindeni a Camerei Deputaţilor, scopul discuțiilor fiind aflarea detaliilor legate de acest caz considerat de parlamentari ca fiind o dramă, un abuz. Ambasadoarea Finlandei la București a dat asigurări, cu acea ocazie, că autoritățile din țara sa sunt preocupate de asigurarea unui mediu sigur de viață pentru toți copii, indiferent de proveniența etnică a acestora. De asemenea, potrivit legislației privind protecția copilului, se asigură apărarea dreptului copilului sau atunci când părinții acestui nu sunt în poziția în care să-i asigure “o copilărie sigură”.



    Preţurile pentru casele şi apartamentele din România din zonele urbane vor creşte cu 8-10% până la finalul anului, comparativ cu tarifele din 2016, potrivit unei analize realizate de o companie de servicii imobiliare. Conform analizei, anul trecut, în România, preţul mediu de vânzare pentru un apartament din zona urbană a fost de 1.150 euro/mp. De asemenea, o evoluţie asemănătoare este aşteptată şi în ceea ce priveşte chiria apartamentelor din zonele urbane, caz în care, până la finalul acestui an, preţul/mp va creşte cu circa 7-10% faţă de tariful mediu din 2016, situat la 550 euro/mp. Situaţia din România este asemănătoare cu cea a multor state din Europa, creşterile de 10% pe segmentul apartamentelor din zona urbană fiind remarcate şi în ţări precum Olanda şi Spania, ajungând chiar şi până la 16% în Malta. De asemenea, pieţele imobiliare din Portugalia, Grecia şi Scoţia arată semnale concrete de stabilizare, numărul de tranzacţii fiind aşteptat să crească în aceste țări.



    Anul trecut, aproape 90.000 de români au aplicat pentru un loc de muncă în străinătate, iar o treime dintre ei erau tineri cu vârste între 25 şi 35 de ani. Specialiştii apreciază că tinerii trebuie încurajaţi şi pregătiţi încă din şcoală pentru viitoarea profesie, iar statul trebuie să le ofere soluţii de integrare pentru a nu mai pleca din ţară. Secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan, a propus câteva modalităţi prin care aceştia ar putea fi sprijiniţi. Potrivit acestuia, statul trebuie să dea frâu liber iniţiativelor private. Totodată, tinerii trebuie să înţeleagă că, fără educaţie şi fără competenţă, nu pot să-şi găsească un loc în societate, iar băncile şi finanţatorii să fie mai dispuşi să rişte bani pe anumite idei ale acestora. Fiecare parte a societăţii are ceva de făcut ca lucrurile să se îmbunătăţească – mai consideră Cristian Pârvan, care crede că România trebuie să dea o şansă tinerilor să ocupe un loc de muncă şi să-şi demonstreze competenţa prin concursuri corecte.