Tag: dosar penal

  • Retrospectiva săptămânii 03.12 – 09.12 2023

    Retrospectiva săptămânii 03.12 – 09.12 2023


    Epidemie de rujeolă


    Pentru a doua oară în 7 ani, în România a fost declarată epidemie de rujeolă, decizie luată de specialişti după ce s-au înregistrat aproximativ 2.000 de cazuri de la începutul anului. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a precizat că această măsură de sănătate publică face posibilă accelerarea campaniei de vaccinare, inclusiv la o vârstă mai mică, 9-11 luni, a copiilor. Cum s-a ajuns aici? Transmiterea susţinută în comunitate a infecţiei cu virusul rujeolic este cauzată de acumularea unei mase receptive de copii care nu au fost vaccinaţi, a explicat minstrul Rafila. În prezent, acoperirea vaccinală este redusă, 78% pentru prima doză, 62% pentru doza a doua.


    Şeful de la Sănătate a anunţat declanşarea unei campanii prin mass-media şi prin intermediul direcţiilor de sănătate publică şi a medicilor de familie, prin care să se explice părinţilor importanţa vaccinării. Rafila a avertizat că, în situaţia în care nu mai există acoperire vaccinală, pot reapărea şi alte boli infecţioase contagioase, considerate eradicate. Prima epidemie de rujeolă a scos la lumină un puternic curent antivaccinist, care s-a manifestat şi în timpul pandemiei de coronavirus. Rujeola este o boală a copilăriei ce produce o mortalitate care variază între 1 şi 3 la mie.




    Fost premier şi lider de partid, urmărit penal


    Fostul premier şi lider al PNL Florin Cîţu a fost pus sub urmărire penală de Direcţia Naţională Anticorupţie pentru complicitate la abuz în serviciu şi audiat, săptămâna aceasta, în dosarul achiziţiei de vaccinuri în pandemie. În prezent senator, Florin Cîţu îşi pierduse, săptămâna trecută, imunitatea parlamentară. Anchetatorii îi reproşează celui care a condus Executivul în al doilea an al pandemiei că, în prima jumătate a lui 2021, a aprobat două memorandumuri care au generat achiziţii suplimentare de vaccinuri anti-COVID. Aceasta, în condiţiile în care, potrivit DNA, la vremea respectivă fuseseră cumpărate de miniştrii de la Sănătate zeci de milioane de doze şi nu existau studii şi date care să susţină achiziţia de noi loturi de vaccin. Prejudiciul este estimat la peste un miliard de euro. Dupa audieri, Florin Cîţu a afirmat că şi-a îndeplinit atribuţiile cu respectarea legislaţiei. Dosarul vaccinurilor îi vizează şi pe foştii miniştri ai Sănătăţii, Vlad Voiculescu şi Oana Mihăilă, care au reprezentat USR în guvern.




    Actualul premier, în vizită la Washington


    Actualul premier şi foarte probabil prezidenţiabilul PSD de anul viitor, Marcel Ciolacu, a făcut o vizită de lucru la Washington. Una cu un program dens, care a inclus, în principal, întrevederi cu secretarii de Stat, al Apărării şi Energiei, cu membri ai Congresului american şi reprezentanţi ai diasporei, precum şi o vizita la Memorialul Holocaustului.


    Parteneriatul Strategic al României cu Statele Unite este şi va rămâne unul din pilonii politicii externe şi de securitate a Bucureştiului, a subliniat Marcel Ciolacu la Washington. El a susţinut necesitatea consolidării posturii NATO în regiunea Mării Negre, pledând, totodată, în favoarea unei prezenţe sporite a militarilor americani în România. Premierul s-a întâlnit şi cu reprezentanţi ai industriei de apărare din Statele Unite, respectiv compania Lockheed Martin, ocazie cu care a subliniat importanţa colaborării în evaluarea şi dezvoltarea capabilităţilor din industria naţională de apărare.


    Pe palierul economic, şeful Executivului a mărturisit că îşi doreşte ca Statele Unite să fie principalul partener non-UE al României. Atâta timp cât Statele Unite au dislocat peste 2.000 de soldaţi americani şi logistică militară de ultimă generaţie pe teritoriul României, cred că putem şi pe zona economică să creăm un hub al companiilor americane, care duce normal şi la dezvoltarea României, consideră Marcel Ciolacu.


    În privinţa includerii ţării în programul Visa Waiver, poate chiar din 2025, premierul român a spus că există susţinere politică la Washington şi că mai este de îndeplinit doar un criteriu tehnic, respectiv un număr mic de cereri de viză respinse.




    România la summitul climatic din Dubai


    România a fost reprezentată la Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice, care a fost gazduită, timp de trei zile, în Dubai, de preşedintele Klaus Iohannis şi de ministrul Energiei, Sebastian Burduja.


    Într-una din intervenţii, şeful statului a declarat că România are unele dintre cele mai scăzute emisii de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor din Uniunea Europeană şi este ferm angajată să accelereze măsurile de atenuare a schimbărilor climatice. Bucureştiul îşi propune să reducă până în 2030 emisiile cu aproximativ 80% faţă de nivelul din 1990 şi să se îndrepte în ritm rapid către neutralitate climatică. Până cel târziu în 2050, mixul energetic naţional al României va fi format în proporţie de 86% din energie regenerabilă, completat de energie cu emisii reduse de carbon, cum ar fi energia nucleară.


    Cu prilejul summitului climatic, România s-a alăturat Alianţei Solare Internaţionale, gest care, potrivit lui Iohannis, va contribui la creşterea securităţii energetice naţionale şi confirmă angajamentul ferm al ţării de a deveni neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon, inclusiv prin utilizarea surselor regenerabile de energie. Până în 2030, România îşi propune să instaleze o capacitate de energie solară de peste 8 gigawaţi, reprezentând 24% din consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile. România are cel mai mare potenţial solar din sud-estul Europei, studiile arătând că ar putea exploata până la 18-20 de gigawaţi de putere solară, susţine ministrul Energiei, Sebastian Burduja.


    În Dubai a fost lansată şi Declaraţia privind triplarea capacităţii de energie nucleară la nivel mondial. România se angajează să finalizeze două noi unităţi CANDU la Centrala de la Cernavodă şi să construiască şi să implementeze reactoare modulare mici.






  • Acuzaţii penale în tragedia de la Piatra Neamţ

    Acuzaţii penale în tragedia de la Piatra Neamţ


    Procurorii Parchetului General au pus sub acuzare 10 persoane, dintre care 6 au îndeplinit succesiv funcţia de manager interimar de spital, în cazul incendiului de anul trecut, de la Piatra Neamţ, în care au murit 10 oameni bolnavi de Covid. Tragedia a avut loc la Spitalul Judeţean de Urgenţă, la secţia de terapie intensivă unde erau internaţi, în două saloane, 17 pacienţi. Un medic anestezist, care a intrat într-unul din saloanele cuprinse de flăcări încercând să salveze bolnavii, a suferit arsuri grave, fiind transferat pentru îngrijiri la Bruxelles. Acuzațiile aduse sunt ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, distrugere din culpă în formă calificată şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.



    Potrivit Agerpres, în acelaşi dosar sunt învinuite două asistente care îi îngrijeau pe pacienţi, pentru că ar fi lăsat fără supraveghere o sursă de foc deschis, precum şi medicul-şef al Secţiei ATI, deoarece nu ar fi luat măsurile necesare pentru asigurarea ventilaţiei în saloane. În plus, medicul-şef este acuzat că, împreună cu un alt doctor, ar fi falsificat o adresă privind îngrijirile acordate pacienţilor. De asemenea, a fost pus sub acuzare şi spitalul. Despre manageri, procurorii spun că, în contextul pandemiei şi declarării unităţii sanitare ca unitate suport COVID, aceștia ar fi organizat impropriu activitatea specifică la nivelul spitalului prin aceea că nu ar fi realizat o revizuire a riscurilor privind securitatea şi sănătatea în muncă, urmare a schimbării condiţiilor de muncă. Această schimbare a inclus adoptarea unei terapii care presupune creşterea cantităţii de oxigen administrată pacienţilor COVID-19, implicit creşterea concentraţiei de oxigen în atmosfera încăperilor unde sunt trataţi aceşti bolnavi.



    Suspecţii nu ar fi stabilit măsuri de prevenire care să asigure securitatea şi sănătatea la Secţia ATI în noile condiţii, cu consecinţa incendierii salonului. Cele două asistente medicale sunt acuzate că, în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu în care acordau îngrijiri bolnavilor, cărora li se administra oxigenoterapie, ar fi folosit şi lăsat fără supraveghere o lumânare tip candelă, în contextul agoniei unui pacient. Aceasta ar fi constituit sursa de iniţiere a focului, cu consecinţa incendierii salonului. Spitalul este acuzat că nu a luat măsuri apte să conducă la o ventilaţie în saloanele ATI, precum şi la o asistenţă medicală suport în cazul întreruperii alimentării cu gaze medicinale. Tragedii similare au mai avut loc anul acesta, în România, la București și Constanța.







  • Adeverințe false cu test negativ PCR depistate la frontiera Arad

    Adeverințe false cu test negativ PCR depistate la frontiera Arad

    Peste 20 de adeverinţe
    false cu test negativ PCR pentru COVID-19,au fost depistate la punctele de frontieră din județul Arad, în urma triajelor epidemiologice care au loc la
    intrarea în ţară, fiind întocmite dosare de cercetare penală pentru fals și uz de fals.

    Adeverinţele
    false au fost găsite în special asupra unor români care au revenit în ţară cu
    autocare. ‘În ultima perioadă, în urma unor verificări efectuate împreună cu
    Direcţia de Sănătate Publică Arad, au fost descoperite 24 de adeverinţe false
    care atestau rezultatul negativ la virusul SARS-CoV-2 al unui test PCR’, a
    declarat luni, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al Poliţiei de Frontieră
    Arad, Andrei Dincă..

  • Noi cazuri de infectare cu Covid-19 în România

    Noi cazuri de infectare cu Covid-19 în România

    Al treisprezecelea caz de infectare cu noul coronavirus a fost confirmat sâmbătă, pacientul fiind un bărbat de 72 de ani din judeţul Galaţi, a anunţat Grupul de Comunicare Strategică (GCS).



    ‘Este vorba despre un bărbat de 72 ani, din Galaţi care a venit din Lombardia în data de 29 februarie. În data de 6 martie bărbatul a dezvoltat simptomatologie conformă cu definiţia de caz COVID 19. În acest context, în data de 6 martie a fost transportat cu izoleta, din locul în care se afla în autoizolare, la Spitalul Judeţean Galaţi, secţia de boli infecţioase, unde se afla în prezent internat’, se precizează într-un comunicat. Bărbatul este în stare generala ameliorată, fără febră



    Potrivit informaţiilor transmise de GCS, alte trei cazuri de infectare cu COVID 19 au fost confirmate sâmbătă la nivel naţional. Este vorba despre o adolescentă de 15 ani din Timişoara, o adolescentă de 16 ani din judeţul Hunedoara şi un bărbat de 49 de ani din Bucureşti, primul caz înregistrat în Capitală.



    La nivel naţional se află în carantină 16 persoane, pentru alte 12.977 de persoane fiind dispusă măsura auto-izolării la domiciliu.



    Până la această oră au fost prelevate şi analizate 809 probe de la persoanele care au sosit în România din zone afectate de infecţia cu COVID-19 (coronavirus) ori persoane care au intrat în contact cu pacienţi confirmaţi cu acest virus. Dintre acestea, 798 au ieşit cu rezultat negativ, adică persoanele de la care au fost prelevate mostrele analizate nu sunt infectate cu virusul.



    Cetăţenii care doresc informaţii despre situaţiile legate de COVID-19, despre modul în care se manifestă virusul, modalităţile de prevenire a îmbolnăvirii şi alte detalii legate de conduita preventivă pot apela numărul TelVerde 0800 800 358 sau la +4021.320.20.20, număr valabil pentru cetăţenii români aflaţi în străinătate.



    Rugăm cetăţenii să se informeze permanent, să ia în considerare doar informaţiile verificate prin surse oficiale şi să respecte recomandările autorităţilor referitoare la prevenirea răspândirii virusului.



    Mai multe persoane care nu a respectat măsura autoizolării pentru a preveni răspândirea COVID-19 a fost amendat de Direcţiile de Sanătate Publică cu suma de 10.000 de lei fiecare. Sunt în lucru mai multe dosare penale pentru persoane care au plecat de la domiciliu în perioada în care erau supuse măsurii autoizolării pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus.

  • Siguranţa în cluburi, o problemă nerezolvată

    Siguranţa în cluburi, o problemă nerezolvată

    La mai bine de un an de la tragedia provocată de un incendiu într-un club din Bucureşti, soldat cu 64 de morţi şi peste o sută de răniţi, care a zdruncinat societatea românească, o alta a fost pe cale să aibă loc. Pe 21 ianuarie, unul din cele mai cunoscute cluburi din capitala României, Bamboo, a ars din temelii, dar din fericire nu s-au înregistrat decese. Totuşi 44 de persoane au primit asistenţă medicală pentru intoxicaţii cu fum, hipotermie sau fracturi, dar niciunul dintre pacienţi nu a suferit arsuri. Printre răniţi se numără şi cetăţeni străini, majoritatea din Israel.



    Mai mulţi tineri care se aflau în local au povestit cum au reuşit să se salveze din incendiu. Unii au sărit un gard de doi metri pentru a scăpa din calea flăcărilor, iar alţii au sărit în lacul pe marginea căruia se afla clubul. Peste 260 de pompieri au intervenit, timp de cateva ore, pentru stingerea incendiului. Autorităţile au deschis un dosar penal pentru distrugere din culpa şi desfăşoară o anchetă pentru a stabili cauzele incendiului. Continuă audierile în acest caz dar şi cercetările la faţa locului.



    Reprezentanţii autoritatilor locale au precizat că patronii clubului nu obţinuseră autorizaţia de funcţionare şi nici pe cea de securitate la incendiu pentru localul lor şi că acestia au fost amendaţi de câteva ori pentru nerespectarea legislaţiei în vigoare. După acest incendiu au fost declanşate noi serii de controale în cluburi şi discoteci, atât în capitală cât şi în ţară. Au fost descoperite numeroase nereguli şi au fost date amenzi.



    Incendiul din cunoscutul club bucureştean a readus în atenţie problema siguranţei în imobilele unde se desfăşoară activităţi cu public numeros, rămasă încă nerezolvată în România.

  • Cultura de securitate

    Cultura de securitate

    În România nu există suficientă cultură în domeniul securităţii şi prevenţiei
    dezastrelor, iar pregătirea corpului profesional care să controleze respectarea
    regulilor are lacune. Pe de altă parte, prin ignorarea unor posibile pericole,
    mulţi întreprinzători îşi riscă propriile afaceri şi pun în pericol viaţa
    oamenilor. Afirmaţiile aparţin vicepreşedintelui Asociaţiei Române pentru
    Tehnica de Securitate, Stelian Arion : Ei nu înţeleg foarte
    bine necesităţile de securitate. Conducătorul organizaţiei are o tendinţă de a încerca
    să nu facă cheltuieli în acest domeniu. Or, a nu cheltui în zona de securitate,
    tendinţă la care se pot adăuga şi neglijenţe, pot să ducă la un dezastru cum a
    fost cel de la clubul Colectiv. Acolo au fost mai multe lucruri care s-au înlănţuit
    şi s-a ajuns la un dezastru.

    Din cauza modului în care era construită
    clădirea şi a materialelor de construcţie neadecvate folosite în interior, cei
    aproximativ 400 de oameni prezenţi, pe 30 octombrie, în clubul bucureştean
    Colectiv, nu au avut prea multe şanse să se salveze de incendiul care a durat
    153 de secunde. Este concluzia
    raportului redactat de Institutul de Securitate Minieră şi Protecţie
    Antiexplozivă din Petroşani, document ce reface, secundă cu
    secundă, tragedia în urma căreia au murit 64 de persoane. Totul
    a pornit de la spectacolul pirotehnic care ar fi trebuit să anime concertul
    trupei rock ‘Goodbye to Gravity’ !

    Specialiştii de la Institutul de la
    Petroşani au stabilit că artificiile au ars 15 secunde, suficient pentru ca o
    scânteie să sară pe un stâlp îmbrăcat în burete de antifonare. Flăcările au
    urcat pe tavan, la secunda 24 ele întinzându-se pe întreg plafonul, alimentate
    de instalaţia de ventilaţie. La secunda 41 sistemele de aerisire s-au blocat
    din cauza fumului şi tot atunci s-a deschis prima din cele două uşi ale
    clubului. 10 secunde mai târziu, un mix de gaze inflamabile a coborât de pe
    tavan, în zona publicului. În numai 72 de secunde tot clubul a fost cuprins de
    un fum negru şi galben albui, iar în 105 secunde flacările au coborât la numai
    1 metru de pardoseală, adică foarte aproape de oamenii care mai rămăseseră în
    interior. Abia la secunda 113 flăcările şi fumul au început să fie evacuate
    natural ca urmare a deschiderii celor două uşi, iar la secunda 153 incendiul a
    început să se autostingă.

    Aceste concluzii tehnice reprezintă una dintre cele
    mai importate probe din dosarul în care patronii clubului Colectiv şi
    tehnicienii care au montat artificiile sunt cercetaţi pentru ucidere din culpă. Cei trei nu sunt, însă, singurii inculpaţi!
    Procurorii militari de la DNA au deschis un dosar penal şi au pus sub acuzare
    şi doi angajaţi de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă pentru modul în
    care a fost autorizat clubul, dar şi pentru controalele care s-ar fi impus la
    Colectiv, dar au lipsit. În acelaşi dosar, fostul primar şi două angajate de la
    Primăria din sectorul unde se află clubul sunt acuzaţi de abuz, respectiv
    complicitate la abuz în serviciu.