Radio România Internațional

Tag: dosar

  • Recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale

    Recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale

    Recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România se aplică oricărui cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European care doreşte să lucreze în ţara noastră, independent sau ca angajat. Instituţia responsabilă cu recunoaşterea diplomelor este Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor din Ministerul român al Educaţiei Naţionale. Diplomele necesare trebuie să ateste faptul că titularul a încheiat un ciclu de studii superioare de cel puţin 3 ani într-o formă de învăţământ de lungă durată sau în cadrul unei universităţi, urmând cursuri de formare profesională, pe lângă ciclul de studii superioare, dacă statul de origine impune astfel de condiţii. Diploma trebuie, de asemenea, să ateste faptul că titularul deţine calificarea profesională necesară pentru o profesie reglementată sau pentru ocuparea unei profesii în statul de origine, doar dacă formarea a fost dobândită în principal în Uniunea Europeană sau Spaţiul Economic European.



    Procedura de recunoaştere a calificărilor profesionale în vederea exercitării în România a unei profesii reglementate presupune adoptarea de către autoritatea competentă română a unei măsuri compensatorii, precum un stagiu de adaptare care să nu depăşească 3 ani sau susţinerea unei probe de aptitudini sau examen de diferenţă. Această etapă se impune dacă formarea solicitantului priveşte domenii teoretice sau practice substanţial diferite faţă de cele cerute în România pentru obţinerea diplomei de învăţământ superior. Persoanele care beneficiază de recunoaşterea calificărilor profesionale trebuie să posede cunoştinţe de limba română în măsura în care sunt necesare exercitării profesiei respective. Taxa pentru evaluarea dosarului în vederea recunoaşterii diplomelor este de 50 de lei (cca. 11,5 euro).



    Alte informaţii pot fi găsite pe site-ul www.cnred.edu.ro, editat în engleză, franceză şi română. Dispoziţiile legii prezentate nu se aplică recunoaşterii în România a calificărilor necesare pentru exercitarea unei profesii recunoscute automat la nivel european, respectiv profesiile de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist, moaşă, medic veterinar şi arhitect.



    In ceea ce-i priveşte pe cetăţenii din state care nu aparţin Uniunii Europene sau Spaţiului Economic European, actele necesare pentru obţinerea documentului numit “Atestat de recunoaştere” trebuie depuse la Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor al Ministerului român al Educaţiei. Atestatele de recunoaştere sunt necesare pentru obţinerea autorizaţiilor de muncă în România, iar de obţinerea acestora se ocupă firmele înregistrate în ţara noastră care doresc să angajeze cetăţeni străini, reamintim, din state care nu aparţin Uniunii Europene sau Spaţiului Economic European. Actele de studii care vor fi prezentate trebuie să poarte apostila Convenţiei de la Haga privind anularea cerinţei supralegalizării actelor oficiale, pentru cetăţenii statelor care sunt parte la convenţie, sau o supralegalizare din partea autorităţilor ţării de provenienţă.

  • Reacţii la cazul Fenechiu

    “Doar proştii nu se tem în astfel de situaţii” — declara, recent, de acum fostul ministru al Transporturilor, liberalul Relu Fenechiu, întrebat dacă îi e frică de hotărârea justiţiei în dosarul “Transformatorul”, în care era inculpat. Temerile i s-au adeverit. Completul de judecată l-a condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, la plata de daune materiale şi la interzicerea unor drepturi timp de trei ani pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată. Mai precis, a fost acuzat că prin firmele pe care le deţine a vândut transformatoare fabricate în anii 1970-1980 la preţuri de produse noi către o sucursală de stat de întreţinere si servicii energetice, cu complicitatea fostei conduceri a instituţiei respective.



    Relu Fenechiu stabileşte o tristă performanţă: este primul ministru român condamnat în exerciţiul funcţiunii. Sentinţa — e drept! — nu este definitivă. De altfel, colegii săi din Partidului Naţional Liberal au încercat să îl apere: “a fost un ministru bun, care beneficiază, până la pronunţarea unui verdict definitiv, de prezumţia de nevinovăţie”. Chiar şi aşa, Fenechiu a decis să demisioneze de la Transporturi, în aşteptarea unei alte nominalizări a liberalilor, premierul Victor Ponta preluând interimatul.



    Decizia justiţiei în cazul Relu Fenechiu pune capăt unui mandat de numai o jumătate de an, condiţionat, cu riscul “decapitării” sale politice, de două obiective strategice: privatizarea CFR Marfă şi deblocarea banilor europeni pentru transporturi.



    Desemnarea unui câştigător în procesul de privatizare a CFR Marfă reprezenta o precondiţie pentru evaluarea acordului cu FMI, în vreme ce deblocarea plăţilor era indispensabilă în contextul bugetului auster. Ambele au fost îndeplinite la finele lunii iunie, nu fără emoţii, însă, în cazul CFR Marfă, privatizarea derulându-se la limita eşecului din cauza interesului scăzut al investitorilor, dar şi a constestaţiilor privitoare la procedură. Este motivul pentru care Theodor Stolojan, europarlamentar din partea actualei opoziţii, declara, duminică, că Victor Ponta, ca ministru interimar al Transporturilor, ar trebui, acum, să clarifice pentru opinia publică procesul de privatizare a CFR Marfă, dar şi de ce managementul privat nu poate funcţiona la societăţile unde ministerul Transporturilor este proprietar sau pe care le administrează. “Domnul Ponta trebuie să explice de ce interesele de partid ale Uniunii Social Liberale, în prezent la putere, nu lasă managementul privat să poată funcţiona în aceste companii şi de ce în România orice metodă a economiei de piaţă nu funcţionează atunci când e promovată de către guvern aşa cum trebuie”.



    Pe de altă parte, în cazul lui Relu Fenechiu, Theodor Stolojan s-a arătat deranjat de poziţia premierului şi a colegilor acestuia liberali sau din coaliţie, care încearcă să demonstreze cât de competent a fost, când, de fapt, lucruri care s-au petrecut sub coordonarea sa au ridicat mari semne de întrebare pentru investitorii străini.

  • Recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale

    Recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale

    Recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România se aplică oricărui cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European care doreşte să lucreze în ţara noastră, independent sau ca angajat. Instituţia responsabilă cu recunoaşterea diplomelor este Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor din Ministerul român al Educaţiei Naţionale. Diplomele necesare trebuie să ateste faptul că titularul a încheiat un ciclu de studii superioare de cel puţin 3 ani într-o formă de învăţământ de lungă durată sau în cadrul unei universităţi, urmând cursuri de formare profesională, pe lângă ciclul de studii superioare, dacă statul de origine impune astfel de condiţii. Diploma trebuie, de asemenea, să ateste faptul că titularul deţine calificarea profesională necesară pentru o profesie reglementată sau pentru ocuparea unei profesii în statul de origine, doar dacă formarea a fost dobândită în principal în Uniunea Europeană sau Spaţiul Economic European.



    Procedura de recunoaştere a calificărilor profesionale în vederea exercitării în România a unei profesii reglementate presupune adoptarea de către autoritatea competentă română a unei măsuri compensatorii, precum un stagiu de adaptare care să nu depăşească 3 ani sau susţinerea unei probe de aptitudini sau examen de diferenţă. Această etapă se impune dacă formarea solicitantului priveşte domenii teoretice sau practice substanţial diferite faţă de cele cerute în România pentru obţinerea diplomei de învăţământ superior. Persoanele care beneficiază de recunoaşterea calificărilor profesionale trebuie să posede cunoştinţe de limba română în măsura în care sunt necesare exercitării profesiei respective. Taxa pentru evaluarea dosarului în vederea recunoaşterii diplomelor este de 50 de lei (cca. 11,5 euro).



    Alte informaţii pot fi găsite pe site-ul www.cnred.edu.ro, editat în engleză, franceză şi română. Dispoziţiile legii prezentate nu se aplică recunoaşterii în România a calificărilor necesare pentru exercitarea unei profesii recunoscute automat la nivel european, respectiv profesiile de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist, moaşă, medic veterinar şi arhitect.



    In ceea ce-i priveşte pe cetăţenii din state care nu aparţin Uniunii Europene sau Spaţiului Economic European, actele necesare pentru obţinerea documentului numit “Atestat de recunoaştere” trebuie depuse la Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor al Ministerului român al Educaţiei. Atestatele de recunoaştere sunt necesare pentru obţinerea autorizaţiilor de muncă în România, iar de obţinerea acestora se ocupă firmele înregistrate în ţara noastră care doresc să angajeze cetăţeni străini, reamintim, din state care nu aparţin Uniunii Europene sau Spaţiului Economic European. Actele de studii care vor fi prezentate trebuie să poarte apostila Convenţiei de la Haga privind anularea cerinţei supralegalizării actelor oficiale, pentru cetăţenii statelor care sunt parte la convenţie, sau o supralegalizare din partea autorităţilor ţării de provenienţă.

  • Fotbal Flash – 20.06.2013

    Fotbal Flash – 20.06.2013

    Campioana României s-a despărţit de golgheterul ei şi al ediţiei de campionat care tocmai s-a încheiat. Raul Rusescu a semnat un contract pe 5 ani cu echipa spaniolă FC Sevilla şi are o clauză de reziliere de 40 de milioane de euro. La prezentarea sa oficială, Raul Rusescu a spus: Venirea mea aici, în campionatul Spaniei şi la FC Sevilla, este un pas foarte important pentru cariera mea, sunt foarte bucuros să mă aflu aici. Lucrul cel mai important este să câştig multe partide şi multe trofee cu Sevilla şi de asemenea, desigur, mi-ar plăcea să marchez multe goluri. În vârstă de 25 de ani, Rusescu a marcat 21 de goluri pentru Steaua în ultimul sezon. În 2009, la 21 de ani, a devenit campion al României pentru prima oară cu echipa Unirea Urziceni.



    Şi căpitanul naţionalei României, Răzvan Raţ, are o nouă echipă. După 10 ani petrecuţi la Şahtior Doneţk, Raţ, în vârstă de 33 de ani, va juca la echipa londoneză West Ham United.



    Tribunalul Bucureşti a respins cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de George Becali, patronul echipei Steaua Bucureşti. Condamnat la 3 ani de închisoare cu executare în dosarul în care este acuzat de schimbul de terenuri cu Ministerul Apărării Naţionale, Becali a formulat o cerere de întrerupere a pedepsei pe o perioadă de trei luni pentru a-şi pune ”ordine în afaceri”.



    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată pe Mircea Sandu, preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, şi pe Dumitru Dragomir, preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal, în dosarul dezafilierii echipei Universitatea Craiova. Acuzaţiile care li se duc sunt lezarea evidentă a drepturilor şi intereselor persoanei, făcută cu ştiinţă şi acţiune în dispreţul total al unor măsuri ale organelor statului.



    Românul Mircea Lucescu figurează între primii 20 de antrenori ai lumii, conform clasamentului stabilit de portalul sportiv american Bleacher Report. Pe primul loc este germanul Jupp Heynckes, urmat de Jose Mourinho şi Vicente del Bosque. Lucescu este pe locul 16.