Radio România Internațional

Tag: dosarul 10 august

  • Jurnal Românesc – 09.08.2023

    Jurnal Românesc – 09.08.2023

    Mai mulţi jandarmi, inclusiv fosta conducere a Jandarmeriei Române,
    au fost trimiși în judecată în Dosarul 10 august, 5 ani după violențele de la
    protestul diasporei din 10 august 2018 de la Bucureşti. Ei sunt acuzaţi de
    purtare abuzivă sau complicitate la această infracţiune. Conducerea
    Jandarmeriei de atunci – notează procurorii militari – a ordonat jandarmilor din
    subordine intervenţia în forţă pentru dispersarea protestatarilor. Faptele
    inculpaţilor au dus, potrivit anchetatorilor, nu doar la îngrădirea libertăţii
    de întrunire şi a dreptului la integritate fizică şi psihică a manifestanţilor,
    dar şi la suferinţe fizice sau leziuni care au necesitat îngrijiri medicale.
    Procurorii mai precizează că jandarmii au acţionat nu doar împotriva
    persoanelor care se manifestau violent, ci şi împotriva manifestanţilor paşnici
    care constituiau marea majoritate a protestatarilor. Peste 300 de participanți
    la protestul care a adunat, atunci, zeci de mii de romani cer daune morale și
    materiale în acest caz. Dosarul va fi soluţionat la Tribunalul Militar
    Bucureşti. In context, Comunitatea Declic solicită instanţei să judece în regim
    de urgenţă acest dosar, având în vedere că mai sunt doar trei ani până la
    prescrierea faptelor, iar vinovaţii ar putea să scape de pedeapsă. Membrii
    Comunităţii Declic mai anunţă că vor manifesta în București joi, pe 10 august,
    pentru a cere dreptate pentru victimele abuzurilor jandarmilor din 2018.


    Aproape 50.000 de români au plecat definitiv din țară anul trecut,
    cel mai mare număr din ultimii treizeci de ani, potrivit datelor Institutului
    Naţional de Statistică. În ultimul deceniu, România a pierdut prin migraţia
    externă definitivă 250.000 de români, adică echivalentul populației unui județ
    de dimensiuni medii. Lor li se adaugă și cei temporari, adică acei români care
    pleacă să muncească în străinătate sau la studii, dar care apoi se întorc în
    țară. Statistica arată o Românie în declin demografic accentuat. Față de acum
    10 ani, ţara a pierdut peste un milion de locuitori. O altă problemă este
    îmbătrânirea populației, vârsta medie a crescut de la 40,6, la 42,4 ani. Potrivit
    sociologilor, dacă înainte de ’90, o generație avea 800.000 de copii, acum o
    generație are puțin peste 180.000 de copii. Dintre aceştia, o parte nu rămân în
    România, iar o parte dintre ei nu termină nici opt clase, mai explică
    sociologii.


    Banca Comercială Română (BCR) a lansat o nouă soluţie prin care
    orice persoană, indiferent dacă este sau nu client al băncii, poate primi şi
    trimite bani mai simplu şi rapid din şi către peste 200 de ţări, prin
    intermediul maşinilor multifuncţionale ale băncii. Facilitatea este, deja,
    disponibilă la aparatele multifuncţionale BCR (MFM), în baza unui parteneriat
    cu MoneyGram şi permite transferuri interne şi internaţionale aproape
    instantanee. Accesarea serviciului se poate face imediat de către clienţii băncii.
    În cazul persoanelor care nu sunt clienţi, precizează reprezentanţii instituției
    bancare, primul pas este programarea unei vizite la bancă pentru obţinerea unui
    cod QR necesar operaţiunilor. Prin simpla scanare a codului primit, aceştia pot
    trimite sau primi bani într-un mod sigur şi rapid.


    Riscul deznaţionalizării comunităţilor de români din vecinătatea
    graniţei şi afirmarea identităţii naţionale a românilor din diaspora se
    regăsesc între temele care urmează să fie abordate la ediţia a XX-a a
    Universităţii de Vară Izvoru Mureşului, programată în perioada 15 – 20 august. Participă
    deputaţi şi senatori din Parlamentul României, reprezentanţi ai Guvernului, prefecţi,
    primari ai localităţilor româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş,
    aleşi locali, lideri ai societăţii civile din România şi din afara graniţelor.
    Temele de dezbatere vor reliefa realităţile cu care se confruntă românii din
    diasporă şi din ţară. Pe agenda de discuţii figurează, alături de problema
    afirmării identitare şi riscul deznaţionalizării comunităţilor de români care
    trăiesc în vecinătatea graniţei, și situaţia dezideratului naţional al unirii
    cu Republicii Moldova în noul context geopolitic, precum şi problema
    retrocedărilor ilegale de proprietăţi din Transilvania. Discuţiile se vor
    concentra şi pe drepturile minorităţilor româneşti din jurul frontierelor şi
    din Balcani, precum şi pe situaţia românilor din Ungaria, Bulgaria, Albania,
    Macedonia de Nord şi Grecia. Va fi, de asemenea, dezbătută politica partidelor
    parlamentare şi a instituţiilor de stat faţă de românii de pretutindeni şi faţă
    de românii din zonele multietnice şi pluriconfesionale din România.


  • Reacţii şi declaraţii la 3 ani de la violenţele din 10 august 2018

    Reacţii şi declaraţii la 3 ani de la violenţele din 10 august 2018

    Lideri politici şi organizaţii nonguvernamentale au deplâns ritmul lent al cercetărilor legate de Dosarul «10 august».



    10 august este astăzi ceea ce au fost mineriadele pentru generaţiile anilor 90, consideră deputatul Alexandru Muraru, Preşedintele PNL Iaşi. Există riscul pentru cele peste 800 de victime să nu afle niciodată cine au fost făptuitorii! Represiunea statului român condus de PSD împotriva propriilor cetăţeni de acum 3 ani reprezintă încă o mărturie că libertatea şi democraţia trebuie apărate în fiecare zi. Niciodată valorile statului de drept nu sunt definitiv câştigate, spune Muraru. Din păcate, la fel ca în cazul Revoluţiei din 1989 sau Mineriadei din 13-15 iunie 1990, Justiţia română a fost incapabilă să găsească vinovaţii de crime împotriva propriilor cetăţeni. 10 august este astăzi ceea ce au fost mineriadele pentru generaţiile anilor 90. Generaţia noastră are datoria de a lupta pentru o Justiţie dreaptă, în care nimeni nu e mai presus de lege. Este nevoie de o structură dedicată care să lucreze cu celeritate în documentarea faptelor din Piaţa Victoriei, în 10 august 2018. Dosarul 10 August, redeschis pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie trebuie urgentat, deoarece românilor care au fost lezaţi la comandă politică trebuie să le fie făcută dreptatea, iar cei vinovaţi să plătească, afirmă Alexandru Muraru.



    Copreşedintele USR PLUS Dacian Cioloş a declarat că din punctul de vedere al formaţiunii pe care o reprezintă dosarul «10 august» reprezintă un eşec al justiţiei, al capacităţii de a soluţiona cauze importante, cu impact social. Acesta e şi motivul pentru care dorim o reformare a justiţiei, să ne asigurăm că justiţia îşi face treaba, în primul rând, şi că are resursele să-şi facă treaba. Şi, din acest punct de vedere, Ministerul Justiţiei caută să asigure toate condiţiile pentru ca justiţia să fie independentă şi să aibă resursele să poată să-şi facă treaba, a declarat Dacian Cioloş, marţi, la finalul Biroului Naţional al USR PLUS. Copreşedintele USR PLUS a subliniat, referitor la dosarul 10 august, că suntem la jumătatea termenului de prescripţie şi în continuare acest dosar trenează. Nu avem o direcţie clară în cercetarea acestui dosar şi nu aş vrea să ajungem în situaţia limită în care ne apropiem de termenul de prescripţie şi în continuare nu avem clarificări pe acest dosar, a declarat Cioloş.



    6 reprezentanţi ai unor asociaţii civice s-au întâlnit, marţi, cu prim-adjunctul procurorului general, Bogdan Licu, pentru a discuta despre urgentarea soluţionării dosarului 10 august, legat de intervenţia jandarmilor la protestele din 2018.



    Pe de altă parte, 14 organizaţii nonguvernamentale îi cer procurorului general Gabriela Scutea să delege o echipă de procurori militari care să se ocupe doar de anchetarea dosarului «10 august». Organizaţiile reamintesc procurorilor că a existat un precedent de desemnare a unei echipe dedicate de anchetă şi o comunicare constantă privind stadiul dosarului Revoluţiei, instrumentat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Militară.

  • Retrospectiva săptămânii 28.02.- 06.03.2021

    Retrospectiva săptămânii 28.02.- 06.03.2021

    Bugetul României din 2021,
    adoptat


    După
    dezbateri aprinse, cu multe acuzaţii şi replici pe alocuri foarte acide, bugetul
    de stat şi cel al asigurărilor sociale de stat pe 2021 au trecut, săptămâna
    aceasta, de Parlament în forma promovată de Guvern. Deputații și senatorii au
    respins toate cele câteva mii de amendamente depuse de PSD şi AUR, partide de
    Opoziție care au învinuit Executivul căa
    alocat bani discreţionar administraţiilor gestionate de reprezentanții Puterii,
    dar și că nu a respectat măsurile legale de majorare a alocaţiilor sau
    pensiilor. Este o premieră, a spus, însă, primul ministru Florin Cîţu, care a
    văzut în respingerea tuturor amendamentelor Opoziției inclusiv un test pentru
    unitatea coaliţiei de guvernare PNL-USR/Plus-UDMR. Potrivit premierului, bugetul
    propus este axat pe investiţii, relansare economică şi restructurarea statului.



    Dosare de răsunet, în vizor


    Fostul
    ministru al Dezvoltării, Elena Udrea, şi Ioana Băsescu, fiica fostului
    preşedinte de centru-dreapta al României, Traian Băsescu, au primit, săptămâna
    aceasta, 8, respectiv, 5 ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani
    şi instigarea altor persoane la luare de mităîntr-un
    dosar privind finanţarea campaniei electorale a fostului șef al Statului la
    prezidenţialele din 2009. Sentința nu este definitivă.Nu
    același lucru se poate spune despre un alt dosar de pe masa Justiției – cel al
    protestului de la București, din 10 august 2018, împotriva Guvernului PSD de
    atunci. Printr-o decizie, de data aceasta, definitivă, Tribunalul Bucureşti a
    respins cererea DIICOT de redeschidere a urmăririi penale, dosarul fiind
    clasat, astfel că şefi ai Jandarmeriei de la acea vreme nu vor fi urmăriţi
    penal pentru intervenţia, considerată de unii disproporționată, împotriva
    manifestanţilor la acel miting.

    La puțin timp după decizia Tribunalului, clasarea
    dosarului ʹ10 augustʹ s-a transformat într-o dispută între magistraţi şi unii politicieni,
    aceștia din urmă nemulţumiţi de decizie. Însuși preşedintele țării, Klaus
    Iohannis, i-a cerut ministrului Justiției, Stelian Ion, să explice public,
    urgent, cum s-a ajuns la clasare. Lucrurile nu se pot încheia aici – a spus
    şeful statului.

    Consiliul Superior al Magistraturii a respins solicitarea ministrului
    Ion de a lua poziţie față de suspiciunile apărute în percepţia publică privind
    clasarea, în schimb, a cerut Inspecţiei Judiciare să verifice declaraţiile
    publice privind instrumentarea dosarului, în vederea apărării independenţei,
    imparţialităţii şi reputaţiei profesionale a judecătorilor şi procurorilor. Iniţial,
    în iunie anul trecut, DIICOT a clasat dosarul privind protestul din 10 august -
    atât partea în care erau cercetaţi şefii Jandarmeriei, cât şi sesizarea privind
    o tentativă de lovitură de stat. Ulterior, fostul procuror-şef al DIICOT a
    infirmat parţial soluţia de clasare şi a dispus redeschiderea urmăririi penale
    doar în cazul şefilor jandarmilor.



    Poliția română în acțiune


    În
    ultimele zile, acțiuni ale polițiștilor români au aruncat o nouă umbră asupra
    acestei instituții, care s-a mai ʹremarcatʹ și în trecut prin intervenții
    ineficiente și comportament mai puțin onorabil. Doi
    muncitori care renovau un apartament în orașul Onești, județul Bacău, au
    fost omorâți, luni, de fostul proprietar de 68 de ani, supărat că fusese
    evacuat din locuință acum câțiva ani. Poliția a deschis focul pentru a intra în
    apartamentul în care bărbatul îi țineaostatici
    pe cei doi, după ce negocierile dintre agresor și forțele de ordine au eșuat. Ministerul
    de Interne a promis că va face un raport complet în acest caz în care există
    suspiciuni că forţele de ordine nu au acţionat corect. Șefii IPJ Bacău și ai poliției
    din Onești au fost schimbați din funcție, iar Parchetul a fost sesizat pentru
    neglijenţă în serviciu.

    Tot săptămâna aceasta, agenţi de la o secţie de poliţie
    din București au fost reţinuţi de procurori sub acuzaţia că, anul trecut, au
    torturat doi tineri care le atrăseseră atenţia că nu poartă mască de protecţie
    şi că dau amenzi fără temei. Nu în ultimul rând, se fac verificări în legătură
    cu o percheziţie efectuată de poliţişti din cadrul Poliţiei Transporturi,
    miercuri, lângă București, la o altă adresă decât cea menţionată în mandat. Poliţiştii
    care au descins la adresa greşită le-au amenințat cu moartea pe proprietară și
    fiica acesteia, nevinovate.



    Covid-19


    Al
    treilea val de Covid-19 prinde putere şi în România, numărul infectărilor
    anunțate la fiecare 24 de ore fiind în creștere. Creşte, însă, şi ritmul de
    vaccinare al populaţiei. Totalul celor care au primit cel puţin o doză a
    depăşit, săptămâna aceasta, pragul de 1 milion.

    Filmul lui Radu Jude, produs de Ada Solomon, câştigă Ursul de Aur la Berlinale

    Lungmetrajul Babardeală cu
    bucluc sau porno balamuc, regizat de romanul Radu Jude, coproducţie
    România-Luxemburg-Croaţia-Cehia, a fost recompensat, vineri, cu Ursul de Aur
    pentru cel mai bun film în cadrul celei de-a 71-a ediţii a Festivalului
    Internaţional de Film de la Berlin, desfăşurat online în perioada 1-5 martie.
    Subintitulată Schiţă pentru un film
    popular, pelicula a fost proiectată în premieră mondială în cadrul
    Berlinalei. Filmul analizează raporturile dintre individ şi societate, având ca
    punct de plecare urmările pe care un clip porno de amatori încărcat de o
    profesoară de şcoală generală pe un site specializat le provoacă în viaţa
    acesteia. Regizorul român Radu Jude
    a fost laureat, în 2015, cu Ursul de Argint pentru pelicula Aferim!.

  • Klaus Iohannis face apel la români să poarte mască şi să păstreze distanţa

    Klaus Iohannis face apel la români să poarte mască şi să păstreze distanţa

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a făcut apel, miercuri, la români să poarte mască şi să păstreze distanţa, în contextul în care România a înregistrat un nou record privind numărul de îmbolnăviri cu SARS-CoV-2.

    Dragi români, astăzi din păcate avem iarăşi un record total nedorit peste 1.400 de persoane găsite de ieri până astăzi cu COVID 19. Este prea mult şi vă rog, vă invit pe toţi purtaţi mască, păstraţi distanţa ca să scăpăm de epidemie, a spus şeful statului într-o conferinţă de presă, susținută la Palatul Cotroceni.

    Este important pentru români să ştie că la acest moment în UE nu există un vaccin acceptat, aprobat, însă UE sprijină mai multe proiecte de cercetare şi sperăm ca într-un viitor cât se poate de apropiat să beneficieze de un vaccin. România este parte din acest efort şi România s-a înscris la UE în prima etapă pentru 10 milioane de doze de vaccin atunci când primul vaccin va fi disponibil în UE.

    Șeful statului nu vede cu ochi buni racolările făcute de PNL de la PSD, arătând că traseismul politic este o boală gravă a politicii româneşti.

    Nu văd cu ochi buni aceste racolări. Eu am fost dintotdeauna şi sunt şi acum împotriva traseismului politic. Traseismul politic este o boală gravă a politicii româneşti şi ori de câte ori am avut ocazia m-am exprimat public împotriva traseismului politic. Eu nu mi-am schimbat opinia.


    Referitor la alegerile locale, Iohannis a declarat că acestea pot fi organizate dacă epidemia nu se agravează faţă de situaţia din prezent şi dacă sunt luate măsuri sanitare stricte.

    Asta cu ‘am fost acuzaţi’ sună puţin ciudat. Aşa funcţionează democraţia, din când în când se ţin alegeri. Ele trebuiau să se ţină în iunie, nu s-au putut organiza atunci fiindcă nu s-a găsit o cale de organizare cu măsuri de siguranţă suficiente. Acum s-au amânat, Parlamentul a decis că alegerile locale să aibă loc pe 27. Deci asta nu am stabilit nici eu, nici Guvernul, a fost stabilit de Parlament, ca să ne înţelegem foarte bine cine pe cine acuză de ceva. După părerea mea, dacă epidemia nu se agravează faţă de situaţia de acum şi se iau măsuri sanitare stricte se pot organiza aceste alegeri, însă care este numărul critic când nu se mai pot organiza alegeri, asta trebuie să ne spună Ministerul Sănătăţii şi Institutul Naţional de Sănătate Publică.


    Moţiunea de cenzură anuntaţă de PSD este ”populistă”, ”electoralistă”, ”fără niciun rost” şi ”neavenită”, a spus șeful statului.

    După părerea mea, nu trebuie, este o măsură strict populistă, electoralistă, fără niciun rost. Mai sunt puţine luni până la alegeri. Pentru ce să depui moţiune de cenzură? Doar aşa, să arăţi că, în continuare, te opui bunului mers al treburilor publice? Probabil de asta vrea să convingă PSD, că se opune unui guvern care gestionează criza, se opune unui guvern care pregăteşte alegerile.

    (…) Vom urmări cu mare atenţie dacă trece sau nu trece. Am avut situaţii când a trecut şi situaţii când nu a trecut. Eu nu îmi doresc să treacă moţiunea.

    (…) această moţiune este neavenită politic. Dacă trece sau nu, vom şti atunci când se votează, însă eu nu sunt dispus să intru într-un joc populist ordinar făcut de PSD doar ca să arate că are foarte mulţi parlamentari. Asta ştim şi noi că, din păcate, PSD are foarte mulţi parlamentari, dar nu a venit cu niciun fel de soluţii. PSD vine cu tot felul de texte populiste, încearcă să dărâme guvernul şi încearcă să prindă câteva voturi, probabil pentru alegeri. Ei nu au nici o soluţie şi nu au nici o abordare serioasă, însă sunt ahtiaţi după putere şi ştim că ei suferă că nu mai sunt conectaţi la resursele bugetare. Dacă vor să depună moţiune pentru aşa ceva, pentru România nu este bine, a mai spus Klaus Iohannis.


    Referitor la dosarul ”10 august” , președintele României a spus că doreşte ca vinovaţii să fie traşi la răspundere.

    În continuare consider că acest dosar ’10 august’ este extrem de important pentru noi ca şi naţiune, trebuie să se facă lumină. Aceste lucruri le-am mai spus. În acelaşi timp, daţi-mi voie, că şi eu dumneavoastră şi mulţi de aici ne-am luptat ani de zile să consolidăm o justiţie independentă unde politicienii nu se amestecă în dosare şi nu se amestecă în proceduri disciplinare. Aşa că mă rezum în a spune că e bine că dosarul va fi în continuare cercetat mai în profunzime şi că am toată încrederea că justiţia îşi va face treaba şi la final vom avea o situaţie clară asupra vinovăţiei unora sau nevinovăţia altora. Nu fac o vânătoare de vrăjitoare. Nu caut vinovaţi. Procedural, pe mine mă interesează ca vinovaţii pentru 10 august să fie traşi la răspundere.


    sursa: agerpres

  • Doi ani de la protestul din 10 august

    Doi ani de la protestul din 10 august


    În România continuă odiseea juridică a controversatului dosar “10 august”. Acesta se referă la modul în care Jandarmeria a acționat în timpul unui protest masiv din vara anului 2018, când aproximativ 100.000 de români, mulți întorși din Diaspora, s-au adunat în Piața Victoriei din București cerând demisia executivului condus de premierul Viorica Dăncilă. Oamenii erau nemulțumiți de guvernarea social-democrată și de deciziile luate de aceasta cu privire la legile justiției și Codurile penale, precum și de demiterea Laurei Coduța Koveși de la conducerea DNA.



    Sute de plângeri au fost depuse de protestatarii care acuză violențele excesive ale jandarmilor și folosirea gazelor împotriva lor. Participanții spun că manifestația a fost în cea mai mare parte pașnică și că atacurile asupra jandarmilor au fost produse de o minoritate care ar fi putut fi izolată și neutralizată de forțele de ordine. Dosarul “10 august”, care investighează intervenția jandarmilor și care este administrat de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, a fost clasat luna trecută.



    Procurorii au susținut, în ordonanţa de clasare, că a existat o “complicitate morală” a protestatarilor paşnici din Piaţa Victoriei, care nu s-au delimitat de protestatarii violenți și, prin atitudinea lor, chiar le-au încurajat comportamentul agresiv. Ei mai spun că nu se susține acuzația formulată în dosar de jandarmi și de lideri ai PSD potrivit cărora protestul ar fi fost o încercare de lovitură de stat. Săptămâna trecută, însă, procurorul-şef al DIICOT, Giorgiana Hosu, a infirmat parţial soluţia de clasare şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul foştilor şefi din Jandarmerie.



    Ea explică faptul că procurorul care a clasat acuzaţiile nu a readministrat probele strânse de Parchetul Militar şi nici nu a reaudiat suspecţii, victimele şi martorii. Dacă decizia DIICOT va fi confirmată de un judecător, scrie Agerpres, va fi reluată urmărirea penală pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.



    De asemenea, dosarul se va redeschide sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de favorizarea făptuitorului, fals intelectual şi uz de fals. Luni, Curtea de Apel Bucureşti a decis că nu are competenţa materială să judece cererea DIICOT de redeschidere a anchetei împotriva foştilor şefi ai Jandarmeriei, procesul fiind mutat la Tribunalul Bucureşti, așa cum au cerut aceștia. Vicepremierul liberal Raluca Turcan a afirmat că 10 august 2018 reprezintă o rană neînchisă a democraţiei româneşti recente, arătând că aşteaptă ca Justiţia să clarifice lucrurile în acest dosar.



    Ea subliniază că reprimarea violentă a drepturilor cetăţeneşti trebuie pedepsită. Preşedintele Klaus Iohannis a precizat, săptămâna trecută, că este important ca adevăraţii vinovaţi să fie traşi la răspundere și că este destul de rău că durează atât de mult. Anul trecut, preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că evenimentele din 10 august au fost gestionate “greşit şi un pic hazardat”, iar PSD a plătit, aceasta fiind una din cauzele pentru care a pierdut alegerile prezidențiale.


  • Klaus Iohannis, conferință de presă

    Klaus Iohannis, conferință de presă

    Președintele Klaus Iohannis a susținut miercuri, 29 iulie, o conferință de presă la Palatul Cotroceni, după o ședință la care au luat parte mai mulți membri ai Guvernului. Șeful statului a spus că trebuie să fim conștienți de necesitatea imperativă de a ține sub control epidemia.

    Despre întâlnirea cu membri Guvernului, Klaus Iohannis a declarat că: Am avut o ședință pe tema fondurilor europene. Am discutat despre modalitățile ca România să poată valorifica dei 80 de milioane de euro, bani europeni. Am stabilit domeniile prioritare. Vrem ca România să prospere, asta se poate face doar prin investiții masive. Facem o prioritate zero din investițiile în infrastructură. Avem bani de autostrăzi și căi ferate, să modernizăm infrastructura de energie, să investim în educație și sănătate.

    Şeful statului a spus că românii vor avea acces la servicii de sănătate de calitate, de care vor beneficia în spitale moderne, la standarde europene.

    Avem o șansă extraordinară prin aceste 80 de miliarde de euro și suntem determinați să o folosim la maximum.- Joi voi avea o întâlnire cu Ministrul de Interne și șeful DSU pentru o analiză la zi a situației.

    Preşedintele a abordat teme precum: alegerile locale din noiembrie, creşterea pensiilor, majorarea alocaţiilor, deschiderea noului an şcolar, criza sanitară în contextul Covid-19, dosarul 10 august.

    Despre revenirea la starea de urgență, preşedintele a spus că: Decizia reintrării în starea de urgență se poate lua doar dacă specialiștii îmi spun că nu există o altă soluție. Vreau să cred că românii vor o altă soluție, că românii vor respecta regulile, să nu ajungem în situația în care nu mai putem controla răspândirea acestei boli. Sunt încrezător că împreună vom reuși să depășim această epidemie rezonabil, să nu mai avem un număr mare de cazuri noi. Consider reintrarea în starea de urgență, care ar afecta libertăți și drepturi civile, o ultimă soluție.


    – Nu consider că există o situație scăpată de sub control, dar sunt focare unde numărul de pacienți e foarte mare. Sistemul de sănătate face față, persoanele care nu găsesc locuri sunt transferate în alte unități. Am convocat pentru mâine o ședință cu responsabilii din sănătate, vă fac apoi declarații. Momentan nu am semnale că situația e scăpată de sub control.

    VIDEO: Conferință de presă a președintelui Klaus Iohannis



  • Bilanţul Ministerului de Interne

    Bilanţul Ministerului de Interne


    Este nevoie de o reformă de substanţă în Ministerul Afacerilor Interne – a recunoscut ministrul român în exerciţiu, liberalul Marcel Vela, la prezentarea bilanţului activităţii instituţiei pe anul trecut. Acesta a afirmat că în 2019 a fost înregistrată o creştere a volumului de muncă al angajaţilor ministerului comparativ cu anul precedent. S-au înregistrat mai multe dosare penale şi mai multe persoane trimise în judecată sau faţă de care au fost dispuse măsuri preventive.



    De asemenea, au fost sesizate mai multe infracţiuni faţă de anul 2018, infracţiuni contra persoanei, contra patrimoniului şi stradale. Vela a reamintit că a desecretizat dosarul 10 august privind mitingul diasporei de acum doi ani. Atunci, forţele de ordine au intervenit violent asupra celor ce manifestau impotriva guvernului condus de social-democrata Viorica Dăncilă.



    Odată ce procurorii vor finaliza rechizitoriul vom ști cine trebuie să platească pentru acele evenimente. În anii 2018 și 2019 nivelul de încredere a populației în Poliție și Jandarmerie a scăzut dramatic după momentul 10 august si după cazul Caracal. – a adăugat Vela.



    La Caracal, un bărbat de 66 de ani este acuzat de maltratarea şi uciderea a două tinere. Pe de altă parte, oficialul a prezentat priorităţile instituţiei pe care o conduce pentru acest an.



    Marcel Vela: Creşterea gradului de siguranţă a cetăţeanului, război pe toate fronturile cu crima organizată şi infracţionalitatea, servicii publice de calitate, creşterea capabilităţii forţelor MAI şi al nivelului de înzestrare pentru a face faţă cerinţelor actuale, sistem performant de intervenţie în situaţii de urgenţă. În contextul actual internaţional, cetăţenii trebuie să ştie că suntem pregătiţi să protejăm frontiera de stat.



    Prezent la bilanţ, preşedintele Klaus Iohannis a precizat că, în ultimii ani, activitatea Ministerului de Interne a avut o serie de deficienţe în contextul unor situaţii precum cazul Caracal sau evenimentele de la 10 august şi a adăugat că instituţia are obligaţia să-şi facă o autoevaluare. Totodată, Klaus Iohannis a adăugat că angajaţii ministerului trebuie să acţioneze în interesul cetăţenilor şi în sprijinul instituţiilor statului, iar obiectivul fundamental trebuie să fie respectarea legii.



    Klaus Iohannis: Este imperativ ca factorii de decizie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne să conştientizeze pe deplin responsabilitatea pe care o au faţă de români şi să depună toate eforturile necesare modernizării şi eficientizării instituţiei. Trebuie să vă asiguraţi că în toate demersurile pe care le întreprind angajaţii ministerului sunt pe deplin respectate valori şi principii precum: demnitatea, libertatea individuală, egalitatea în faţa legii, cinstea, încrederea şi toleranţa.



    Şi premierul în exerciţiu, Ludovic Orban, i-a îndemnat pe angajaţii MAI să-şi facă datoria în conformitate cu legea.