Tag: dosarul Microsoft

  • Retrospectiva săptămânii  2.10-8.10.2016

    Retrospectiva săptămânii 2.10-8.10.2016

    Noul an universitar în România


    Un nou an universitar a început în România, pe 3 octombrie. Sunt
    multe schimbări, începând cu peste 30 de noi specializări şi programe de
    licenţă, alături de 64 de programe de studii de master. În pofida sporirii
    numărului de specializări, se constată, însă, o scădere seminificativa a
    numărului de studenţi, acesta fiind, de altfel, trendul ultimilor ani. Potrivit
    datelor Ministerului Educaţiei, în anul universitar 2016-2017 numărul de
    studenţi de la stat este de 480 de mii, faţă de 900 de mii acum 10 ani. Printre
    explicaţii se numără rata mai mică de promovare a examenului de bacalaureat,
    scăderea natalităţii, dar şi faptul că tot mai mulţi absolvenţi buni de liceu
    au ales să studieze în străinătate. O altă noutate ţine de faptul că toate
    şcolile doctorale care funcţionau până acum au fost autorizate provizoriu,
    printr-un ordin al ministrului educaţiei.



    Comisarul european pentru Politică Regională, Corina Creţu, la
    Bucureşti



    Aflat pentru câteva zile în
    România, comisarul european pentru Politică Regională, Corina Creţu, a vorbit,
    între altele, despre dezvoltarea urbană sustenabilă şi rolul fondurilor
    europene. Ea a atras atenţia că oraşele din România, inclusiv capitala, au mari
    întârzieri în
    ceea ce priveşte proiectele de dezvoltare urbană cu bani europeni. România, a
    mai subliniat oficialul european, are nevoie de specialişti care să realizeze
    proiecte de anvergură finanţate din bani europeni, care să creeze locuri de
    muncă. Corina Creţu a anunţat că 36 de oraşe româneşti vor putea accesa direct
    1,2 miliarde de euro pentru dezvoltare şi a făcut un apel către autorităţile de
    la Bucureşti să transmită la Bruxelles cât mai repede proiecte şi studii de
    fezabilitate.



    Estimări optimiste ale FMI
    pentru România


    România va înregistra, în acest an, cea mai mare creştere economică
    din Europa. Aprecierea optimistă aparţine FMI, care a revizuit, în creştere
    până la 5%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2016. Fondul
    susţine că, în 2017, avansul economiei României va încetini până la 3,8%,
    totuşi, ţara va înregistra cel mai ridicat ritm din Europa. Instituţia financiară a revizuit în urcare şi estimările
    privind deficitul de cont curent înregistrat de România în 2016, la 2%. Acesta
    se va accentua anul viitor, când ar urma să ajungă la 2,8%. In privinţa
    şomajului, FMI a menţinut estimarea de 6,4% pentru acest an si 6,2% pentru
    2017.



    Epilog în celebrul dosar Microsoft


    Verdict în celebrul dosar Microsoft. Cei patru inculpaţi. doi
    cunoscuţi oameni de afaceri români, Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru, un fost
    ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, şi un ex-primar al oraşului Piatra-Neamţ, Gheorghe Ştefan, au
    primit, în total, 14 ani de închisoare cu executare. Instanţa a decis şi
    confiscarea a peste 17 milioane de euro de la aceştia. Potrivit DNA, în aprilie
    2004, contractul de închiriere a licenţelor Microsoft în România a fost
    încheiat în condiţii oneroase pentru bugetul de stat şi a permis plata unor
    comisioane către persoanele implicate. O mită de 60
    de milioane de euro şi un prejudiciu adus Statului de 27 de milioane de euro au
    fost acuzaţiile aduse grupului infracţional.



    Michel Barnier,
    negociatorul-şef al CE însărcinat cu ieşirea Marii Britanii din UE, a vizitat
    Bucureştiul



    România doreşte ca negocierile pentru ieşirea Marii Britanii din UE
    să se facă într-un format care să includă toate părţile şi să redea viziunea
    comună a celor 27 şi a instituţiilor europene. Acesta este mesajul pe care
    premierul Dacian Cioloş i l-a transmis lui Michel Barnier, negociator-şef al Comisiei
    Europene, însărcinat cu Brexitul. Barnier, care a preluat oficial funcţia, pe 1
    octombrie, vrea să
    afle poziţiile statelor membre faţă de modul în care se va produce acest
    proces. Negocierile efective ar urma să înceapă în 2017, după ce Londra va depune
    oficial cererea de părăsire a UE, iar temele cele mai dure privesc accesul la
    piaţa unică europeană, respectiv, accesul pe piaţa britanică a muncii. Referindu-se la acest ultim punct, România a anunţat, deja, ferm că
    nu va face niciun compromis.



    La Bucureşti a avut loc Diaspora Business
    Summit


    România trebuie să valorifice oportunităţile oferite de existenţa
    unei diaspore puternice, iar oamenii de afaceri români de peste graniţă sunt
    chemaţi să investească în ţară. Este mesajul transmis atât de preşedintele
    Klasus Iohannis, cât şi de premierul Dacian Cioloş la Diaspora Business
    Summit – Împreună pentru România, organizat la Bucureşti. Reuniunea a adus
    împreună oameni de afaceri şi antreprenori români din ţară şi din străinătate,
    în vederea dezvoltării oportunităţilor de afaceri şi investiţii din Romania. Prin acestă
    întâlnire este încurajată reconectarea românilor din diaspora cu România.Conform studiului Românii
    din Diaspora, realizat de Open-I Research la finele anului trecut, 62%
    dintre românii intervievaţi au declarat că doresc să investească în România,
    principalele domenii vizate fiind turismul şi agricultura.



    România
    invitată de onoare a
    Festivalului Internaţional de Arte Europalia din Belgia



    România va fi invitată de onoare la cea de-a 27-a ediţie a
    Festivalului Internaţional de Arte Europalia din Belgia, un mare eveniment care
    prezintă, o dată la doi ani, elementele esenţiale ale patrimoniului cultural al
    unei ţări. Din octombrie 2019 până în ianuarie 2020, la Bruxelles şi în mai
    multe oraşe belgiene, dar şi limitrofe, Festivalul va aduce în scenă toate
    formele de manifestare artistică românească: muzică, arte plastice, cinema,
    teatru, dans, literatură, arhitectură, design, modă şi gastronomie. Bazele
    participării României au fost puse, marţi, prin semnarea, la Bucureşti, a unui
    memorandum de înţelegere pentru organizarea Festivalului Europalia
    România.Potrivit autorităţilor de la Bucureşti, evenimentul va fi o
    oportunitate majoră pentru promovarea patrimoniului cultural, a tradiţiilor, a
    potenţialului creator şi a industriilor creative din România.

  • Verdict în dosarul Microsoft

    Verdict în dosarul Microsoft

    În dosarul Microsoft, pe care presa de la Bucureşti îl numeşte, pe bună dreptate, unul dintre cele mai spectaculoase din istoria judiciară a României post-comuniste, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a condamnat, printr-o decizie definitivă, pe toţi cei patru inculpaţi. Doi cunoscuţi oameni de afaceri, Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru, un fost ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, şi un ex-primar al oraşului Piatra-Neamţ, Gheorghe Ştefan, au primit, în total, 14 ani de închisoare cu executare. De asemenea, Înalta Curte a decis şi confiscarea a peste 17 milioane de euro de la cei patru.



    Potrivit DNA, în aprilie 2004, contractul de închiriere a licenţelor Microsoft a fost încheiat în condiţii oneroase pentru bugetul de stat şi a permis plata unor comisioane către persoanele implicate. O mită de 60 de milioane de euro şi un prejudiciu adus Statului de 27 de milioane de euro au fost acuzaţiile aduse grupului infracţional. În mare, procurorii au anchetat dedesubturile contractelor prin care, în mai multe guvernări de coloraturi diferite, sistemul de educaţie a fost beneficiarul unor licenţe IT, ca număr, cu mult peste nevoile reale, şi, ca preţ, dincolo de orice logică economică.



    În schimbul contractelor cu dedicaţie – altminteri, o practică deloc neobişnuită în politica de achiziţii a instituţiilor publice româneşti – , decidenţii şi afaceriştii ar fi primit comisioane nejusitificate. Dorin Cocoş, deşi a avut reputaţia afaceristului de succes ce a preferat întotdeauna să aibă o prezenţă publică discretă, este considerat peştele cel mare. Perceput, ani buni, ca un apropiat al şefului statului, Traian Băsescu, Cocoş, aidoma multor aşa-zişi mari afacerişti băştinaşi, nu a stat departe de contractele cu bani publici, despre care, de-a lungul timpului, presa a scris că au stat la baza imperiului financiar pe care a reuşit să şi-l clădească.



    Gheorghe Ştefan, mai cunoscut ca Pinalti, pentru implicarea pasională în fotbal, a fost exemplul perfect al edilului unui oras relativ mic de provincie cu o mare influenţă în sânul principalului partid de guvernare. La rându-i, fostul ministru Sandu, după propria mărturisire, nu a făcut decât să colecteze, la ordin, bani pentru partid, în preajma alegerilor prezidenţiale din 2009, câştigate de Traian Băsescu. Ştefan şi Sandu au făcut parte din PDL, dispărut, între timp, ca formaţiune de sine stătătoare, după fuziunea cu PNL.



    Dosarul Microsoft, o nouă victorie eclatantă a DNA, spune multe despre un sistem vicios, profund toxic, în care politicienii şi afaceriştii îşi dau mâna pentru atingerea propriilor interese pecuniare, partidele îşi plantează oameni nepotriviţi în etajele superioare ale administraţiei, iar formaţiunile politice se finanţează prin sifonarea banului public.