Radio România Internațional

Tag: Dosarul Revolutiei

  • Dosarul Revoluției din nou pe rol

    Dosarul Revoluției din nou pe rol

    După mai multe amânări, Curtea de Apel Bucureşti a respins toate excepţiile şi cererile ridicate de avocaţi și a constatat legalitatea rechizitoriului întocmit de procurori în Dosarul Revoluției. Ca urmare, instanța a dispus începerea judecării pe fond a acestui dosar în care, 34 de ani de la Revoluția anticomunistă, fostul preşedinte Ion Iliescu, primul al României post-comuniste, precum și fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi generalul în retragere Iosif Rus, ex-şef al Aviaţiei Militare, sunt acuzaţi de săvârşirea unor infracţiuni contra umanităţii, infracțiuni care nu se prescriu.


    Saga cronologică a Dosarului Revoluției a început în urmă cu patru ani! În primă fază, acesta a fost trimis în judecată de Parchetul Militar în aprilie 2019, însă a fost restituit la Parchet doi ani mai târziu de către judecătorii de la ICCJ, fiind invocată existenţa unor nereguli în rechizitoriu. După ce procurorii militari au refăcut rechizitoriul, fostul procuror general al României, Gabriela Scutea, anunţa, în august 2022, retrimiterea la Instanţa supremă a Dosarului Revoluţiei, doar că, şase luni mai târziu, un judecător de cameră preliminară decidea că nu este de competenţa Instanţei supreme să-l judece, așa că l-a trimis la Curtea de Apel Bucureşti.


    Pe fond, să începem prin a spune că, fost nomenclaturist al regimului comunist, principalul inculpat – Ion Iliescu – a căzut, în anii 1970, în dizgrația dictatorului Nicolae Ceaușescu, care l-a marginalizat și l-a îndepărtat din funcțiile politice majore. Până în 1989!, când a devenit figura politică centrală a Revoluției anti-comuniste, ulterior conducând statul român în trei rânduri: între 22 decembrie 1989-1992, apoi ca președinte ales în 1992-1996 și 2000-2004. Or, potrivit rechizitoriului din Dosarul de pe masa judecătorilor, la Revoluție, Ion Iliescu ar fi urmărit intenționat să obţină legitimitate populară, inducând în eroare opinia publică prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate. Totodată, el şi-ar fi asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN.

    Aceste fapte ar fi generat şi amplificat o psihoză generalizată, cauzatoare a numeroase situaţii de foc fratricid, ceea ce face că în intervalul respectiv 857 de oameni au murit, 2.382 au fost răniți, iar 585 au fost reținuți ilegal. Ion Iliescu, dar și ceilalți inculpați au declarat, de-a lungul timpului, că sunt nevinovați de acuzațiile aduse. În timp, evenimentele din Decembrie 1989 au făcut obiectul cercetării în peste 4.500 de dosare penale. În 112 dintre ele, au fost trimise în judecată 275 de persoane.


  • Acum 30 de ani, Revoluţia Română

    Acum 30 de ani, Revoluţia Română

    Instalată, la sfârşitul celui de al doilea război mondial, de trupele sovietice de ocupaţie, dictatura comunistă din România s-a perpetuat aproape o jumătate de secol şi, ca un colos cu picioare de lut, s-a prăbuşit într-o singură săptămână. Sătui de austeritatea extremă impusă de regimul lui Nicolae Ceuşescu, de foame, frig şi întuneric, exasperaţi de lipsa libertăţilor elementare şi încurajaţi de prăbuşirea în serie a dictaturilor roşii din restul ţărilor est-europene, românii au avut nevoie doar de o scânteie pentru a coborî în stradă.



    Pe 16 decembrie 1989, protestul celor câtorva zeci de susţinători ai pastorului reformat rebel de etnie maghiară László Tőkés, pe care autorităţile voiau să-l deporteze din Timişoara, s-a transformat într-o adevărată revoltă. Sute, apoi mii, apoi zeci de mii de timişoreni de diferite etnii şi confesiuni s-au alăturat primilor demonstranţi. Forţele de represiune au recurs imediat la arestări. Apoi, armata, securitatea şi miliţia au tras împotriva demonstranţilor. Uzinele, fabricile, Universitatea au intrat în grevă, muncitorii şi studenţii s-au alăturat manifestanţilor, iar armata s-a retras în cazărmi.



    Pe 20 decembrie, Timişoara devenea primul oraş românesc liber de comunism. Pe 21, Revoluţia a cuprins şi alte oraşe mari din vestul şi centrul ţării şi a culminat, la Bucureşti, cu proteste masive, pe care comuniştii au încercat, din nou, să le înăbuşe în sânge. Pe 22, Ceauşescu fugea din sediul comitetului central al partidului, asediat de sute de mii de oameni. Capturat, judecat sumar şi executat pe 25, el lăsa în urmă o ţară ruinată şi însângerată.



    Peste 1100 de oameni au murit în perioada 16 -25 decembrie 1989, majoritatea după fuga lui Ceauşescu. În epocă, aceste victime au fost atribuite aşa-numiţilor terorişti, loiali dictaturii, a căror identitate nu a fost stabilită nici până acum. Procurorii militari ce au trimis în instanță Dosarul Revoluției îi acuză, însă, pe cel perceput, atunci, drept liderul politic al schimbării de regim, fostul ministru ceauşist din anii 70, căzut apoi în dizgraţie, Ion Iliescu, şi pe colaboratorii săi că sunt cei care au creat o adevărată psihoză teroristă, ce a alimentat pierderea de vieţi omeneşti.



    Masacrul menit să legitimeze noua putere a avut efectul scontat. În mai 1990, la primele alegeri libere post-decembriste, Ion Iliescu era, practic, plebiscitat, cu 85% din voturi din primul tur al prezidenţialelor. Iar partidul său, numit Front al Salvării Naţionale, îşi adjudeca două treimi din locuri în Parlamentul nou creat.



    Procurorii mai susțin că gruparea Iliescu s-a constituit ca ”o grupare dizidentă ce a avut drept scop înlăturarea fostului preşedinte Ceauşescu Nicolae, dar menţinerea României în sfera de influenţă a URSS”. Azi membră a Uniunii Europene şi NATO şi profund ataşată valorilor democratice occidentale, ţara însăşi e dovada cea mai bună că scenariul complotiştilor pro-moscoviţi a eşuat.

  • Retrospectiva săptămânii 07.04-13.04.2019

    Retrospectiva săptămânii 07.04-13.04.2019

    Consultări ale preşedintelui român cu partidele parlamentare pe tema referendumului pe justiţie


    Preşedintele României, Klaus Iohannis a avut joi şi vineri consultări cu partidele parlamentare pe tema referendumului pe justiţie din 26 mai, odată cu alegerile europarlamentare. Şeful statului a declarat după discuţiile, de joi, cu partidele de opoziţie – PNL, USR şi PMP – precum şi cu UDMR şi grupul minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, că asaltul PSD, la guvernare, asupra justiţiei, de peste doi ani, trebuie să primească un răspuns de la români printr-o consultare populară. Potrivit preşedintelui, românii îşi doresc o ţară cu justiţie independentă, dreaptă şi scoasă de sub influenţa politicului. PNL a anunţat că susţine cu toată forţa reuşita referendumului, USR consideră că este nevoie de o consultare populară, iar PMP a propus ca, la referendum, să existe şi o întrebare privind reducerea numărului de parlamentari sau eliminarea pensiilor speciale de care se bucură, în prezent, anumite categorii profesionale.



    Vineri au fost programate consultări cu PSD şi cu ALDE, partener la guvernare, care nu a onorat invitaţia, considerând consultările o formalitate, de vreme ce preşedintele Iohannis a luat, deja, decizia de organizare a referendumului. Liderul social-democraţilor, Liviu Dragnea, a trimis o delegaţie din partea partidului. Consultarea din 26 mai a fost convocată pe fondul deselor modificari legislative din domeniul judiciar promovate de puterea PSD –ALDE, aspru criticate de partenerii europeni ai României. Temele referendumului vizează interzicerea amnistiei şi graţierii infracţiunilor de corupţie şi interzicerea ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare.




    Dosarul Revoluţiei anti-comuniste din România, din 1989, în instanţă


    Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a anunţat că Dosarul Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989 a fost trimis în instanţă. El a prezentat public scuzele Ministerului Public pentru durata excesivă a duratei anchetei – aproape 30 de ani. În dosar sunt urmăriţi penal fostul preşedinte de stânga al ţării, Ion Iliescu şi fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, pentru infracţiuni contra umanităţii. Aceştia sunt acuzaţi că ar fi lansat diversiuni şi dezinformări pentru a accede la putere. Faptele ar fi fost săvârşite după prăbuşirea dictaturii, în perioada 22-31 decembrie 1989, când deţineau funcţii în Consiliul FSN, organism ce a avut atunci puterea executivă şi legislativă.



    Bilanţul oficial al Revoluţiei indică peste 1000 de morţi şi circa 3 mii de răniţi, majoritatea după prăbuşirea regimului opresiv al lui Nicolae Ceauşescu. În spaţiul central şi est european, România este singura ţară în care trecerea de la dictatura comunistă la democraţie s-a produs cu vărsare de sânge. Finalizarea Dosarului Revoluţiei şi trimiterea cauzei în judecată a antrenat reacţii diverse din partea politicienilor de la Bucureşti. Pe de o parte, preşedintele Klaus Iohannis şi partidele PNL şi USR, în opoziţie parlamentară, au salutat anunţul procurorului general considerând că acesta reprezintă un pas extrem de important în stabilirea adevărului. Pe de altă parte, social-democraţii, la putere, sunt de părere că adevărul ar fi trebuit să fie, deja, cunoscut, după cum, trimiterea dosarului în instanţă ar mai fi putut aştepta o lună, până după europarlamentare.



    Brexit, o nouă amânare


    La Bruxelles, liderii europeni şi premierul britanic, Theresa May, s-au pus de acord în privinţa unei noi amânări a Brexitului până la sfârşitul lunii octombrie, cu o evaluare a procesului la Consiliul European din 20 şi 21 iunie. Premierul May ceruse o amânare până pe 30 iunie, pentru a da timp parlamentului de la Londra să ajungă la un consens. Este vorba despre o amânare flexibilă, încă şase luni pentru ca Marea Britanie să găsească cea mai bună soluţie posibilă, a precizat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, în acelaşi timp eliminându-se, cel puţin, temporar, spectrul unei separări brutale, fără un acord. La reuniunea extraordinară a Consiliului European pe tema retragerii Regatului Unit, România a fost reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis care a susţinut acordarea prelungirii suplimentare a Brexit, pentru a permite ratificarea acordului cu UE în Parlamentul de la Londra.



    Prelungirea permite o retragere ordonată, care să asigure certitudine pentru cetăţenii europeni din regatul Unit şi pentru cei britanici din UE, dar şi pentru companii şi mediul de afaceri, a subliniat Administraţia Prezidenţială de la Bucureşti într-un comunicat. Şeful statului s-a pronunţat şi pentru un parteneriat viitor cuprinzător şi ambiţios între Uniunea Europeană şi Marea Britanie, care să cuprindă atât aspecte economice şi comerciale, cât şi aspectele privind securitatea, apărarea şi relaţiile externe. În situaţia în care Acordul de Retragere nu va fi ratificat până la data de 22 mai, Regatul Unit va trebui să organizeze alegeri pentru Parlamentul European. Dacă Marea Britanie nu va respecta această obligaţie, retragerea acesteia din UE ar urma să aibă loc la data de 1 iunie.



    Cel mai mare exerciţiu medical NATO în România


    În România s-a desfăşurat, în aceste zile, cel mai mare exerciţiu medical din istoria Alianţei Nord-Atlantice – ‘Vigorous Warrior 2019’, pe trei componente: terestră, aeriană şi navală. Aproximativ 2.000 de militari, pompieri, medici, paramedici, asistenţi şi voluntari civili din aproape 40 de state membre şi partenere au simulat intervenţia în cazul unui conflict militar care ar afecta oraşe. Cea mai importantă etapă a exerciţiului a avut loc la Cincu, în judeţul Braşov (centru), unde au fost ridicate 14 facilităţi medicale militare, de la cele mai simple, pentru triere şi urgenţe, până la un spital modular de tip ROL 3, în care se pot efectua intervenţii chirurgicale complexe. În exerciţiu au fost angrenate şi elicoptere militare pentru evacuarea răniţilor.



    Pe lângă etapa de la Cincu, au mai mai fost două – la Constanţa, oraş la malul Mării Negre, şi la Bucureşti. În Capitală, o simulare a unui incident cu numeroase victime a avut loc, în noaptea de joi spre vineri, în zona unei staţii de metrou din centrul Bucureştiului. Scenariul a presupus intervenţia echipelor specializate, după ce mai multe explozii ar fi produs avarii în subteran. Pe de altă parte Forţele Navale Române au organizat, cel mai mare exerciţiu multinaţional naval, în apele teritoriale ale României şi în apele internaţionale ale Mării Negre. Au participat 14 nave militare româneşti şi şase nave militare din Bulgaria, Canada, Grecia, Olanda şi Turcia, cu un total de aproximativ 2.200 de militari, care au exersat proceduri întrunite de luptă împotriva ameninţărilor subacvatice, de suprafaţă şi aeriene, adaptate la tipologia ameninţărilor de securitate din regiunea Mării Negre.

  • Jurnal românesc – 19.09.2018

    Jurnal românesc – 19.09.2018

    Referendumul
    pentru revizuirea Constituției în forma adoptată de Parlament se va desfășura
    pe parcursul a două zile, pe 6 și 7 octombrie 2018, între orele 7.00 – 21.00,
    pentru a asigura o consultare cât mai largă a românilor cu drept de vot.
    Guvernul a adoptat, marți, actele normative necesare bunei organizări a
    Referendumului pentru revizuirea Constituției. Potrivit actului normativ
    adoptat, întrebarea adresată alegătorilor la referendumul pentru revizuirea
    Constituției va fi Sunteţi de acord cu Legea de revizuire a Constituţiei
    României în forma adoptată de Parlament?,     întrebare la care alegătorii trebuie
    să răspundă da sau nu. La referendumul național, pentru alegătorii care se
    află în străinătate în ziua votării se vor organiza secţii de votare pe lângă
    misiunile diplomatice, oficiile consulare, secţiile consulare (dacă acestea
    funcţionează în locaţii diferite) şi institutele culturale din străinătate. De
    asemenea, Ministerul Afacerilor Externe va putea organiza, cu acordul
    autorităţilor din ţara respectivă, secţii de votare şi în afara secţiilor de
    votare menționate.


    Procurorii au
    dispus citarea a 5.834 de persoane vătămate/părţi civile sau succesori ai
    acestora în Dosarul Revoluţiei, dintre acestea fiind audiate până
    acum aproximativ 4.500, iar în perioada următoare se va dispune citarea a încă
    1.050 de persoane vătămate, anunţă Parchetul General. Instituţia precizează că
    SRI a pus la dispoziţia Parchetului un volum considerabil de documente
    relevante pentru clarificarea unor aspecte referitoare la evenimentele din
    decembrie 1989, care au fost studiate de procurorii militari timp de două luni.
    Activitatea de audiere a tuturor persoanelor ar trebui să se finalizeze în
    jurul datei de 30 noiembrie 2018.


    Secretarul de
    stat Lilla Debelka, din cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, a
    participat, marţi, la ceremonia semnării Acordului de Cooperare între Sectorul
    5 al Municipiului București și Arondismentul 5 al Municipiului Paris. Evenimentul este parte a Campaniei Centenar
    prin Înfrățire    , o inițiativă prin care Ministerul de resort și-a propus
    înfrățirea județelor din România și a sectoarelor Municipiului București cu
    unități administrativ-teritoriale similare din statele unde există comunități
    semnificative de români. În Franța există o prezență semnificativă a
    cetățenilor români stabiliți în teritoriu, mai ales în regiunea Ile-de-France
    (Paris şi împrejurimi), în regiunea Alpes-Côte d’Azur (Marsilia şi împrejurimi)
    şi o mică parte în regiunea Rhône-Alpes (Lyon şi împrejurimi), Toulouse,
    Strasbourg. În acest context, noul acord de cooperare va contribui la întărirea
    legăturilor culturale, sociale și economice dintre comunitățile celor două
    state.


    Ministrul pentru
    Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a prezentat campania națională
    Informare acasă! Siguranță în lume!     în județele Iași și Neamț. Demnitarul s-a
    întâlnit cu reprezentanții unităților teritorial-administrative din cele două
    județe pentru a le transmite cele mai importante elemente ale campaniei prin
    care Ministerul și instituțiile partenere doresc să îi echipeze pe românii care
    intenționează să lucreze în străinătate cu informațiile necesare pentru a
    preveni situațiile de risc. La evenimentele derulate în municipiile Iași și
    Piatra Neamț au luat parte prefecţi, reprezentanți ai Consiliilor Județene,
    primari și consilieri locali.

  • Dosarul Revoluţiei din 1989

    Dosarul Revoluţiei din 1989

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a aprobat cererile de urmărire penală pentru fostul şef de stat Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman şi fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, în “Dosarul Revoluţiei”. Cei trei pot fi acum cercetaţi de procurori şi trimişi în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii, ce ar fi fost săvârşite în perioada 22-31 decembrie 1989, când deţineau funcţii în Consiliul FSN, organism ce a avut atunci puterea executivă şi legislativă. La sfârşitul anului trecut, Parchetul General anunţa că au fost descoperite noi probe care fac lumină în evenimentele de acum aproape 3 decenii. Potrivit oamenilor legii, diversiunea a existat cu certitudine, s-a manifestat complex pe mai multe planuri şi a fost cauza principală a numeroaselor decese, vătămări corporale şi distrugeri survenite.



    Probatoriul administrat a reliefat mecanismele dezinformărilor constante, cu consecinţe deosebit de grave, lansate prin intermediul TVR şi Radiodifuziunii — controlate draconic, în epocă, de puterea comunistă – precum şi al mijloacelor militare de comunicaţii, astfel fiind instaurată la nivel naţional binecunoscuta psihoză teroristă. De asemenea, spun procurorii, se conturează modalitatea prin care au fost transmise o serie de ordine militare diversioniste, cu consecinţe deosebit de grave. Ion Iliescu a fost, din 22 decembrie 1989, preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, organism care de facto a exercitat puterea executivă şi legislativă centrală după arestarea cuplului dictatorial Ceauşescu.



    CFSN s-a comportat ca un Guvern până la 27 decembrie 1989, când preşedintele Consiliului a primit rolul unui şef de stat, iar atribuţiile legislative ale consiliului au fost separate de cele executive. Petre Roman a fost numit oficial prim-ministru, iar Gelu Voican Voiculescu a devenit vice prim-ministru al Guvernului României. Ultimul păstrează tăcerea după avizul prezidenţial privind urmărirea penală. Primii doi, în schimb, se declară revoltaţi, în special Petre Roman, care susţine că a fost el însuşi în pericol de a-şi pierde viaţa în timpul protestului anticeauşist din Bucureşti.



    Fostul preşedinte Ion Iliescu acuză, la rândul său, ceea ce a numit un spectacol “justiţiar” şi căutarea de “ţapi ispăşitori”. El consideră că finalitatea dosarelor nu mai are nicio legătură cu aflarea adevărului despre acele evenimente, despre care nimeni nu ar fi avut nici atunci o imagine integrală. Bilanţul oficial al Revoluţiei indică peste 1000 de morţi şi circa 3 mii de răniţi, majoritatea după prăbuşirea regimului opresiv al lui Ceauşescu.



    În spaţiul central şi est european, România este singura ţară în care trecerea de la dictatura comunistă la democraţie s-a produs cu vărsare de sânge. Aceste crime nu pot fi prescrise, iar stabilirea vinovăţiilor, fie şi cu 3 decenii întârziere, ar ajuta la reabilitarea justiţiei româneşti.

  • Retrospectiva săptămânii 01.04 – 07.04.2018

    Retrospectiva săptămânii 01.04 – 07.04.2018

    Efectele legii
    salarizării unitare din România


    Preşedintele
    român Klaus Iohannis a solicitat, marti, premierului Viorica Dăncilă şi
    ministrului Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, clarificări cu privire la legea
    salarizării unitare, la trei luni de la aplicarea modificărilor.
    Şeful statului a explicat că a recurs la acest demers întrucât există categorii
    de angajaţi nemulţumiţi şi manifestări sindicale. Klaus Iohannisconsideră că Legea salarizării
    bugetarilor se află în contradicţie cu principiile egalităţii şi
    predictibilităţii şi a solicitat prudenţă în abordarea politicilor economice. Şeful
    statului a mai spus că transferul contribuţiilor sociale de la angajator la
    angajat şi reducerea impozitului pe salarii au dus la o creştere modică a
    salariilor nete, iar efectul a fost anulat de inflaţia mai mare. La rândul, lor
    premierul şi ministrul munciil-au
    asigurat pe preşedinte de stabilitatea resurselor financiare necesare aplicării
    Legii salarizării şi a majorărilor asumate până în prezent.Amintim că, în
    ultima perioadă, Guvernul de coaliţie PSD-ALDE de la Bucureşti a fost ţinta
    multor proteste cauzate de noua Lege a salarizării



    Premierul
    român a prezentat in Parlament situaţia economică a ţării


    Premierul român,
    Viorica Dăncilă, a fost invitată în Parlament de opoziţia liberală pentru a da
    explicaţii despre starea economiei.PNL a acuzat coaliţia de guvernare PSD-ALDE că aşa-numita
    reformă fiscală nu a generat majorări salariale pentru bugetari, iar unii
    angajaţi din privat s-au trezit chiar cu salariul diminuat. Liberalii au
    susţinut, totodată, că zeci de mii de români pleacă din România din cauza
    lipsei de oportunităţi la angajare, în timp ce structurile statului sunt pline
    de reprezentanţi ai puterii. In replica, şefa Executivului a vorbit
    despre creşterea economică înregistrată anul trecut şi rezultatele bune care,
    spune ea, au dus la îmbunătăţirea nivelului de trai. Viorica Dăncilă a amintit
    ca salariul mediu brut a crescut cu 14%, iar pensiile cu 18 procente faţă de
    anul precedent. Prim-ministrul a mai precizat Track: Cheltuielile de
    personal sunt cu 19% mai mari. Acest lucru înseamnă că salariile din sistemul
    bugetar s-au majorat cu 19% faţă de 2017, adică 1,2 milioane familii au
    venituri mai mari. Datele statistice oficiale arată că puterea de cumpărare din
    România a crescut în 2017 cu 12,7%, în cazul salariilor şi cu 10, 3% la pensia
    medie. Premierul Viorica Dăncilă a afirmat că viabilitatea
    programului economic al PSD a fost demonstrată de creşterea economică, iar
    scenariile alarmante nu s-au adeverit.



    Moţiune simplă împotriva ministrului
    culturii


    Moţiunea simplă
    iniţiată de PNL împotriva ministrului Culturii, George Ivaşcu, a fost respinsă
    de plenul Camerei Deputaţilor de la Bucuresti, la o zi după ce documentul
    fusese dezbătut in plen. Liberalii acuză neglijenţă în pregătirea evenimentelor
    ce vor fi dedicate împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire şi îşi arată
    îngrijorarea faţă de ceea ce ei numesc incapacitatea Guvernului de a administra
    buna desfăşurare a sărbătorii de la 1 Decembrie. Ei consideră, totodată, necesară
    o dezbatere publică având ca temă găsirea de soluţii pentru reconsiderarea unui
    plan naţional dedicat Centenarului Marii Uniri. În replică, ministrul culturii,
    George Ivaşcu, a dat asigurări că preocuparea sa permanentă rămâne organizarea
    cât mai eficientă a manifestării tuturor românilor.



    Discuţii privind desecretizarea
    protocoalelor SRI cu ÎCCJ şi alte instituţii de informatii


    Consiliul Superior al Magistraturii din România a
    solicitat, miercuri, Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) desecretizare
    hotărârii din 2005 pe care se bazează protocolul Parchet – SRI. CSM a cerut,
    totodată, declasificarea tuturor protocoalelor dintre SRI şi instituţiile din
    sistemul judiciar. Vicepreşedintele CSM, Codruţ Olaru, susţine că
    cererile de desecretizare sunt justificate, pentru ca societatea să ştie că
    procurorii nu au acţionat cu metode la limita legii. Potrivit lui Olaru, Consiliul Superior al
    Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Inspecţia Judiciară au
    încheiat protocoale cu structurile de informaţii din România. Reprezentanţii
    CSM au încheiat un protocol cu Serviciul Român de Informaţii în 2012, care a
    fost denunţat în 2017. Inspecţia Judiciară a încheiat, de asemenea, un protocol
    cu SRI în 2016, la fel Înalta Curte. Aceste precizări vin în contextul scandalului generat de
    publicarea, săptămâna trecută, a unui protocol din 2009 încheiat între SRI şi
    Parchetul General, în baza căruia SRI a acordat asistenţă procurorilor timp de
    şapte ani.



    Cerere de trimitere în judecată a unor
    înalţi foşti demnitari în dosarul Revoluţiei


    Procurorul
    general al României, Augustin Lazăr, a transmis, luni, preşedintelui Klaus
    Iohannis cererea de efectuare a urmăririi penale în Dosarul Revoluţiei, în care
    sunt anchetate evenimentele ce au dus la prabuşirea regimului comunist, în
    decembrie 1989. În dosar, cei mai înalţi demnitari ai Puterii de stânga
    instalate după căderea comunismului – Ion Iliescu, fost preşedinte al ţării,
    Petre Roman, ex-premier, şi Gelu Voican Voiculescu, ex-vicepremier – sunt acuzaţi
    de infracţiuni împotriva umanităţii. Potrivit procurorilor, incidentele armate care au
    avut loc după 22 decembrie într-un număr mare de localităţi din România indică
    faptul că s-a acţionat după un plan prestabilit, ce avea drept obiectiv
    preluarea puterii de către noi lideri şi legitimarea acestora. Amintim că, din cauza întârzierilor din
    Dosarul Revoluţiei, România a fost condamnată de CEDO. Potrivit Curţii,
    importanţa acestui caz pentru societatea românească ar fi trebuit să motiveze
    autorităţile să-l instrumenteze cu celeritate. Potrivit statisticilor oficiale,
    în decembrie ’89, peste 1.100 de persoane şi-au pierdut viaţa şi circa trei mii
    au fost rănite.

  • Revoluţia română anticomunistă

    Revoluţia română anticomunistă

    S-au împlinit 27 de ani de când românii şi-au
    câştigat în stradă libertatea, dându-şi viaţa pentru a înlătura regimul totalitar
    ilegal şi criminal instalat după război.

    În decembrie 1989, în România, au
    murit peste 1.000 de oameni, iar cel puţin 3.000 au fost răniţi. Revolta
    a început la Timisoara, unde a izbucnit un protest spontan, ca răspuns
    la încercarea regimului de a-l evacua pe pastorul reformat Laszlo Tokes. Acesta
    făcuse comentarii critice la adresa regimului în presa internaţională, traduse,
    în registrul specific epocii, prin incitare la dezbinare etnică. Oamenii s-au
    adunat în jurul casei sale după ce au vazut în demersul autorităţilor comuniste
    o nouă încercare de restrângere a libertăţii religioase. Pe 17 decembrie,
    protestul s-a extins în centrul oraşului, devenit scena principală a
    scandărilor anti-comuniste, de neconceput în acele vremuri.


    Confruntate cu o
    situatie fără precedent, autoritaţile au dat ordin ca armata să iasă pe strazi,
    pline deja de oamenii omniprezentei Securităţi – temuta poliţie politică a
    regimului. A urmat o intervenţie brutală şi zeci de persoane au fost ucise.
    Pentru a şterge complet urmele represiunii violente, cadavre au fost luate de
    la morga spitalului şi duse la Bucuresti, unde au fost arse într-un crematoriu,
    iar cenuşa aruncată într-o gură de canal din apropiere, în cadrul operaţiunii
    denumită simbolic Trandafirul.

    Totuşi, protestele au
    continuat până pe 20 decembrie, când armata a fraternizat cu manifestanţii şi s-a întors în cazărmi,
    cei arestaţi au fost eliberaţi, iar de la balconul Operei, Timişoara s-a
    declarat primul oraş liber de comunism.

    A doua zi, revolta anticomunistă s-a extins şi la Bucureşti şi a culminat, pe 22 decembrie, cu fuga
    dictatorului Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena. Ulterior, ei au fost
    prinşi şi executaţi chiar în ziua de Crăciun, după o judecată sumară.

    La mai
    bine de un sfert de veac de la acele evenimente, oamenii vor să afle cine sunt
    responsabilii crimelor de atunci. Clasat
    iniţial, dosarul Revoluţiei a fost redeschis în acest an după ce judecătorii au
    constatat superficialitatea cu care s-au făcut cercetările. Procurorii militari
    au anunţat extinderea urmăririi penale, in rem, cu privire la infracţiuni
    contra umanităţii. Magistraţii arată că pentru păstrarea puterii, noua
    conducere politică şi militară de după 1989 a determinat uciderea, respectiv
    lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane. Prin dezinformările şi
    manipulările lansate în acea perioadă de la nivel oficial, s-a creat aparenţa
    unui război civil, precizează ei. Divizarea conducerii Armatei, difuzarea de
    ordine şi informaţii false care au avut drept urmare lupte între armată şi
    miliţie sau între unităţi ale aceloraşi arme, ar fi avut ca scop preluarea
    puterii şi legitimarea noilor lideri, spun procurorii. Vinovaţii încă sunt
    căutaţi şi ei urmează să fie pedepsiţi, dacă vor fi găsiţi.

  • Dosarul Revoluţiei din 1989 – urmărire penală extinsă

    Dosarul Revoluţiei din 1989 – urmărire penală extinsă

    La aproape 27 de ani de la căderea regimului Ceauşescu,
    procurorii Secţiei Parchetelor Militare au extins urmărirea penală in rem în
    dosarul Revoluţiei pentru infracţiuni contra umanităţii şi la
    faptele petrecute după 22 decembrie 1989.

    Incidentele armate produse în acele
    zile într-un număr mare de localităţi indică faptul că s-a acţionat după un
    plan prestabilit, care viza preluarea puterii de către noii lideri şi
    legitimarea acestora – se arată în comunicatul Parchetului, prezentat de
    procurorul Marian Lazăr: Din actele dosarului rezultă că, pentru
    păstrarea puterii, prin acţiunile desfăşurate şi măsurile dispuse, noua
    conducere politică şi militară instaurată după data de 22 decembrie 1989 a
    determinat uciderea, rănirea prin împuşcare, vătămarea integrităţii fizice şi
    psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, fapte
    care se circumscriu condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii contra
    umanităţii.

    Faptele indică existenţa unui plan după care s-a acţionat.
    Acesta ar fi urmărit crearea unei stări de confuzie în rândul forţelor armate,
    prin divizarea conducerii Ministerului Apărării Naţionale şi difuzarea unor
    ordine, rapoarte şi informaţii false, scoaterea în stradă şi înarmarea
    populaţiei, respectiv crearea aparenţei unui război civil în care să se
    confrunte unităţi înarmate aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi
    Ministerului de Interne sau aceluiaşi minister, în scopul preluării puterii şi
    legitimării noilor lideri.

    În realizarea acestui plan s-a apelat la Televiziunea
    Română care a transmis comunicate alarmiste şi uneori false, la tăierea
    legăturilor telefonice şi aducerea la conducerea ministerelor de forţă a unor
    foste cadre militare loiale noii conduceri politico-militare, cu consecinţa
    generării unui război psihologic şi mediatic care a condus la producerea a
    numeroase victime, se arată în comunicat.

    Potrivit unui document al parchetului
    militar de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, peste 1,200 de oameni
    au murit în evenimentele din decembrie 1989, 800 dintre aceştia după 22
    decembrie, adică după căderea regimului. Au fost peste 5.000 de răniţi şi alte
    câteva mii de persoane au fost private ilegal de libertate şi supuse unui
    tratament rău.

    Redeschiderea dosarului Revoluţiei – dosar care a atras condamnări
    pe bandă la CEDO pentru România – survine la câteva luni după ce procurorul general interimar, Bogdan Licu, a
    cerut redeschiderea anchetei. Potrivit lui Bogdan Licu, soluţia de clasare a
    dosarului, în octombrie 2015, a fost netemeinică şi ilegală, iar încadrarea
    juridică a faptelor a fost greşită.

  • Redeschiderea dosarului Revoluţiei din 1989

    Redeschiderea dosarului Revoluţiei din 1989

    Deşi a trecut un sfert de secol de la căderea regimului comunist din România, familiile celor ce şi-au pierdut viata în acele zile haotice de decembrie nu ştiu încă cine i-a ucis. Revolutia anticomunistă din 1989 a lăsat răni adânci în singura ţară din fostul lagăr communist în care libertatea a fost plătită cu sângele demonstranţilor.


    Statul poliţienesc, politica economică, regimul dur de austeritate impus de dictatorul Ceauşescu sunt doar câteva dintre motivele care i-au facut pe români să se revolte, să iasă în stradă şi să strige “Jos comunismul!”.



    In octombrie anul trecut, procurorii de la Parchetul Militar hotărâseră clasarea dosarului, după ce ani de zile ancheta a bătut pasul pe loc. Potrivit acestora, evenimentele din decembrie 1989 s-au soldat cu decesul a 709 persoane, rănirea a 1.855 de persoane prin împuşcare, rănirea a 343 în alte împrejurări şi reţinerea a 924 de oameni. Faptele s-au prescris sau nu sunt prevăzute de legea penală, fiind vorba de persoane ucise întâmplător, şi-au motivat, atunci, decizia anchetatorii Parchetului General.



    Această hotărâre a nemulţumit numeroşi români şi i-a determinat să depună contestaţie la Instanţa Suprema. De altfel, din cauza tergiversarilor in dosarul Revolutiei, Romania a fost condamnata de CEDO. Luni, judecătorii Instanţei Supreme au confirmat decizia Parchetului General de redeschidere a Dosarului Revoluţiei din decembrie 1989.



    In aprilie, Bogdan Licu, cel care asigura atunci interimatul funcţiei de procuror general, dispusese redeschiderea urmăririi penale, considerând că soluţia de clasare dată de Parchetul Militar a fost netemeinică şi nelegală. El a declarat că procurorii militari au clasat dosarul pe baza unor cercetări incomplete, ignorând documente esenţiale referitoare la evenimentele din 1989, iar aceasta situaţie a condus la o încadrare juridică greşită a faptelor şi la o zădărnicire a aflării adevărului şi a tuturor făptuitorilor.



    Bogdan Licu a mai precizat că, din modul de desfăşurare a anchetei la Parchetul Militar, nu a existat o preocupare pentru stabilirea unor aspecte esenţiale referitoare la evenimentele din perioada 17 – 30 decembrie 1989.



    In opinia sa, procurorii militari nu au făcut niciun demers în vederea declasificării documentelor care au stat la baza elaborării raportului Comisiei senatoriale privind acţiunile desfăşurate în Revoluţia din decembrie 1989, în condiţiile în care această comisie a efectuat mii de audieri şi a obţinut documente de la Ministerul Apărării, Ministerul de Interne şi SRI. Parte din stenogramele audierilor efectuate de această comisie şi fragmente din documentele prezentate de instituţiile statului au fost publicate în multe cărţi apărute în ultimii 26 de ani.

  • Retrospectiva săptămânii 3.04- 9.04.2016

    Retrospectiva săptămânii 3.04- 9.04.2016

    Un nou raport BNR



    România rămâne stabilă din punct de vedere financiar,
    dar riscurile care ar putea conduce la deteriorarea acestei situaţii au crescut
    faţă de 2015 – reiese din raportul prezentat de BNR. Guvernatorul Băncii
    Naţionale, Mugur Isărescu: ‘Faţă de raportul precedent, raportul actual
    menţine cele şase riscuri identificate atunci, la care adaugă însă două noi: un
    risc sistemic sever, şi acesta se referă la cadrul legislativ incert – şi,
    adăugăm noi, impredictibil – în domeniul financiar-bancar, şi mai avem în plus
    un risc sistemic ridicat – posibila ieşire a Marii Britanii din UE. BNR
    identifică pentru prima oară în România un risc sistemic sever. În ultimele
    şase luni s-au intensificat iniţiativele legislative care îşi propun să
    reglementeze domeniul financiar-bancar, prin intervenţia retroactivă în
    contractele încheiate între bănci şi clienţi. Legea privind darea în plată este
    cea mai cunoscută iniţiativă de acest gen’. Alte riscuri semnalate în
    raport se referă la posibila modificare a încrederii investitorilor în pieţele
    emergente şi la criza refugiaţilor.


    Laura Codruţa Kovesi – nou
    mandat la DNA



    Procurorul Şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie,
    Laura Codruţa Kövesi, va continua cu un nou mandat la conducerea DNA, pentru
    încă trei ani. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat în repetate rânduri că
    apreciază activitatea Laurei Codruţa Kövesi şi rezultatele impresionante ale
    DNA sub conducerea ei. Nominalizarea a fost făcută de Ministrul Justiţiei,
    Raluca Prună, după avizul pozitiv de la Consiliul Superior al Magistraturii.



    Proteste ale medicilor din
    România



    Medicii din România ameninţă cu greva de avertisment.
    Joi, de Ziua Mondială a Sănătăţii, sute de medici au protestat în faţa
    Ministerului Sănătăţii, în timp ce reprezentanţii lor se aflau la discuţii cu
    oficiali din instituţie. Nemulţumirile personalului din sistemul sanitar sunt
    legate de aplicarea legii privind salarizarea unitară în sănătate, în sensul
    reîncadrării personalului având ca valoare de referinţă salariul minim brut pe
    economie de 1.250 lei (280 euro). Cadrele medicale cer acordarea tuturor
    sporurilor, calculate la salariul efectiv, dar şi respectarea timpului legal de
    muncă şi de repaos. Medicii au anunţat că intenţionează ca, de săptămâna
    viitoare, să oprească lucrul câte două ore în fiecare zi, în aşteptarea unui
    răspuns. Şi medicii de familie spun că vor recurge la alte forme de protest,
    după două zile în care nu au eliberat reţete compensate şi bilete de trimitere,
    pentru că sunt în continuare nemulţumiţi de condiţiile din noul contract-cadru
    propus de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Medicii de familie vor
    renegocierea contractului-cadru amânat pentru trei luni, dublarea fondurilor
    alocate medicinei primare şi modificări legislative care să ducă la relaxare
    fiscală şi la transparentizarea cheltuielilor.



    Dosarul revoluţiei -
    redeschis

    Dosarul
    Revoluţiei, în care sunt anchetate evenimentele ce au dus la prăbuşirea
    regimului comunist în România, în decembrie 1989, a fost redeschis. Potrivit
    procurorului general interimar, Bogdan Licu, clasarea acestuia, în octombrie
    anul trecut, de către Secţia Parchetelor Militare nu este temeinică şi legală,
    fiind o decizie bazată pe cercetări incomplete, cu ignorarea unor documente
    esenţiale. El a precizat că în dosar nu a intervenit prescripţia răspunderii
    penale. Amintim că România a fost condamnată de CEDO pentru întârzierile din
    Dosarul Revoluţiei. Potrivit Curţii, importanţa acestui dosar pentru
    societatea românească ar fi trebuit să motiveze autorităţile să-l instrumenteze
    cu celeritate. Trecerea timpului, a apreciat Curtea, dăunează anchetei şi riscă
    să compromită definitiv şansele ca ea sa fie dusă la bun sfârşit. Potrivit
    statisticilor oficiale, în decembrie ’89, peste 1.100 de persoane şi-au pierdut
    viaţa şi circa trei mii au fost rănite.



    Panama Papers în România


    Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de
    Criminalitate Organizată şi Terorism din România a anunţat că instituţia va
    face o analiză în urma declanşării scandalului Panama Papers. Şi Agenţia
    Naţională de Administrare Fiscală a confirmat deschiderea unei investigatii.
    Potrivit Registrului Comerţului, 186 de off-shore-uri din Panama controlează
    137 de firme româneşti. Dezvăluirile Panama Papers vor fi
    discutate, săptămâna viitoare, în cadrul comisiei de buget din Parlamentul de
    la Bucureşti. Şeful statului, Klaus Iohannis, îi critică pe oamenii de afaceri
    români care preferă să-şi înregistreze afacerile în aşa numitele paradisuri
    fiscale. E moral ca taxele şi impozitele să fie plătite în ţara în care se face
    profitul, spune Klaus Iohannis. Autorităţile fiscale din mai multe ţări au
    început investigaţii, după ce presa din întreaga lume a publicat date
    confidenţiale ale firmei panameze de avocatură Mossack Fonseca.

  • La Revoluţie ne-am câştigat libertatea

    La Revoluţie ne-am câştigat libertatea

    În timpul
    regimului comunist, instalat pentru mai bine de patru decenii, România devenise
    o ţară aproape de nelocuit. Controlul obsesiv exercitat asupra populaţiei, în
    special prin temuta Securitate, frigul, foamea, nerespectarea unor drepturi
    fundamentale ale Omului, precum libertatea de expresie ori uneori chiar dreptul
    la viaţă, în cazul opozanţilor politici, constituiau opera unui regim nemilos.

    Despre perioada aceea, până în decembrie ’89, când regimul a apus, a vorbit,
    într-un interviu acordat postului Radio România, fostul dizident Radu
    Filipescu: Comunismul a fost o societate a eşecului. Deci, nu poţi să ai un
    discurs pozitiv despre acea perioadă, în afară de o experienţă personală. Şi e
    bine că am scăpat de comunism, e bine că am scăpat de Ceauşescu, chiar dacă mai
    avem încă multe de rezolvat.

    În cei 26 de ani scurşi de la ceea ce în limbajul
    comun a intrat sub numele de Revoluţie, societatea este departe, poate prea
    departe, de cea pe care românii, în primele zile trăite în post-comunist, şi-au
    proiectat-o. Aceasta, deşi România şi-a redescoperit vocaţia europeană. Membri
    ai NATO, din 2004, şi ai UE, din 2007, românii au, acum, privilegii la care în
    comunism îşi permiteau doar să viseze. Despre unul dintre acestea a vorbit, la
    Radio România, Petre Roman, primul premier din istoria post-comunistă a
    României. Petre Roman: Izbânda noastră de atunci, victoria
    Revoluţiei a fost cucerirea libertăţii. Când o ai, nu ştii să o preţuieşti. Cei
    de astăzi o consideră ca o realitate curentă, normală.

    Există, însă, şi
    oameni dezamăgiţi. O mare deziluzie a acestor 26 de ani este nefinalizarea aşa-numitului
    Dosar al Revoluţiei, clasat recent. Deschiderea
    sa fusese considerată o firească încercare de stabilire a vinovăţiilor şi a
    adevărului istoric şi o şansă de reconciliere cu trecutul, în condiţiile în
    care peste o mie de români şi-au pierdut viaţa în decembrie ’89. Însă setea de
    dreptate a rămas. Soţia unuia dintre martiri, căzut la Sibiu, a
    declarat, tot pentru Radio Romania: Pentru noi a fost o
    tragedie atunci, o tragedie acum. Ne dorim din suflet, măcar acum, la 26 de
    ani, să se audă lucrul acesta şi vrem ca cei care sunt marii conducători,
    politicienii, guvernanţii, indiferent ce sunt, să se uite cu faţa şi câtre noi.
    Nu este posibil ca Dosarul Revoluţiei să fie închis. Sibiul nu are vinovaţi,
    dar, în schimb, sunt 99 de morţi.

    Clasarea Dosarului Revoluţiei este rezultatul unei societăţi despre care nu
    puţini români spun că s-a aşezat strâmb după ’89, dar în care, totuşi, se pot
    simti liberi.