Radio România Internațional

Tag: dovleac

  • De la dovleacul decorativ la plăcinta de dovleac

    De la dovleacul decorativ la plăcinta de dovleac

    La sfârșitul lunii octombrie, dovleacul devine vedetă după ce a fost expus
    în vitrinele și rafturile unor magazine din România cu scopul de a contribui la
    vânzarea unor obiecte asociate unei sărbători de import, Halloween. Transformat în felinar, dovleacul are
    un rol decorativ, dar poate avea şi un rol utilitar atunci când este transformat
    în recipient pentru prepararea sarmalelor. După ce a fost făcut un capac în
    partea superioară, trebuie îndepărtate seminţele din interiorul dovleacului. Se
    întind apoi foi de varză în interior, peste care se pun sarmalele, prefierte
    într-un alt vas. După umplere, se mai pun câteva foi de varză peste sarmale,
    iar apoi dovleacul este pus într-o tavă şi lăsat la cuptor la foc mic, timp de
    o oră.


    Dovleacul poate fi consumat
    și ca aperitiv, una dintre cele mai simple variante fiind aceea de a-l tăia în
    jumătate, de a-l curăţa de seminţe şi apoi de a-l umple cu o pastă de brânză
    sărată. Dovleacul este lăsat la copt în cuptor, după care este porționat
    înainte de a fi servit. Tăiat în cuburi mai mari, dovleacul poate fi pregătit,
    de asemenea, cu o brânză sărată, tip telemea, sau cu o brânză rasă de tip
    parmezan. Cuburile de dovleac se pun la fiert în apă cu puțină sare timp de
    câteva minute. După ce au fost scurse de apă, cuburile de dovleac trebuie
    mutate într-o tavă întinsă, unsă în prealabil cu puțin unt. Peste ele se pune
    fie brânză telemea rasă, fie parmezan, după care se introduce tava la cuptor,
    la foc potrivit, unde se lasă pånă se rumenește.


    Dovleacul poate fi consumat
    şi ca desert. Cel mai simplă variantă de desert este dovleacul copt în cuptor,
    după ce, în prealabil a fost curăţat de seminţe şi tăiat în felii. Dovleacul
    este util şi în diete, ajutând la reglarea colesterolului. Este dulce, nu are
    grăsimi, având în schimb vitaminele E şi C. Dat pe răzătoare, dovleacul poate
    fi folosit ca umplutură pentru o tartă sau pentru plăcintă. Aceasta poate fi
    făcută cu aluat dospit sau cu foi subţiri de aluat, utilizate de obicei la
    ştrudele. După ce a fost dat pe răzătoare, dovleacul poate fi lăsat într-un vas
    pentru a se scurge zeama din el sau poate fi călit într-o tigaie. În continuare
    trebuie amestecat cu zahăr şi cu puţină scorţişoară. Dacă se face cu aluat
    dospit, atunci într-o tavă trebuie întins un strat de aluat, apoi un strat de
    dovleac ras, după care deasupra se mai pune un strat de aluat. Stratul superior
    de aluat trebuie înţepat cu o furculiţă pentru ca, în timpul coacerii, aceste să
    nu se bombeze. Tava se pune în cuptor timp de 30 de minute, la foc potrivit,
    după care plăcinta este pudrată cu zahăr şi apoi porţionată.


  • De la dovleacul decorativ la plăcinta de dovleac

    De la dovleacul decorativ la plăcinta de dovleac

    La sfârșitul lunii octombrie, dovleacul devine vedetă după ce a fost expus
    în vitrinele și rafturile unor magazine din România cu scopul de a contribui la
    vânzarea unor obiecte asociate unei sărbători de import, Halloween. Transformat în felinar, dovleacul are
    un rol decorativ, dar poate avea şi un rol utilitar atunci când este transformat
    în recipient pentru prepararea sarmalelor. După ce a fost făcut un capac în
    partea superioară, trebuie îndepărtate seminţele din interiorul dovleacului. Se
    întind apoi foi de varză în interior, peste care se pun sarmalele, prefierte
    într-un alt vas. După umplere, se mai pun câteva foi de varză peste sarmale,
    iar apoi dovleacul este pus într-o tavă şi lăsat la cuptor la foc mic, timp de
    o oră.


    Dovleacul poate fi consumat
    și ca aperitiv, una dintre cele mai simple variante fiind aceea de a-l tăia în
    jumătate, de a-l curăţa de seminţe şi apoi de a-l umple cu o pastă de brânză
    sărată. Dovleacul este lăsat la copt în cuptor, după care este porționat
    înainte de a fi servit. Tăiat în cuburi mai mari, dovleacul poate fi pregătit,
    de asemenea, cu o brânză sărată, tip telemea, sau cu o brânză rasă de tip
    parmezan. Cuburile de dovleac se pun la fiert în apă cu puțină sare timp de
    câteva minute. După ce au fost scurse de apă, cuburile de dovleac trebuie
    mutate într-o tavă întinsă, unsă în prealabil cu puțin unt. Peste ele se pune
    fie brânză telemea rasă, fie parmezan, după care se introduce tava la cuptor,
    la foc potrivit, unde se lasă pånă se rumenește.


    Dovleacul poate fi consumat
    şi ca desert. Cel mai simplă variantă de desert este dovleacul copt în cuptor,
    după ce, în prealabil a fost curăţat de seminţe şi tăiat în felii. Dovleacul
    este util şi în diete, ajutând la reglarea colesterolului. Este dulce, nu are
    grăsimi, având în schimb vitaminele E şi C. Dat pe răzătoare, dovleacul poate
    fi folosit ca umplutură pentru o tartă sau pentru plăcintă. Aceasta poate fi
    făcută cu aluat dospit sau cu foi subţiri de aluat, utilizate de obicei la
    ştrudele. După ce a fost dat pe răzătoare, dovleacul poate fi lăsat într-un vas
    pentru a se scurge zeama din el sau poate fi călit într-o tigaie. În continuare
    trebuie amestecat cu zahăr şi cu puţină scorţişoară. Dacă se face cu aluat
    dospit, atunci într-o tavă trebuie întins un strat de aluat, apoi un strat de
    dovleac ras, după care deasupra se mai pune un strat de aluat. Stratul superior
    de aluat trebuie înţepat cu o furculiţă pentru ca, în timpul coacerii, aceste să
    nu se bombeze. Tava se pune în cuptor timp de 30 de minute, la foc potrivit,
    după care plăcinta este pudrată cu zahăr şi apoi porţionată.


  • Bucate de Lăsata Secului

    Bucate de Lăsata Secului

    Peste
    câteva
    zile, mai precis luni, 15 noiembrie, se va intra în postul Crăciunului, iar acest lucru este marcat printr-o
    reunire a familiei, la masa de Lăsata Secului. Conform
    tradiţiei, copiii îşi vizitează părinţii sau rudele
    mai în vârstă, iar finii trebuie săîi viziteze pe naşi. Există multe
    obiceiuri, foarte multe superstiţii, dar şi o masă cu multe preparate.

    Masa de Lăsata Secului trebuie să
    fie bogată, cu aperitive, ciorbe, preparate din carne, sarmale, friptură de
    pasăre, plăcinte cu bânză, dovleac şi mere. Şi pentru că mustul a fiert, iar vinul s-a limpezit
    deja, în zona Bărăganului pe masa de Lăsata
    Secului se pune o carafă cu vin nou, alături de friptură şi de sarmale. De asemenea, la început trebuie
    servită ţuica din noua recoltă, dar nu înainte de a gusta din pâinea coaptă în
    casă, ca simbol al ospitalităţii gazdei. Invitaţii trebuie să rupă din pâine şi să o guste după ce au dat-o prin sare. La alcătuirea
    meniului se ţine cont de preferinţele invitaţilor şi de tradiţiile gastronomice
    locale şi regionale. În Transilvania şi în Maramureş sunt multe preparate cu
    carne de porc. În toate regiunile României, pe masa de Lăsata Secului ar trebui
    să fie sarmale. În mod obişnuit se fac cu carne de porc însă, de Lăsata
    Secului, mesenii ar trebui să consume şi carne de pasăre deoarece există
    superstiţia că în acest fel pot fi evitate cheltuielile neprevăzute. Un alt
    obicei este acela de a pregăti o friptură de găină, la cuptor. Aceasta trebuie
    adusă pe o tavă, dar şi în acest caz este o superstiţie. După ce este
    porţionată, cei de la masă vor şti dacă va fi o iarnă grea sau o iarnă uşoară.
    Astfel, dacă pieptul găinii este gras, atunci va urma o iarnă grea, iar dacă
    pieptul nu are grăsime, atunci iarna va fi uşoară şi vara avea roade bigate.


    Tot de Lăsata Secului sunt pregătite
    plăcinte cu brânză. Plăcinta
    cu brânză dulce şi stafide este sugestia gastronomică pentru ediţia din această
    săptămână. Avem nevoie de jumătate de kg de făină, de jumătate de kg de brânză
    de vaci, de o cană cu lapte, de unt sau smântână, de zahăr şi zahăr vanilat, de
    100 de grame de stafide, de esenţă de rom, de puţin ulei şi de două gălbenuşuri
    de ou. Făina trebuie amestecată cu drojdia, cu două, trei linguri de zahăr şi
    cu puţin unt sau cu 2 … 3 linguri de smântână şi se frământă aluatul, după
    care se întind două foi. Una dintre aceste foi se întinde în tava unsă cu puţin
    unt. Pentru umplutură, se amestecă brânza cu două gălbenuşuri, cu două linguri
    cu smântână, cu 3 … 4 linguri de zahăr, cu un plic de zahăr vanilat şi cu
    stafidele. Se omogenizează şi apoi se întinde peste foaia de aluat, după care
    deasupra se pune cealaltă foaie de aluat. Aluatul trebuie înţepat cu o
    furculiţă, din loc în loc, după care tava se pune în cuptor pentru circa
    jumătate de oră, la foc potrivit. După ce se scoate tava din cuptor, se presară
    zahăr pudră peste plăcintă, se porţionează şi se serveşte caldă.


    La final de rubrică,
    încă o superstiţie. Firimiturile de pâine şi de prăjituri de
    la masa festivă nu se aruncă la gunoi, ci se dau păsărilor sălbatice, în
    speranţa că acestea nu vor ciuguli recoltele anului viitor.

  • Bucate de Lăsata Secului

    Bucate de Lăsata Secului

    Peste
    câteva
    zile, mai precis luni, 15 noiembrie, se va intra în postul Crăciunului, iar acest lucru este marcat printr-o
    reunire a familiei, la masa de Lăsata Secului. Conform
    tradiţiei, copiii îşi vizitează părinţii sau rudele
    mai în vârstă, iar finii trebuie săîi viziteze pe naşi. Există multe
    obiceiuri, foarte multe superstiţii, dar şi o masă cu multe preparate.

    Masa de Lăsata Secului trebuie să
    fie bogată, cu aperitive, ciorbe, preparate din carne, sarmale, friptură de
    pasăre, plăcinte cu bânză, dovleac şi mere. Şi pentru că mustul a fiert, iar vinul s-a limpezit
    deja, în zona Bărăganului pe masa de Lăsata
    Secului se pune o carafă cu vin nou, alături de friptură şi de sarmale. De asemenea, la început trebuie
    servită ţuica din noua recoltă, dar nu înainte de a gusta din pâinea coaptă în
    casă, ca simbol al ospitalităţii gazdei. Invitaţii trebuie să rupă din pâine şi să o guste după ce au dat-o prin sare. La alcătuirea
    meniului se ţine cont de preferinţele invitaţilor şi de tradiţiile gastronomice
    locale şi regionale. În Transilvania şi în Maramureş sunt multe preparate cu
    carne de porc. În toate regiunile României, pe masa de Lăsata Secului ar trebui
    să fie sarmale. În mod obişnuit se fac cu carne de porc însă, de Lăsata
    Secului, mesenii ar trebui să consume şi carne de pasăre deoarece există
    superstiţia că în acest fel pot fi evitate cheltuielile neprevăzute. Un alt
    obicei este acela de a pregăti o friptură de găină, la cuptor. Aceasta trebuie
    adusă pe o tavă, dar şi în acest caz este o superstiţie. După ce este
    porţionată, cei de la masă vor şti dacă va fi o iarnă grea sau o iarnă uşoară.
    Astfel, dacă pieptul găinii este gras, atunci va urma o iarnă grea, iar dacă
    pieptul nu are grăsime, atunci iarna va fi uşoară şi vara avea roade bigate.


    Tot de Lăsata Secului sunt pregătite
    plăcinte cu brânză. Plăcinta
    cu brânză dulce şi stafide este sugestia gastronomică pentru ediţia din această
    săptămână. Avem nevoie de jumătate de kg de făină, de jumătate de kg de brânză
    de vaci, de o cană cu lapte, de unt sau smântână, de zahăr şi zahăr vanilat, de
    100 de grame de stafide, de esenţă de rom, de puţin ulei şi de două gălbenuşuri
    de ou. Făina trebuie amestecată cu drojdia, cu două, trei linguri de zahăr şi
    cu puţin unt sau cu 2 … 3 linguri de smântână şi se frământă aluatul, după
    care se întind două foi. Una dintre aceste foi se întinde în tava unsă cu puţin
    unt. Pentru umplutură, se amestecă brânza cu două gălbenuşuri, cu două linguri
    cu smântână, cu 3 … 4 linguri de zahăr, cu un plic de zahăr vanilat şi cu
    stafidele. Se omogenizează şi apoi se întinde peste foaia de aluat, după care
    deasupra se pune cealaltă foaie de aluat. Aluatul trebuie înţepat cu o
    furculiţă, din loc în loc, după care tava se pune în cuptor pentru circa
    jumătate de oră, la foc potrivit. După ce se scoate tava din cuptor, se presară
    zahăr pudră peste plăcintă, se porţionează şi se serveşte caldă.


    La final de rubrică,
    încă o superstiţie. Firimiturile de pâine şi de prăjituri de
    la masa festivă nu se aruncă la gunoi, ci se dau păsărilor sălbatice, în
    speranţa că acestea nu vor ciuguli recoltele anului viitor.

  • Dovleac la cuptor

    Dovleac la cuptor

    La
    sfârșitul lunii octombrie, dovleacul devine vedetă după ce este pus în
    vitrinele și rafturile unor magazine din România cus scopul de a contribui la
    vânzarea unor obiecte asociate unei sărbători de import Halloween-ul, marcată în noaptea de 31 octombrie.
    În acest an, pandemia este un motiv mult mai serios pentru a ne speria
    comparativ cu dovlecii, costumaţiile şi accesoriile înfricoşătoare, care
    creează ambianţa de Halloween. Putem pregăti, în condiții de distanțare,
    dovleac la cuptor, urmând pașii unor rețete găsite prin caiete din bucătăria
    românească.


    Cel mai simplă variantă
    este dovleacul copt în cuptor, după ce a fost tăiat în felii şi curăţat de
    seminţe. Dovleacul este util şi în diete, ajutând la reglarea colesterolului.
    Este dulce, nu are grăsimi, având în schimb vitaminele E şi C. O altă variantă
    de desert, este dovleacul cupt cu miere. Dovleacul trebuie tăiat în cubulețe
    care se tăvălesc prin zahăr, după care le punem într-un vas pe care îl
    introducem în cuptorul dat la foc mediu. După ce miezul se înmoaie, iar
    marginile încep să se înnegrească, cuburile de dovleac se pun în castroane, iar
    deasupra lor se toarnă miere înainte de fi servit. Dovleacul dat pe răzătoare
    poate fi folosit ca umplutură pentru plăcintă sau pentru o tartă.


    Dovleacul poate fi
    consumat și ca aperitiv, una dintre cele mai simple variante fiind aceea de a-l
    tăia în jumătate, de a-l curăţa de seminţe şi apoi de a-l umple cu o pastă de brânză
    sărată. Dovleacul este lăsat la copt în cuptor, după care este porționat
    înainte de a fi servit.


    Tăiat în cuburi mai mari,
    dovleacul poate fi pregătit, de asemenea, cu o brânză sărată, tip telemea, sau
    cu o brânză rasă de tip parmezan. Cuburile de dovleac se pun la fiert în apă cu
    puțină sare timp de câteva minute. După ce au fost scurse de apă, cuburile de
    dovleac trebuie mutate într-o tavă întinsă, unsă în prealabil cu puțin unt.
    Peste ele se pune fie brânză telemea rasă, fie parmezan, după care se introduce
    tava la cuptor, la foc potrivit, unde se lasă pånă se rumenește.


    Mămăligă cu dovleac la
    cuptor este un preparat pe care probabil nu îl veți întâlni în alte țări. Avem
    nevoie de jumătate de kg de mălai, de 100 de grame de făină, de două ouă, de un
    litru de lapte, unt, ulei și drojdie. Punem mălaiul într-un vas, turnăm peste
    el lapte fiert și omogenizăm. Adăugăm ouăle, untul, o linguriță de zahăr,
    drojdia de bere, puțină sare și făină, astfel încât amestecul să aibă
    consistența smântânii. Acest amestec este turnat apoi într-o tavă, după care se
    adaugă cuburi de dovleac, aproximativ jumătate de kg. Tava se ține în cuptor,
    la foc potrivit, circa jumătate de oră, după care se servește fierbinte, în
    farfurii adânci, cu puțină smântână deasupra.



  • Dovleac la cuptor

    Dovleac la cuptor

    La
    sfârșitul lunii octombrie, dovleacul devine vedetă după ce este pus în
    vitrinele și rafturile unor magazine din România cus scopul de a contribui la
    vânzarea unor obiecte asociate unei sărbători de import Halloween-ul, marcată în noaptea de 31 octombrie.
    În acest an, pandemia este un motiv mult mai serios pentru a ne speria
    comparativ cu dovlecii, costumaţiile şi accesoriile înfricoşătoare, care
    creează ambianţa de Halloween. Putem pregăti, în condiții de distanțare,
    dovleac la cuptor, urmând pașii unor rețete găsite prin caiete din bucătăria
    românească.


    Cel mai simplă variantă
    este dovleacul copt în cuptor, după ce a fost tăiat în felii şi curăţat de
    seminţe. Dovleacul este util şi în diete, ajutând la reglarea colesterolului.
    Este dulce, nu are grăsimi, având în schimb vitaminele E şi C. O altă variantă
    de desert, este dovleacul cupt cu miere. Dovleacul trebuie tăiat în cubulețe
    care se tăvălesc prin zahăr, după care le punem într-un vas pe care îl
    introducem în cuptorul dat la foc mediu. După ce miezul se înmoaie, iar
    marginile încep să se înnegrească, cuburile de dovleac se pun în castroane, iar
    deasupra lor se toarnă miere înainte de fi servit. Dovleacul dat pe răzătoare
    poate fi folosit ca umplutură pentru plăcintă sau pentru o tartă.


    Dovleacul poate fi
    consumat și ca aperitiv, una dintre cele mai simple variante fiind aceea de a-l
    tăia în jumătate, de a-l curăţa de seminţe şi apoi de a-l umple cu o pastă de brânză
    sărată. Dovleacul este lăsat la copt în cuptor, după care este porționat
    înainte de a fi servit.


    Tăiat în cuburi mai mari,
    dovleacul poate fi pregătit, de asemenea, cu o brânză sărată, tip telemea, sau
    cu o brânză rasă de tip parmezan. Cuburile de dovleac se pun la fiert în apă cu
    puțină sare timp de câteva minute. După ce au fost scurse de apă, cuburile de
    dovleac trebuie mutate într-o tavă întinsă, unsă în prealabil cu puțin unt.
    Peste ele se pune fie brânză telemea rasă, fie parmezan, după care se introduce
    tava la cuptor, la foc potrivit, unde se lasă pånă se rumenește.


    Mămăligă cu dovleac la
    cuptor este un preparat pe care probabil nu îl veți întâlni în alte țări. Avem
    nevoie de jumătate de kg de mălai, de 100 de grame de făină, de două ouă, de un
    litru de lapte, unt, ulei și drojdie. Punem mălaiul într-un vas, turnăm peste
    el lapte fiert și omogenizăm. Adăugăm ouăle, untul, o linguriță de zahăr,
    drojdia de bere, puțină sare și făină, astfel încât amestecul să aibă
    consistența smântânii. Acest amestec este turnat apoi într-o tavă, după care se
    adaugă cuburi de dovleac, aproximativ jumătate de kg. Tava se ține în cuptor,
    la foc potrivit, circa jumătate de oră, după care se servește fierbinte, în
    farfurii adânci, cu puțină smântână deasupra.



  • De la dovleacul decorativ la preparate din dovleac

    De la dovleacul decorativ la preparate din dovleac

    Peste câteva zile va fi Halloween-ul, o sărbătoare importată care îi atrage pe copii şi care astfel este marcată şi în România. Transformat în felinar, dovleacul are un rol decorativ, dar poate avea şi un rol utilitar atunci când este transformat în recipient pentru prepararea sarmalelor. După ce a fost făcut un capac în partea superioară, trebuie îndepărtate seminţele din interiorul dovleacului. Se întind apoi foi de varză în interior, peste care se pun sarmalele, prefierte într-un alt vas. După umplere, se mai pun câteva foi de varză peste sarmale, iar apoi dovleacul este pus într-o tavă şi lăsat la cuptor la foc mic, timp de o oră.



    Una dintre reţetele toamnei este plăcinta cu dovleac. Această plăcintă poate fi făcută cu aluat dospit sau cu foi subţiri de aluat, utilizate de obicei la ştrudele. Curăţat de seminţe şi de coajă, dovleacul trebuie dat pe răzătoare. În continuare, poate fi lăsat într-un vas pentru a se scurge zeama din el sau poate fi călit într-o tigaie.



    După aceea trebuie amestecat cu zahăr şi cu puţină scorţişoară. Dacă se face cu aluat dospit, atunci într-o tavă trebuie întins un strat de aluat , apoi un strat de dovleac ras, după care deasupra se mai pune un strat de aluat. Stratul superior de aluat trebuie înţepat cu o furculiţă pentru ca, în timpul coacerii, să nu se bombeze. Tava trebuie lăsată în cuptor timp de 30 de minute, la foc potrivit, după care plăcinta trebuie pudrată cu zahăr şi porţionată.



    O veche reţetă, la care sunt utilizate seminţele de dovlesc este cea denumită “lapte de bou”. Seminţele de dovleac trebuie prăjite, după care li se îndepărtează cojile, iar miezul se pisează bine într-o piuliţă. Făina rezultată se amestecă cu apă sau cu lapte şi se fierbe până se îngroaşă. Se poate amesteca cu mălai şi se obţine astfel o mămăligă care se consumă ca atare. Aşa cum am menţionat, este o reţetă de demult …

  • De la dovleacul decorativ la preparate din dovleac

    De la dovleacul decorativ la preparate din dovleac

    Peste câteva zile va fi Halloween-ul, o sărbătoare importată care îi atrage pe copii şi care astfel este marcată şi în România. Transformat în felinar, dovleacul are un rol decorativ, dar poate avea şi un rol utilitar atunci când este transformat în recipient pentru prepararea sarmalelor. După ce a fost făcut un capac în partea superioară, trebuie îndepărtate seminţele din interiorul dovleacului. Se întind apoi foi de varză în interior, peste care se pun sarmalele, prefierte într-un alt vas. După umplere, se mai pun câteva foi de varză peste sarmale, iar apoi dovleacul este pus într-o tavă şi lăsat la cuptor la foc mic, timp de o oră.



    Una dintre reţetele toamnei este plăcinta cu dovleac. Această plăcintă poate fi făcută cu aluat dospit sau cu foi subţiri de aluat, utilizate de obicei la ştrudele. Curăţat de seminţe şi de coajă, dovleacul trebuie dat pe răzătoare. În continuare, poate fi lăsat într-un vas pentru a se scurge zeama din el sau poate fi călit într-o tigaie.



    După aceea trebuie amestecat cu zahăr şi cu puţină scorţişoară. Dacă se face cu aluat dospit, atunci într-o tavă trebuie întins un strat de aluat , apoi un strat de dovleac ras, după care deasupra se mai pune un strat de aluat. Stratul superior de aluat trebuie înţepat cu o furculiţă pentru ca, în timpul coacerii, să nu se bombeze. Tava trebuie lăsată în cuptor timp de 30 de minute, la foc potrivit, după care plăcinta trebuie pudrată cu zahăr şi porţionată.



    O veche reţetă, la care sunt utilizate seminţele de dovlesc este cea denumită “lapte de bou”. Seminţele de dovleac trebuie prăjite, după care li se îndepărtează cojile, iar miezul se pisează bine într-o piuliţă. Făina rezultată se amestecă cu apă sau cu lapte şi se fierbe până se îngroaşă. Se poate amesteca cu mălai şi se obţine astfel o mămăligă care se consumă ca atare. Aşa cum am menţionat, este o reţetă de demult …

  • Supă cremă de dovleac

    Supă cremă de dovleac

    Vedeta acestei săptămâni este
    dovleacul pentru că
    sărbătoarea Halloween-ului a prins din ce în ce mai
    mult în România. Dovleacul s-a mai bucurat de atenţie şi până la
    această sărbătoare, făcând
    senzaţie pe canalele tv prin dimensiunile uriaşe ale unor exemplare, dimensiuni
    care ne duc cu gândul la cel care se transforma în caleaşcă în povestea
    Cenuşăresei. În această editie, vom alege un exemplar mai mic, pe care îl vom
    transforma însă în supă cremă, dar, până la enumerarea ingredientelor şi
    descrierea modului de preparare, să menţionăm recordul de 125 de kg al unui
    dovleac recoltat în localitatea buzoiană
    Poşta Câlnău şi prezentat la cea de a 2-a editie a Zilelor
    Dovleacului, organizată spre sfârşitul
    lunii septembrie in această
    localitate. Cu acea ocazie, participanţii au
    putut degusta plăcintă cu dovleac, dulceţuri de dovleac, ba chiar şi sarmale umplute cu dovleac. Existăşi
    cealaltă variantă, a dovleacului umplut cu sarmale cu carne.
    În acest caz, dovleacul este folosit ca vas
    pentru prepararea sarmalelor. După ce a fost făcut un
    capac în partea superioară,
    trebuie îndepărtate seminţele din interiorul dovleacului. Se întind apoi foi de varză în interior,
    peste care se pun sarmalele, prefierte în alt
    vas. După umplere, se mai intind câteva foi de varză
    peste sarmale, iar apoi dovleacul este pus într-o tavă şi lăsat la cuptor la
    foc mic, timp de o oră.

    Să revenim la supa
    cremă de dovleac. Avem nevoie de un dovleac de maxim 2 kg, de o jumătate de kg
    de cartofi, de trei morcovi, o rădăcină de ţelină , una- două cepe, doi-trei
    căţei de usturoi. Prepararea este foarte simplă. Toate legumele sunt curăţate,
    tăiate in rondele sau în cuburi şi puse la fiert într-o oală, cu apă cât să le
    acopere. După ce au fiert, legumele sunt scoase cu o spumieră şi pasate, crema
    rezultată fiind pusă înapoi în apa în care au fiert. Se adaugă puţin unt şi
    sare după gust. În momentul servirii, în farfurie poate fi adăugată o lingură
    de smântână. Supa cremă de dovleac se serveşte cu crutoane.

  • Supă cremă de dovleac

    Supă cremă de dovleac

    Vedeta acestei săptămâni este
    dovleacul pentru că
    sărbătoarea Halloween-ului a prins din ce în ce mai
    mult în România. Dovleacul s-a mai bucurat de atenţie şi până la
    această sărbătoare, făcând
    senzaţie pe canalele tv prin dimensiunile uriaşe ale unor exemplare, dimensiuni
    care ne duc cu gândul la cel care se transforma în caleaşcă în povestea
    Cenuşăresei. În această editie, vom alege un exemplar mai mic, pe care îl vom
    transforma însă în supă cremă, dar, până la enumerarea ingredientelor şi
    descrierea modului de preparare, să menţionăm recordul de 125 de kg al unui
    dovleac recoltat în localitatea buzoiană
    Poşta Câlnău şi prezentat la cea de a 2-a editie a Zilelor
    Dovleacului, organizată spre sfârşitul
    lunii septembrie in această
    localitate. Cu acea ocazie, participanţii au
    putut degusta plăcintă cu dovleac, dulceţuri de dovleac, ba chiar şi sarmale umplute cu dovleac. Existăşi
    cealaltă variantă, a dovleacului umplut cu sarmale cu carne.
    În acest caz, dovleacul este folosit ca vas
    pentru prepararea sarmalelor. După ce a fost făcut un
    capac în partea superioară,
    trebuie îndepărtate seminţele din interiorul dovleacului. Se întind apoi foi de varză în interior,
    peste care se pun sarmalele, prefierte în alt
    vas. După umplere, se mai intind câteva foi de varză
    peste sarmale, iar apoi dovleacul este pus într-o tavă şi lăsat la cuptor la
    foc mic, timp de o oră.

    Să revenim la supa
    cremă de dovleac. Avem nevoie de un dovleac de maxim 2 kg, de o jumătate de kg
    de cartofi, de trei morcovi, o rădăcină de ţelină , una- două cepe, doi-trei
    căţei de usturoi. Prepararea este foarte simplă. Toate legumele sunt curăţate,
    tăiate in rondele sau în cuburi şi puse la fiert într-o oală, cu apă cât să le
    acopere. După ce au fiert, legumele sunt scoase cu o spumieră şi pasate, crema
    rezultată fiind pusă înapoi în apa în care au fiert. Se adaugă puţin unt şi
    sare după gust. În momentul servirii, în farfurie poate fi adăugată o lingură
    de smântână. Supa cremă de dovleac se serveşte cu crutoane.

  • Mâncăruri din Oltenia

    Mâncăruri din Oltenia


    În această ediţie vă invităm în Oltenia. Un produs agricol specific Olteniei este prazul, care are o largă utilizare în preparatele
    specifice acestei provincii, o dovadă fiind aceea că unii producători de
    alimente din judeţul Dolj au primit, între altele, atestate pentru produse
    tradiţionale precum caşcaval oltenesc cu praz sau telemea oltenească cu praz.


    Cea mai populară mâncare, mai ales în perioadele
    de post, este cea de praz cu măsline. Avem nevoie de 4 … 5 fire de praz, 200
    de grame de măsline, ulei, sare şi pastă de tomate. În primul rând trebuie
    curăţat prazul şi tăiat în rondele cu o grosime de 3 … 4 centimetri. Prazul
    poate fi călit uşor în puţin ulei şi apoi pus la fiert în puţină apă cu sare,
    fie pus direct la fiert. Măslinele trebuie fierte separat, câteva minute, în
    una sau două ape, pentru a mai scoate sarea din ele. Măslinele sunt adăugate
    apoi în cratiţa în care fierbe prazul, se adaugă o lingură de pastă de tomate
    şi sare după gust. Este o mâncare care se poate realiza în circa jumătate de
    oră şi care, de obicei, se serveşte rece. În această mâncare se poate
    adăuga şi carne, obţinându-se, de exemplu, limbă de porc cu praz şi măsline.


    Prazul fiert în apă cu sare poate fi
    folosit şi ca bază pentru alte mâncăruri cu carne de pui sau cu peşte. De
    exemplu, pentru peşte cu praz la cuptor avem nevoie de 4 … 5 fire de praz,
    care trebuie curăţat, tăiat în rondele subţiri şi fiert în puţină apă cu sare,
    împreună cu un ardei gras, tăiat de asemenea, mărunt. În oala în care au fiert
    aceste legume trebuie adăugată o lingură de pastă de tomate, puţin ulei,
    busuioc şi mărar tocat mărunt, piper şi sare după gust. Se pune această
    compoziţie într-o tavă, iar deasupra ei, file de peşte. Se introduce la cuptor
    şi se lasă 20 … 30 de minute pănă când peştele capătă o culoare arămie.


    Sunt mâncăruri la care
    nu se foloseşte prazul, precum sarmalele în dovleac, tocana câmpenească sau tocana
    oltenească cu carne de
    vită şi cârnaţi. Pentru sarmalele în dovleac avem nevoie de un dovleac căruia i
    se îndepărtează seminţele din interior. Se călesc uşor în ulei două .. trei
    cepe tăiate mărunt, după care adăugăm o ceaşcă de orez şi puţină pastă de
    roşii. După ce compoziţia s-a răcit, amestecăm ceapa şi orezul cu un kg de
    carne tocată de porc, cu puţin piper râşnit şi cu sare după gust. Întindem foi
    de varză cărora le-am îndepărtat nervurile groase, punem acest amestec şi le
    rulăm obţinând sarmalele. Sarmalele trebuie fierte circa o oră, după care
    acestea sunt aranjate în interiorul dovleacului, punând printre ele bucăţi de
    costiţă afumată şi două – trei rămurele de cimbru. Dovleacul trebuie ţinut în
    cuptor timp de două ore, la foc mediu spre mic. Sarmalele se servesc imediat,
    cu smântână şi mămăligă, alături de un pahar de vin roşu, poate chiar un
    zaibăr, un soi cultivat în Oltenia.

  • Mâncăruri din Oltenia

    Mâncăruri din Oltenia


    În această ediţie vă invităm în Oltenia. Un produs agricol specific Olteniei este prazul, care are o largă utilizare în preparatele
    specifice acestei provincii, o dovadă fiind aceea că unii producători de
    alimente din judeţul Dolj au primit, între altele, atestate pentru produse
    tradiţionale precum caşcaval oltenesc cu praz sau telemea oltenească cu praz.


    Cea mai populară mâncare, mai ales în perioadele
    de post, este cea de praz cu măsline. Avem nevoie de 4 … 5 fire de praz, 200
    de grame de măsline, ulei, sare şi pastă de tomate. În primul rând trebuie
    curăţat prazul şi tăiat în rondele cu o grosime de 3 … 4 centimetri. Prazul
    poate fi călit uşor în puţin ulei şi apoi pus la fiert în puţină apă cu sare,
    fie pus direct la fiert. Măslinele trebuie fierte separat, câteva minute, în
    una sau două ape, pentru a mai scoate sarea din ele. Măslinele sunt adăugate
    apoi în cratiţa în care fierbe prazul, se adaugă o lingură de pastă de tomate
    şi sare după gust. Este o mâncare care se poate realiza în circa jumătate de
    oră şi care, de obicei, se serveşte rece. În această mâncare se poate
    adăuga şi carne, obţinându-se, de exemplu, limbă de porc cu praz şi măsline.


    Prazul fiert în apă cu sare poate fi
    folosit şi ca bază pentru alte mâncăruri cu carne de pui sau cu peşte. De
    exemplu, pentru peşte cu praz la cuptor avem nevoie de 4 … 5 fire de praz,
    care trebuie curăţat, tăiat în rondele subţiri şi fiert în puţină apă cu sare,
    împreună cu un ardei gras, tăiat de asemenea, mărunt. În oala în care au fiert
    aceste legume trebuie adăugată o lingură de pastă de tomate, puţin ulei,
    busuioc şi mărar tocat mărunt, piper şi sare după gust. Se pune această
    compoziţie într-o tavă, iar deasupra ei, file de peşte. Se introduce la cuptor
    şi se lasă 20 … 30 de minute pănă când peştele capătă o culoare arămie.


    Sunt mâncăruri la care
    nu se foloseşte prazul, precum sarmalele în dovleac, tocana câmpenească sau tocana
    oltenească cu carne de
    vită şi cârnaţi. Pentru sarmalele în dovleac avem nevoie de un dovleac căruia i
    se îndepărtează seminţele din interior. Se călesc uşor în ulei două .. trei
    cepe tăiate mărunt, după care adăugăm o ceaşcă de orez şi puţină pastă de
    roşii. După ce compoziţia s-a răcit, amestecăm ceapa şi orezul cu un kg de
    carne tocată de porc, cu puţin piper râşnit şi cu sare după gust. Întindem foi
    de varză cărora le-am îndepărtat nervurile groase, punem acest amestec şi le
    rulăm obţinând sarmalele. Sarmalele trebuie fierte circa o oră, după care
    acestea sunt aranjate în interiorul dovleacului, punând printre ele bucăţi de
    costiţă afumată şi două – trei rămurele de cimbru. Dovleacul trebuie ţinut în
    cuptor timp de două ore, la foc mediu spre mic. Sarmalele se servesc imediat,
    cu smântână şi mămăligă, alături de un pahar de vin roşu, poate chiar un
    zaibăr, un soi cultivat în Oltenia.

  • Dovleacul multifuncţional

    Dovleacul multifuncţional

    Cea mai căutată legumă a
    acestei săptămâni este dovleacul pentru că, de câţiva
    ani, România a importat o sărbătoare care îi atrage
    pe copii – Halloween-ul, marcată în noaptea de 31 octombrie. Cu alte cuvinte, dacă nu
    avem sărbătoare, o importăm, dacă nu avem tradiţie, o construim! Aşa se face că
    în aceste zile, dovlecii pictaţi sau sculptaţi au doar un rol decorativ pentru
    Halloween.


    Ţinând cont de faptul că
    sunt folosiţi la pregătirea unor mâncăruri sau unor preparate dulci, devine
    dificilă încadrarea dovleacului la legume sau la fructe. Pentru nehotărâţi, cel
    mai simplu preparat este dovleacul copt în
    cuptor, după ce a fost tăiat în felii şi curăţat de seminţe. Dovleacul este util şi în diete, ajutând la
    reglarea colesterolului. Este dulce, nu are grăsimi, având în schimb vitaminele
    E şi C. O
    altă variantă de preparare la cuptor este aceea de a-l tăia în jumătate, de a-l
    curăţa de seminţe şi apoi de a-l umple cu o pastă de brânză. Dacă brânza este sărată,
    atunci putem considera că dovleacul este legumă, dacă amestecăm brânza cu puţin
    orez şi o îndulcim cu zahăr, atunci ne gândim la dovleac ca la un fruct.

    Plăcinta
    cu dovleac reprezintă una dintre reţetele toamnei. Această plăcintă poate fi
    făcută cu aluat dospit sau cu foi subţiri de aluat, utilizate de obicei la
    ştrudele. Curăţat de seminţe şi de coajă, dovleacul trebuie dat pe răzătoare. În
    continuare, poate fi lăsat într-un vas pentru a se scurge zeama din el sau
    poate fi călit într-o tigaie. După aceea trebuie amestecat cu zahăr şi cu
    puţină scorţişoară. Dacă se face cu aluat dospit, atunci într-o tavă trebuie
    întins un strat de aluat , apoi un strat de dovleac ras, după care deasupra se
    mai pune un strat de aluat. Stratul superior de aluat trebuie înţepat cu o
    furculiţă pentru ca, în timpul coacerii, să nu se bombeze. Tava trebuie lăsată în
    cuptor timp de 30 de minute, la foc potrivit, după care
    plăcinta trebuie pudrată cu zahăr şi porţionată. Plăcintă mai
    poate fi făcutăşi cu aluat subţire, folosit de obicei, la ştrudele.

    Dovleacul are uneori şi un rol utilitar, putând fi folosit şi ca vas
    pentru prepararea sarmalelor. După ce a fost făcut un capac în partea
    superioară, trebuie îndepărtate seminţele din
    interiorul dovleacului. Se întind apoi foi
    de varză în interior,
    peste care se pun sarmalele, prefierte într-un
    alt vas. După umplere, se mai pun câteva foi de varză
    peste sarmale, iar apoi dovleacul este pus într-o tavă şi lăsat la cuptor la
    foc mic, timp de o oră. Având în vedere şi această inedită utilizare, ca vas de
    gătit, se poate spune despre dovleac că este … multifuncţional.

  • Dovleacul multifuncţional

    Dovleacul multifuncţional

    Cea mai căutată legumă a
    acestei săptămâni este dovleacul pentru că, de câţiva
    ani, România a importat o sărbătoare care îi atrage
    pe copii – Halloween-ul, marcată în noaptea de 31 octombrie. Cu alte cuvinte, dacă nu
    avem sărbătoare, o importăm, dacă nu avem tradiţie, o construim! Aşa se face că
    în aceste zile, dovlecii pictaţi sau sculptaţi au doar un rol decorativ pentru
    Halloween.


    Ţinând cont de faptul că
    sunt folosiţi la pregătirea unor mâncăruri sau unor preparate dulci, devine
    dificilă încadrarea dovleacului la legume sau la fructe. Pentru nehotărâţi, cel
    mai simplu preparat este dovleacul copt în
    cuptor, după ce a fost tăiat în felii şi curăţat de seminţe. Dovleacul este util şi în diete, ajutând la
    reglarea colesterolului. Este dulce, nu are grăsimi, având în schimb vitaminele
    E şi C. O
    altă variantă de preparare la cuptor este aceea de a-l tăia în jumătate, de a-l
    curăţa de seminţe şi apoi de a-l umple cu o pastă de brânză. Dacă brânza este sărată,
    atunci putem considera că dovleacul este legumă, dacă amestecăm brânza cu puţin
    orez şi o îndulcim cu zahăr, atunci ne gândim la dovleac ca la un fruct.

    Plăcinta
    cu dovleac reprezintă una dintre reţetele toamnei. Această plăcintă poate fi
    făcută cu aluat dospit sau cu foi subţiri de aluat, utilizate de obicei la
    ştrudele. Curăţat de seminţe şi de coajă, dovleacul trebuie dat pe răzătoare. În
    continuare, poate fi lăsat într-un vas pentru a se scurge zeama din el sau
    poate fi călit într-o tigaie. După aceea trebuie amestecat cu zahăr şi cu
    puţină scorţişoară. Dacă se face cu aluat dospit, atunci într-o tavă trebuie
    întins un strat de aluat , apoi un strat de dovleac ras, după care deasupra se
    mai pune un strat de aluat. Stratul superior de aluat trebuie înţepat cu o
    furculiţă pentru ca, în timpul coacerii, să nu se bombeze. Tava trebuie lăsată în
    cuptor timp de 30 de minute, la foc potrivit, după care
    plăcinta trebuie pudrată cu zahăr şi porţionată. Plăcintă mai
    poate fi făcutăşi cu aluat subţire, folosit de obicei, la ştrudele.

    Dovleacul are uneori şi un rol utilitar, putând fi folosit şi ca vas
    pentru prepararea sarmalelor. După ce a fost făcut un capac în partea
    superioară, trebuie îndepărtate seminţele din
    interiorul dovleacului. Se întind apoi foi
    de varză în interior,
    peste care se pun sarmalele, prefierte într-un
    alt vas. După umplere, se mai pun câteva foi de varză
    peste sarmale, iar apoi dovleacul este pus într-o tavă şi lăsat la cuptor la
    foc mic, timp de o oră. Având în vedere şi această inedită utilizare, ca vas de
    gătit, se poate spune despre dovleac că este … multifuncţional.