Radio România Internațional

Tag: DPRRP

  • Jurnal românesc – 29.06.2017

    Jurnal românesc – 29.06.2017

    Jandarmeria
    Română va deţine în premieră, timp de doi ani, poziţia de comandă în cadrul Forţei de Jandarmerie
    Europeană (EUROGENDFOR), iar atribuţiile
    comandantului vor fi îndeplinite de un ofiţer român – locotenent colonelul
    Lucian Gavrilă. El a fost desemnat, în Vicenza (Italia), să ocupe această
    funcţie în urma promovării unui concurs, iar mandatul lui are o perioadă de doi
    ani. În intervalul 2011-2013, Lucian Gavrilă a deţinut funcţia de adjunct al
    Şefului Statului Major al EUROGENDFOR, iar în 2015 a fost comandant al
    Contingentului de Jandarmi Români din Afganistan (misiune NATO) şi consilier al
    şefului Statului Major al Ministerului de Interne din Afganistan. În prezent, EUROGENDFOR este
    constituită din şapte state membre: Franţa, Italia, Spania, Olanda, Portugalia,
    România şi Polonia, un stat partener, Lituania şi un membru observator, Turcia.
    Aceasta este o structură operativă a UE, formată din unităţi de poliţie cu
    statut militar, puse la dispoziţie de către statele fondatoare pentru a întări
    capacităţile de gestionare a crizelor internaţionale.




    A început cea de-a doua ediţie a Taberei ARC,
    de la Oglinzi, la poalele Cetăţii Neamţului. Până pe 31 iulie sunt aşteptaţi
    750 de copii ai românilor din Diaspora, care îşi vor petrece vacanţa de vară în
    România. Programul aparţine Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii
    de Pretutindeni şi se desfăşoară în două judeţe – Neamţ şi Tulcea. Numărul total al
    beneficiarilor este de 2.000 de copii, provenind din
    Ucraina, Ungaria, Republica Moldova, Bulgaria, care au fost selecţionaţi în baza dosarelor de înscriere.Scopul
    programului este acela de a veni în sprijinul românilor de pretutindeni pentru
    a-şi păstra şi afirma identitatea etnică, lingvistică, religioasă şi culturală,
    de a dezvolta legăturile cu ţara natală, de a promova educaţia în limba română
    şi accesul la valorile patrimoniului cultural românesc.






    Traficul de persoane este unul
    dintre cele mai grave flageluri cu care România, ca stat european modern, continuă
    să se confrunte, afirmă deputatul PSD Angel Tâlvăr. Cu toate că amploarea sa
    este în scădere faţă de anii anteriori, gravitatea sa reprezintă o sursă
    continuă de preocupare, atât datorită faptului că afectează categorii
    vulnerabile de cetăţeni români, cât şi pericolului social extrem de serios pe
    care îl reprezintă reţelele structurate de traficanţi, a mai spus el. În ultima
    perioadă, un număr mare de cazuri de trafic de persoane au fost raportate atât
    de autorităţi, cât şi de mass media. În multe situaţii, traficanţii, ca şi
    victimele sunt cetăţeni români, deseori minori. Aria geografică pe care
    reţelele de trafic o cuprind este una importantă, cu anchete şi acţiuni care se
    desfăşoară nu doar în România, ci şi în Marea Britanie, Franţa, Elveţia, Belgia
    şi Italia. Zeci de victime au fost identificate şi numeroşi traficanţi au ajuns
    în spatele gratiilor, prin excelenta colaborare dintre statul român şi alte
    ţări europene interesate.

  • Ghid de reîntoarcere pentru românii din Diaspora

    Ghid de reîntoarcere pentru românii din Diaspora

    Documente dedicate Diasporei, publicate de DPRRP



    Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) din cadrul Ministerului Afacerilor Externe a dat publicității documentele “Ghid de reîntoarcere pentru românii din Diaspora” și “Diaspora – Partener pentru dezvoltarea României”.




    Ghid de reîntoarcere pentru românii din Diaspora



    Ghidul de reîntoarcere pentru românii din Diaspora a fost elaborat în urma întrebărilor venite din rândul cetățenilor români din străinătate care intenționează să revină în țară și conține informații de bază și contacte utile pentru facilitatea procesului de reintegrare în România.



    Ghidul oferă detalii despre procedurile privind reînnoirea actelor de identitate și călătorie, înmatricularea autoturismelor, repatrierea bunurilor, informații despre drepturile sociale și asigurările medicale, precum și despre echivalarea și continuarea studiilor.



    Ghidul a fost elaborat de DPRRP din cadrul MAE, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Muncii, Ministerul Sănătății și instituțiile specializate din subordinea acestora.




    Diaspora – Partener pentru dezvoltarea României



    Diaspora — partener pentru dezvoltarea României” reprezintă contribuția MAE-DPRRP la elaborarea Strategiei pentru relațiile cu românii de peste hotare 2017-2020, ca strategie a Guvernului României.



    Prin acest document se propune trecerea de la o abordare de tip asistențial, la un model participativ în care organizațiile, asociațiile și persoanele din diaspora și din comunitățile istorice sunt parteneri ai instituțiilor guvernamentale în definirea politicilor publice care îi vizează. Modelul de lucru propus pleacă de la premisa că diaspora română s-a impus prin număr și importanță și a devenit o prioritate transversală pentru activitatea guvernamentală și a instituțiilor publice. Acest nou mod de lucru a stat la baza proiectelor derulate de Departament în 2016.

  • Jurnal românesc – 28.11.2016

    Jurnal românesc – 28.11.2016

    Departamentul
    Politici pentru Relaţia cu
    Românii de Pretutindeni a dat
    publicităţii proiectul de Hotărâre de Guvern privind normele de aplicare a Legii nr. 86/2016
    privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate. Organizaţiile românilor din diaspora sunt invitate să
    trimită până pe 17 decembrie contribuţii şi sugestii privind acest proiect prin
    poştă – pe adresa
    Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni sau pe
    e-mail. Centrele comunitare româneşti au drept scop asigurarea coeziunii
    comunităţilor de români din afara graniţelor ţării, reprezentativitatea
    acestora, organizarea de proiecte şi programe cu caracter cultural, educativ şi
    artistic, în scopul promovării realităţilor istorice, a tradiţiilor, a
    obiceiurilor, a valorilor naţionale şi a identităţii lingvistice. Centrele
    comunitare româneşti din străinătate funcţionează pe lângă oficiile diplomatice şi consulare
    ale României şi nu au
    personalitate juridică. În cadrul centrelor comunitare româneşti din
    străinătate pot fi organizate acţiuni cu scop de informare, educativ, cultural
    sau de promovare a României şi
    a comunităţilor din zonele de
    referinţă.




    Persoanele
    care nu îşi plătesc facturile de căldură şi salubritate pot fi executate silit
    mai uşor, începând din 25 noiembrie, potrivit unui act normativ care modifică
    Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice. Noile prevederi, care au
    fost publicate, deja, în Monitorul Oficial de la Bucureşti, stabilesc că
    factura emisă pentru serviciile de utilităţi publice constituie titlu
    executoriu. Astfel, cei care nu achită la timp facturile vor putea fi executaţi
    silit, fără să mai fie necesară acţionarea lor în justiţie. În plus, ei vor fi
    nevoiţi să plătească şi onorariile executorilor judecătoreşti. O altă
    modificare importantă este reducerea perioadei în care locatarii pot achita
    aceste servicii publice: de la 15 zile lucrătoare de la primire, la cel mult 15
    zile calendaristice de la emiterea facturii.




    România se
    situează pentru al treilea an consecutiv pe primul loc într-un top regional al
    modificărilor legislative, cu 299 de legi din totalul de 1.098 adoptate între 1
    august 2015 – 1 august 2016 în şase ţări din Europa Centrală şi de Est. Pe
    locul doi se află Polonia (227 de legi), urmată de Ungaria (186 de legi),
    indică raportul Grayling AcTrend 2016. Aproape jumătate din totalul de peste o
    mie de legi adoptate au un impact direct asupra afacerilor, în timp ce mai mult
    de o treime afectează mediul de afaceri în general. În România, cele mai
    afectate de schimbările legislative sunt sectoarele financiar şi al
    serviciilor. Potrivit studiului, dintre legile care au un impact direct asupra
    afacerilor, 19% au fost adoptate prin procedură extraordinară. În 2015, aceasta
    a fost cea mai comună procedură în România, unde peste jumătate din
    iniţiativele legislative au fost adoptate de guvern prin intermediul
    ordonanţelor de urgenţă. Aceeaşi situaţie s-a repetat şi în 2016, când
    ordonanţele de urgenţă au avut, din nou, o pondere mare (37%) în totalul
    iniţiativelor legislative.




    202 elevi
    medaliaţi la olimpiadele şi concursurile internaţionale au fost premiaţi, luni,
    de ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, în cadrul unei festivităţi care s-a
    desfăşurat la Palatul Naţional al Copiilor. Ei sunt câştigători a 227 de distincţii: 3 premii I
    absolute, 48 de medalii de aur/premii I, 82 de medalii de argint/premii II, 53
    de medalii de bronz/premii III şi 41 de menţiuni. De asemenea, au fost premiaţi
    cei 215 profesori care i-au pregătit pe tineri, precum şi cele 100 de şcoli din
    care provin laureaţii.

  • Vizita de lucru a ministrului delegat Maria Ligor în Spania

    Vizita de lucru a ministrului delegat Maria Ligor în Spania

    Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Maria Ligor, s-a aflat în perioada 3-5 noiembrie 2016 în vizită de lucru în Spania. Demnitarul româna a avut întrevederi cu Manuela Carmena Castrillo, Primarul orașului Madrid, Carlos Izquierdo, Ministru pentru Politici Sociale și Familie în Guvernul Comunității Madrid, Marina del Corral Tellez, Vice-ministru, Secretar general pentru imigrație și emigrație, Ministerul Muncii și Securității Sociale, și Fernando Eguidazu Palacios, Secretar de stat pentru UE în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Cooperării.



    Dialogul a prilejuit un schimb de bune practici în ceea ce privește relația cu diaspora, ministrul Ligor prezentând noua viziune de relaționare a statului cu românii din străinătate, fundamentată pe construirea unui parteneriat în cadrul căruia să fie abordată o agendă comună și care să reflecte în mod autentic nevoile acestora. S-a referit, totodată, la mecanismele puse în practică pentru acordarea de finanțare nerambursabilă organizaților românilor din străinătate și sprijinirii conservării limbii și culturii în comunitățile din diaspora. Interlocutorii spanioli au expus politicile publice pe care autoritățile de la Madrid le aplică pentru comunitățile din străinătate, cu accent pe programele prin care oferă asistență instituțională, precum și cele care sprijină mediul asociativ. Totodată, oficialii spanioli și-au exprimat susținerea pentru creșterea vizibilității comunității românești, prin organizarea proiectelor culturale comune, precum și prin încurajarea parteneriatelor dintre tinerii antreprenori din Madrid și cei din România



    În întâlnirea ministrului delegat Maria Ligor cu Primarul orașului Madrid, Manuela Carmena Castrillo, discuția a vizat identificarea de noi modalități de cooperare care să contribuie la ridicarea gradului de integrare a românilor în societatea spaniolă şi la consolidarea contribuției acestora la economia Spaniei. Demnitarul român si-a exprimat satisfacţia pentru desfășurarea proiectului guvernamental de predare a noțiunilor de limbă, cultură și civilizație română în școlile publice spaniole și a subliniat că avantajul bunei integrări în societate poate fi amplificat de beneficiile ce se desprind din faptul că tinerii și copiii de origine română au acces simultan la două culturi.



    În discuțiile purtate cu oficialii spanioli au fost abordate teme de actualitate politico-diplomatică europeană și aspecte legate de excelenta relație bilaterală, în contextul Parteneriatului Strategic dintre cele două state.



    Vizita ministrului delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Maria Ligor, a continuat cu participarea la prima sesiune de training din cadrul proiectului Digital Diaspora — parteneriat pentru construirea unei comunicări eficiente și transparente și cu o reuniune la care au participat șefii misiunilor diplomatice și consulare din Regatul Spaniei pentru a discuta aspecte legate de relaționarea și cooperarea cu comunitatea românească, îmbunătăţirea activităţii consulare și pregătirea alegerilor parlamentare din 11 decembrie.

  • Jurnal românesc – 21.10.2016 UPDATE

    Jurnal românesc – 21.10.2016 UPDATE

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, s-a întâlnit, joi, la Bruxelles, cu premierul Marii Britanii, Theresa May. După întrevedere, şeful statului a declarat că autorităţile de la Bucureşti sunt interesate de viitorul cetăţenilor români din Regatul Unit, mai ales după Brexit. Preşedintele Iohannis a mai spus că românii din Marea Britanie nu trebuie să fie supuşi unor presiuni. La rându-i, premierul britanic a dat asigurări că se va implica personal pentru evitarea unor incidente în care să fie implicaţi cetăţenii români.

    Românii şi bulgarii ar putea
    călatori fără vize in Canada din 2017 doar dacă va fi semnat Acordul de parteneriat comercial
    UE-Canada,(CETA) a afirmat, vineri, la Bruxelles, preşedintele CE, Jean-Claude
    Juncker. Intre timp, Ottawa a anunţat că negocierile cu UE au eşuat din
    cauza opoziţiei regiunii belgiene Valonia. Anterior, şeful statului român,
    Klaus Iohannis, a anunţat, vineri, la Bruxelles, că România a ajuns la un
    acord cu Canada în ceea ce priveşte ridicarea vizelor. Acordul este unul
    etapizat, astfel că de la 1 mai 2017 vor fi eliminate vizele pentru românii care
    le-au mai obţinut în trecut, iar de la 1 decembrie 2017 vor fi eliminate vizele
    pentru toţi cetăţenii români. Klaus Iohannis a precizat că Bucureştiul nu
    mai are obiecţii faţă de acordul comercial UE – Canada (CETA). La rândul
    său, vicepreşedintele Comisiei românilor de pretutindeni din Senat, Viorel Badea,
    şi-a exprimat speranţa că exemplul Canadei în ceea ce priveşte liberalizarea
    vizelor pentru români din 2017 va fi asumat şi de Statele Unite ale
    Americii.

    Departamentul Politici
    pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) a lansat o nouă sesiune de depunere a cererilor de
    finanţare pentru proiectele destinate sprijinirii activităţii românilor de
    pretutindeni. Anunţul privind deschiderea noii sesiunii de finanţare după reguli
    simplificate a fost afişat pe site-ul Departamentului. Criteriile de
    eligibilitate, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească aplicanţii şi paşii de
    urmat pentru depunerea cu succes a cererii de finanţare sunt prevăzute în
    Ghidul beneficiarului publicat pe pagina de internet www.dprp.gov.ro.
    Departamentul va primi cererile de finanţare până la 1 decembrie 2016. De asemenea,
    toate documentele necesare întocmirii dosarului de finanţare sunt disponibile
    la secţiunea Finanţare a paginii de internet a Departamentului.


    Cel puţin zece mii de persoane, potrivit
    organizatorilor, sunt aşteptate să participe, sâmbată, în centrul Bucureştiului, la
    un marş pentru Unirea României cu Republica Moldova. Numeroşi
    participanţi vor veni din statul vecin, ex-sovietic, majoritar românofon. Ei
    consideră că, în actualul context geopolitic, unirea celor două state este singura
    soluţie ca etnicii români, majoritari, din Republica Moldova, să nu cadă
    victime unei agresiuni ruseşti ca aceea declanşată împotriva Ucrainei şi să
    atingă standardele europene de democraţie, legalitate şi prosperitate. Deja
    tradiţionale la Bucureşti, marşurile pentru Basarabia au fost inaugurate în
    2012, când s-au comemorat 200 de ani de la prima anexare a acestei provincii de
    către Rusia, pe atunci, ţaristă. Pe o parte a teritoriului Basarabiei
    istorice, intrată în componenta României după primul război mondial şi reanexată
    de URSS în 1940, a fost creată actuala Republică Moldova.

  • DPRRP lansează o nouă sesiune de finanțare după reguli simplificate

    Departamentul Politici pentru Relația cu
    Românii de Pretutindeni (DPRRP) a lansat, începând cu data de15 octombrie 2016, o nouă sesiune de depunere a cererilor de finanțare pentru proiectele destinate
    sprijinirii activității românilor de pretutindeni. Anunțul privind deschiderea
    noii sesiunii de finanțare după reguli simplificate a fost afișat pe site-ul Departamentului.




    Criteriile de eligibilitate, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească
    aplicanții și pașii de urmat pentru depunerea cu succes a cererii de finanțare
    sunt prevăzute în Ghidul beneficiarului publicat AICI, pe pagina de internet www.dprp.gov.ro. Departamentul va primi cererile de
    finanțare până la 1 decembrie 2016. De asemenea, toate
    documentele necesare întocmirii dosarului de finanțare sunt disponibile la secțiunea Finanțare a paginii de
    internet a Departamentului.




    Documentația de solicitare a
    finanțării de către asociațiile interesate poate fi trimisă:


    – prin e-mail la
    adresa: dprrp@mae.ro


    SAU


    – depusă personal la sediul Departamentului Politici
    pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, Bulevardul Primăverii, nr. 22,
    sector 1, cod poștal 011972, București, România.


    SAU


    – prin poștă recomandată ori curier la următoarea adresă: Departamentul
    Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, Bulevardul Primăverii, nr.
    22, sector 1, cod poștal 011972, București, România.


    În această etapă, soluțiile identificate pentru facilitarea accesului la
    finanțare nerambursabilă vor fi testate în cadrul unei faze pilot de
    implementare a noilor proceduri. Ne dorim ca prin revizuirea procedurilor
    de preluare și evaluare a propunerilor de proiecte să fie îndepărtate
    obstacolele tehnice semnalate de-a lungul timpului de către beneficiarii de
    asistență nerambursabilă acordată de DPRRP.



  • Ministrul delegat Maria Ligor, întâlniri cu românii din Italia

    Ministrul delegat Maria Ligor, întâlniri cu românii din Italia

    Vizita la Roma a ministrului delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Maria Ligor, a continuat vineri cu o serie de întâlniri cu exponenți ai comunității românești, ai mediului asociativ și reprezentanți ai cultelor.



    Programul a inclus o vizită la Episcopia Ortodoxă Română a Italiei, unde a fost primită de către Preasfințitul Părinte Siluan, care a prezentat, printre altele, proiectele sociale și de promovare a limbii române inițiate de Parohiile din peninsulă. Ministrul delegat s-a întâlnit, de asemenea, cu reprezentanții celorlalte biserici ale românilor.



    În cadrul întâlnirii organizate la Ambasada României la Roma, Maria Ligor și-a exprimat aprecierea pentru activitatea profesoarelor care predau limba română, în școlile italiene, celor peste 4.000 de copii cuprinși în proiectul de Limbă, cultură și civilizație românească”, derulat de Institutul Limbii Române, cu sprijinul misiunilor diplomatice.



    Ministrul delegat a mai vizitat Accademia di Romania din Roma, unde s-a întâlnit cu studenții bursieri ai statului român găzduiți de instituție. Demnitarul a vorbit despre importanța conturării unor politici publice pentru diaspora construite pe evidențe științifice și cercetare, bazate pe expertiza acumulată de specialiștii români activi și în străinătate.



    Reuniunea cu exponenți ai comunității și ai mediului asociativ românesc, organizată vineri seară, a oferit prilejul unui dialog deschis despre preocupările și interesele comunității. Maria Ligor a expus noua viziune de relaționare a statului cu românii din străinătate, fundamentată pe construirea unui parteneriat în cadrul căruia să fie abordată o agendă comună și care să reflecte în mod autentic nevoile diasporei. A prezentat, totodată, măsurile de simplificare a accesului la finanțarea nerambursabilă oferită de MAE, prin intermediul Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, și de profesionalizare a echipei. S-a referit, pe de altă parte, la inițiativele recente care urmăresc încurajarea spiritului antreprenorial și a investițiilor în România, cum ar fi Diaspora Start-Up, Diaspora Business Summit sau pachetul de mobilitate.



    În cadrul deplasării la Roma, ministrul Ligor a participat la o reuniune de coordonare cu șefii misiunilor diplomatice și consulare, în care au fost trecute în revistă activitățile derulate de oficiile din Italia, inclusiv măsurile de pregătire a alegerilor parlamentare. Ministrul delegat a fost informat despre stadiul punerii în aplicare a măsurilor adoptate de Guvern în sprijinul românilor afectați de cutremurul recent din centrul Italiei.



    În încheierea vizitei la Roma, Maria Ligor a participat la gala Tinere Talente Românești 2016, organizată de asociația “Propatria”, cu sprijinul Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni.

  • Primirea de către ministrul delegat Maria Ligor a ambasadorului Spaniei

    Primirea de către ministrul delegat Maria Ligor a ambasadorului Spaniei

    Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Maria Ligor, l-a primit astăzi, 13 iulie 2016, pe ambasadorul Regatului Spaniei în România, Ramiro Fernández Bachiller, într-o vizită de prezentare.



    Dialogul a evidențiat stadiul excelent al relaţiilor dintre cele două state, în contextul Parteneriatului Strategic și al colaborării intense la nivel politico-diplomatic și sectorial. Au fost menționate o serie de proiecte comune din domeniul justiției, afacerilor interne, precum și de dezvoltare a infrastructurii.



    Ambasadorul a transmis aprecierile părții spaniole pentru contribuția pozitivă a românilor la economia și societatea spaniolă. A subliniat nivelul ridicat de integrare al acestora și disponibilitatea de a continua și dezvolta colaborarea bilaterală în acest domeniu. În numele autorităților spaniole, a adresat ministrului delegat invitația de a efectua o vizită oficială în Spania.



    Ministrul Maria Ligor s-a referit la interesul de a dezvolta în continuare cooperarea bilaterală în beneficiul cetățenilor români și spanioli, precum și la valorificarea cadrului comun de interacțiune reprezentat de apartenența comună a României și Spaniei la Uniunea Europeană. A exprimat satisfacție în legătură cu dezvoltarea proiectului de predare a cursurilor de limbă, cultură şi civilizaţie română început în 2006 și a includerii în acest mecanism a peste 7000 de copii români din Spania.


  • Mesajul ministrului delegat Dan Stoenescu la încheierea mandatului

    Mesajul ministrului delegat Dan Stoenescu la încheierea mandatului

    După nouă luni în care am avut onoarea să ocup poziția de ministru delegat
    pentru relațiile cu românii de pretutindeni, țin să le mulțumesc românilor de
    pe toate meridianele pentru susținerea, sfaturile și încurajările fără de care
    multe dintre lucrurile pe care le-am realizat în acest mandat nu ar fi fost
    posibile.


    Echipa Departamentului Politici pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni
    a investit multă energie și pasiune în proiectele derulate pe parcursul
    ultimelor luni. Am stat de multe ori până la ore târzii pentru a putea demara
    noi inițiative, pentru a implica societatea civilă și membri ai diasporei
    românești în demersurile noastre. Am încercat să facem cât mai transparentă
    activitatea DPRRP și cred că în mare măsură am reușit.


    Am încercat să facilităm accesul mediului asociativ românesc la programele
    DPRRP, am publicat un nou ghid și am făcut publice rezultatele sesiunilor de
    finanțare și modul în care au fost alocate fondurile pentru cele 164 de
    proiecte depuse.


    Am făcut tot posibilul să comunic direct cu membrii comunităților
    românești, atât cele istorice, din jurul granițelor României, cât și cele din
    diaspora de mobilitate. Românii sunt importanți, oriunde s-ar afla, și fiecare
    problemă care a ajuns la noi a fost redirecționată către instituțiile abilitate
    să le soluționeze. Din discuțiile cu românii din diaspora şi prin cooperarea cu
    alte instituții guvernamentale s-au născut campanii de informare precum
    AgroDiaspora sau Ghidul fiscal al românilor din străinătate, bursele de studiu
    online al antreprenoriatului, conferințe și dezbateri publice în legătură cu
    teme de interes de la munca ilegală și efectele mobilității forței de muncă
    asupra societății la investiții, schimbări electorale și chiar branding-ul de țară.


    Am încercat să consolidăm legăturile culturale cu România ale comunităților
    istorice din jurul granițelor, prin inițierea unor demersuri de înființare a
    unor centre de informare ale României la Bălți (Republica Moldova), Ismail
    (Ucraina), Solotvino (Ucraina) şi Korcea (Albania).


    Pentru că mass-media este unul din domeniile cheie ale unei democrații
    mature și funcționale, am inițiat și programul Spațiul Comunicațional Comun
    România-Republica Moldova, care să susțină cooperarea între instituții de presă, societatea civilă și
    instituțiile guvernamentale din cele două state.


    Una dintre prioritățile mandatului a fost campania de informare a românilor
    cu drept de vot cu domiciliul și reședința în străinătate, cu privire la
    schimbările legislative din domeniul electoral. Am discutat direct cu românii
    din comunități, am demarat o campanie în mass-media și în rețelele de
    socializare, în parteneriat cu Autoritatea Electorală Permanentă.


    În vederea transformării DPRRP într-un corp profesional de elită, am
    hotărât organizarea în condiții de deplină transparență și imparțialitate,
    pentru prima dată în existența Departamentului, a unui concurs de selecție
    pentru 15 posturi vacante/vacantabile încadrate cu funcții de execuție
    specifice.


    De asemenea, modificarea Legii nr. 321/2006 a
    urmărit asigurarea unei mai mari transparențe
    în acordarea de finanțări
    nerambursabile pentru programele, proiectele sau acțiunile destinate românilor
    de pretutindeni.


    Lista de proiecte poate fi consultată pe site-ul DPRRP.


    Sunt multe proiecte pe care ne-am fi dorit să le continuăm și sunt
    încrezător că eforturile de a realiza un parteneriat între românii de
    pretutindeni și România vor fi consolidate în lunile următoare.

  • Lansarea programului de burse pentru studiu online „Antreprenori români de pretutindeni”

    Lansarea programului de burse pentru studiu online „Antreprenori români de pretutindeni”

    Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de
    pretutindeni, Dan Stoenescu, a participat vineri, 1 iulie 2016, la evenimentul
    de lansare a programului de burse de studiu online Antreprenori români de
    pretutindeni, derulat de către Departamentul Politici pentru Relația cu
    Românii de Pretutindeni în colaborare cu Fundația Națională a Tinerilor
    Manageri și fundația Romanian Business Leaders.


    Programul constă în acordarea a 300 de burse de
    studiu online pentru tineri români care vor să își deschidă o afacere și sunt
    interesați de antreprenoriat. Programele
    e-Learning, dezvoltate de Fundația Națională a Tinerilor Manageri, pun la
    dispoziția tinerilor interesați trei specializări: Antreprenor, Manager și
    Întreprinzător în turism.


    Crearea unei culturi antreprenoriale în rândul
    tinerilor este una dintre cele mai importante măsuri pe care le putem lua ca să
    creștem numărul locurilor de muncă în România, a declarat ministrul delegat.
    Ne dorim cu toții ca tinerii români de pretutindeni să fie implicaţi în procesul
    de regenerare a economiei României. Nu vorbim doar de nevoia de investiții, ci
    și de aceea de a crea locuri de muncă pentru tineri înalt-calificați, care au
    dobândit experienţă peste hotare, a mai spus oficialul.


    Înscrierile
    în programul Antreprenori români de pretutindeni se fac până la 31 iulie 2016
    prin completarea unuiformular
    electronic     disponibil pe site-ul FNTM. Cursurile se vor desfășura în perioada 1 august – 15 noiembrie 2016. Cei
    mai buni dintre cursanți vor primi premii care constau în mentorate de afaceri,
    sejururi în Delta Dunării și cărți de antreprenoriat din partea programului
    Repatriot al Romanian Business Leaders.


    Ministrul
    delegat a punctat că instituțiile guvernamentale trebuie să lucreze împreună cu
    societatea civilă pentru a-i sprijini pe tinerii înalt-calificați și pe cei cu
    spirit antreprenorial creativ care doresc să deschidă o afacere în România sau
    în comunităţile unde trăiesc.


    Poate nu toți cei 300 de
    participanți vor deveni lideri ai antreprenoriatului, însă un tânăr care își
    creează propriul loc de muncă și care angajează alți tineri trebuie să se
    bucure de susținerea noastră. Pentru noi el este deja un antreprenor de succes.
    Doresc să îi invit pe tinerii români de pretutindeni să se înscrie în acest
    program, deoarece ne dorim o diasporă
    activă, creativă şi implicată, care să îşi aducă aportul la dezvoltarea
    României, a subliniat demnitarul.

  • Vizita ministrului pentru românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, în Olanda

    Vizita ministrului pentru românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, în Olanda

    Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a participat sâmbătă, la Haga, la o întâlnire cu membrii comunității românești din Olanda. El a reafirmat sprijinul pe care autoritățile de la București îl acordă românilor de peste hotare şi a accentuat faptul că menținerea și promovarea valorilor culturale ale comunităților românești reprezintă o preocupare majoră a Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP).



    Totodată, demnitarul a încurajat implicarea asociațiilor românești, în parteneriat cu autoritățile olandeze și cele din România, în derularea unor campanii de informare privind drepturile și obligațiile cetățenilor români rezidenți în Olanda. Ministrul delegat a subliniat și importanța colaborării româno-olandeze în organizarea evenimentelor culturale comune, acțiuni care încurajează dezvoltarea dialogului intercultural.



    Programul vizitei a inclus şi o sesiune de informare cu privire la noile modalități de vot pentru alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate. Cu acest prilej, ministrul delegat Dan Stoenescu a prezentat facilitățile introduse de noua lege electorală și a făcut apel pentru înscrierea unui număr cât mai mare de cetățeni români cu drept de vot în Registrul electoral. Demnitarul român a arătat că scrutinul de la finele acestui an, pentru alegerea Parlamentului României, aduce o premieră în legislația românească — introducerea votului prin corespondență — și i-a încurajat pe românii prezenți să opteze pentru această metodă facilă de vot. De asemenea, a precizat că mediul asociativ românesc poate contribui substanţial la informarea românilor cu privire la noile modalități de vot.



    Sesiunea de informare cu privire la noutățile legislației electorale, organizată sâmbătă la Ambasada României în Olanda, face parte din campania de informare privind desfășurarea în străinătate a scrutinului pentru Parlamentul României. Acțiunile sunt derulate de Ministerul Afacerilor Externe, în parteneriat Autoritatea Electorală Permanentă, și au ca scop informarea cetățenilor români cu domiciliul sau reședința în afara granițelor.

  • Vizita secretarului de stat din cadrul DPRRP, Petre Guran, în Ucraina

    Vizita secretarului de stat din cadrul DPRRP, Petre Guran, în Ucraina

    Secretarul de stat din cadrul Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, Petre Guran, a efectuat în perioada 14-15 iunie 2016 o vizită de lucru în regiunea Cernăuți, Ucraina.

    Programul vizitei a cuprins semnarea protocolului pentru deschiderea Centrului de Informare al României din Solotvino (Slatina, regiunea Transcarpatia din Ucraina), precum şi întâlniri cu membrii comunităţii româneşti şi reprezentanţi ai autorităţilor locale în vederea clarificării situaţiei învăţământului în limba română din regiunea Cernăuţi.

    Având în vedere aspectele semnalate în legătură cu procesul de reformă administrativ-teritorială şi reforma învăţământului în Ucraina, în urma căreia a avut loc o reorganizare a şcolilor româneşti din Nesvoia, Stălineşti şi Bălcăuţi, secretarul de stat a avut întrevederi cu factori de decizie de la nivelul autorităţilor locale şi regionale şi cu membrii comunităţii româneşti, în vederea clarificării acestor aspecte.

    De asemenea, secretarul de stat Petre Guran a participat la ceremoniile dedicate comemorării poetului Mihai Eminescu la Cernăuți.

    Vizita oficialului român în regiunea Cernăuți din Ucraina se înscrie în activitatea Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni de menținere a legăturilor cu românii din jurul granițelor și sprijinirea acestora în ceea ce privește păstrarea, afirmarea și dezvoltarea identității lor etnice, lingvistice, culturale și religioase.

  • Inaugurarea programului de informare AgroDiaspora destinat românilor din străinătate

    Inaugurarea programului de informare AgroDiaspora destinat românilor din străinătate

    Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de
    Pretutindeni (DPRRP) în colaborare cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării
    Rurale (MADR) au inaugurat în perioada 8-10 iunie 2016 la Torino, Milano și
    Roma, Republica Italiană, programul AgroDiaspora, dedicat informării cu privire
    la accesarea fondurilor europene din domeniul agriculturii de către cetățeni
    români care locuiesc și muncesc în străinătate.


    La Roma, ministrul delegat pentru relațiile cu românii de
    pretutindeni, Dan Stoenescu, a declarat că programul AgroDiaspora a apărut ca o
    consecință firească a interesului manifestat de către membrii comunităților și
    mediului asociativ românesc din mai multe țări europene.


    Există
    un interes ridicat din partea românilor de a fi informați cu privire la
    accesarea fondurilor europene din diverse domenii, iar agricultura este unul
    dintre domeniile prioritare. Românii care muncesc în acest domeniu în afara
    granițelor pot contribui nu numai prin investiții, dar și prin experiența și
    modalitățile de lucru dobândite și e nevoie ca ei să fie bine informați cu
    privire la oportunitățile care există în România. AgroDiaspora este o primă
    inițiativă de acest gen a Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de
    Pretutindeni în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. În
    funcție de solicitările românilor din străinătate, vom veni şi cu alte inițiative,
    care să îi aducă pe români mai aproape de România    , a precizat demnitarul
    român.


    În cadrul programului AgroDiaspora specialiști din cadrul
    Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale se vor întâlni cu membrii
    comunităților românești din afara granițelor pentru a le prezenta
    oportunitățile privind accesarea fondurilor europene în domeniul agriculturii
    și vor răspunde la întrebări legate de oportunitățile de investiții în acest
    domeniu în România. Seria sesiunilor de informare va continua cu întâlniri
    organizate și în cadrul altor comunități de români din statele europene, unde
    există interes pentru acest domeniu.


    De asemenea, în cadrul parteneriatului DPRRP-MADR, au
    fost tipărite 10.000 de broşuri care conțin materiale informative cu privire la
    oportunitățile de accesare a fondurilor europene. Misiunile diplomatice ale
    României din Italia, Spania, Portugalia, Franța, Germania, Grecia, Marea
    Britanie și Irlanda vor distribui materialele informative românilor interesați
    să investească în domeniu.


    MADR fundamentează şi implementează politicile publice
    din sectorul agricol în acord cu Politica Agricolă Comună (PAC), preluând în
    mod activ politicile europene și adaptându-le la nevoile particulare ale
    României, prin promovarea soluțiilor şi intereselor proprii, a declarat
    ministrul agriculturii, Achim Irimescu. România nu va putea avea în viitor
    agricultură performantă, cu o populație îmbătrânită la sate şi fără a rezolva
    problema fărâmițării exploatațiilor agricole. Românii care au optat — dintr-un
    motiv sau altul — să emigreze în statele UE sunt în majoritate tineri, deci
    vorbim de o mare parte din populația activă a României pe care n-o vom putea
    aduce acasă până când nu vom fi creat mediul, condițiile şi oportunitățile pe
    care aceștia le-au găsit în actualele state de rezidență. În acest sens, prin
    PNDR 2014-2020 sunt oferite tinerilor o gamă largă de oportunități de afaceri
    în agricultură şi dezvoltarea rurală. Salutăm inițiativa DPRRP de a informa
    românii din afara granițelor cu privire la accesarea fondurilor europene şi
    suntem convinși că aceasta va da roade!    , a adăugat demnitarul.



  • Masa rotundă “Libera circulație a lucrătorilor, efecte asupra familiei și societății”


    Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a participat astăzi, 31 mai 2016, la masa rotundă “Libera circulație a lucrătorilor, efecte asupra familiei și societății”, organizată de Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Asociația Femeilor Române din Italia – ADRI.



    Evenimentul și-a propus relansarea unei dezbateri publice legate de modalitățile în care instituțiile guvernamentale să vină în întâmpinarea efectelor produse de plecarea românilor la muncă în străinătate asupra familiilor rămase acasă.



    În cadrul conferinței, oficialul a subliniat că fenomenul liberei circulații a forței de muncă în Europa este, într-o mare măsură, nou pentru români, este foarte intens, greu de cuantificat și foarte dinamic. Oficialul a mai declarat că familia trebuie susținută în orice condiții și este atât datoria instituțiilor statului, cât și a societății civile să se asigure că se află într-un dialog permanent pentru a proteja categoriile afectate negativ.



    “Cred că este nevoie să conștientizăm cât mai bine importanța protejării copiilor în acest context. Decizia unui număr mare de români de a pleca din țară afectează România nu numai la nivel economic, dar poate avea un impact dramatic și asupra relațiilor dintre oameni. Acest fenomen poate duce la diviziuni, atât din punct de vedere fizic cât și emoțional în familii și comunități. Trebuie să facem tot ce ne stă în putință să evităm aceste probleme,” a spus ministrul delegat.



    De asemenea, demnitarul a insistat că diaspora este o prioritate pentru România și mobilitatea forței de muncă este în mare parte benefică pentru țară, însă trebuie identificate programe la nivel guvernamental şi la nivel de societate civilă care vizează combaterea efectelor ei negative. El a mai subliniat că prin consultare publică transparentă trebuie identificate oportunități pentru stimularea parteneriatelor între programele publice și inițiativele civice, totul pentru a găsi noi direcții de acțiune.



    La eveniment au participat Sandra Pralong, consilier de stat în cadrul Administrației Prezidențială, Gabriel Lungu, secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și Silvia Dumitrache, președinte al Asociației Femeilor Române din Italia – ADRI. De asemenea, au fost prezenți reprezentanți ai Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic, Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopții, organizației Salvați Copiii, Patriarhiei Române, Asociației Naționale a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România, Fundației Apel Ro, Uniunii Italiene a Muncii și ai Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.




  • PREMII pentru proiectele organizate în diaspora română cu ocazia „Zilei Românilor de Pretutindeni“

    PREMII pentru proiectele organizate în diaspora română cu ocazia „Zilei Românilor de Pretutindeni“

    Institutul Cultural Român (ICR), Ministerul Afacerilor
    Externe, prin Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de
    Pretutindeni (DPRRP), și Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de
    pretutindeni (IEH) doresc sa premieze creativitatea acelor asociații și
    persoane care marchează, prin proiecte culturale, Ziua Românilor de
    Pretutindeni (29 mai 2016). Astfel, cele trei instituții lansează un
    program de premiere prin care se urmărește promovarea imaginii României și
    a cetățenilor români în străinătate, a valorilor autentice românești,
    tradiționale, artistice sau academice.


    Programul presupune premierea proiectelor organizate în
    diaspora având ca tematică Ziua Românilor de Pretutindeni.


    Proiectele trebuie să aibă ca obiectiv principal promovarea
    valorilor românești, integrarea românilor din diaspora în țările de reședință fără pierderea identității româneşti şi
    transmiterea unui mesaj care include valorile Uniunii Europene și comunicarea
    interculturală.


    Dosarele vor fi selectate în cadrul unei prime faze naționale,
    organizată pentru fiecare țară în parte, urmând ca dosarele desemnate
    câștigătoare la faza națională să fie înscrise în faza finală de selecție
    organizată de ICR, DPRRP și IEH la București.


    Programul are două componente și se adresează:


    1. Asociațiilor românești din diaspora, (organizații cu
    personalitate juridică de drept public sau privat,
    autorizate/înființate/înregistrate legal în statele de reședință) și
    persoanelor fizice;


    2. Mass-media de limba română din statele de reședință (presă
    scrisă sau online, canale radio și tv).


    Dosarul poate fi transmis online, până la data de 13
    iunie 2016,
    la adresa ziuaromanilor@icr.ro, şi trebuie să conţină descrierea evenimentului,
    fotografii și filmări de la eveniment.


    Pentru a fi eligibil, un proiect trebuie să îndeplinească
    următoarele condiţii cumulative:


    – să se înscrie într-unul sau mai multe din următoarele
    domenii: arte şi cultură, tradiţii şi meşteşuguri, literatură, arte vizuale,
    design, teatru, muzică, dans, prezentare de film, patrimoniu cultural, artă
    culinară, integrare socială prin cultură, educație;


    – să promoveze valorile autentice românești și imaginea
    României;


    – să se fi desfăşurat pe o perioadă cuprinsă între 27 mai
    – 3 iunie 2016;


    – să se fi desfăşurat în parteneriat sau cu sprijinul unei
    organizaţii/instituții culturale/personalități marcante din ţara de desfăşurare
    a proiectului;


    – să se adreseze publicului român dar și străin din ţara de
    reşedinţă și să se fi bucurat de audiență importantă la nivelul țării
    respective;


    – să fi fost mediatizat în presa din România și/sau țara în
    care s-a desfășurat proiectul, dar și în mediile online – bloguri, rețele de
    socializare etc.;


    – să fi beneficiat de cronici pozitive referitoare la impactul
    în comunitate.


    Dosarul trebuie să conţină:


    – prezentarea proiectului și a programului evenimentelor (formularul
    poate fi descărcat de la http://icr.ro/pagini/premii-pentru-proiectele-organizate-in-diaspora-romana-cu-ocazia-zilei-romanilor-de-pretutindeni ) ;


    – prezentarea succintă a bugetului şi a surselor de finanțare;


    – CV și scurtă descriere a persoanelor și actorilor/artiștilor
    implicaţi în proiect;


    – dosar de presă cu extrase din media, (înregistrări
    audio/video, materiale scrise etc.);


    Perioada de jurizare pentru faza pe țări: 13 – 24
    iunie 2016


    Perioada de depunere a aplicațiilor la faza finală: 4 -
    15 iulie 2016


    Anunțarea rezultatelor: 1 august 2016


    Numărul de proiecte ce pot fi desemnate câștigătoare la faza pe
    țări (ponderate în funcţie de mărimea comunităţii româneşti): Spania – un total
    de max 5 proiecte pot intra în faza finală; Italia – 5 proiecte; SUA – 5 proiecte;
    Canada – 3 proiecte; Germania, Anglia, Franța – 3 proiecte; Alte state – 2
    proiecte.


    Premii pentru faza finală:


    ICR și DPRRP vor oferi două premii:


    – un premiu oferit de ICR pentru cel mai bun
    proiect organizat de o asociație românească din diaspora/ persoană fizică din
    diaspora, în valoare de 5 000 EUR;


    – un premiu oferit de DPRRP pentru cel mai bun
    proiect de media de limba română din statele de reședință (presă scrisă sau
    online, canale audio și tv), în valoare de 5 000 EUR.


    Premiul, constând în suma de bani menționată mai sus și o
    diplomă specială, va fi acordat asociațiilor, persoanelor fizice sau canalelor
    media autori ai proiectului și va fi plătit în contul oficial al acestora.




    Detalii la http://icr.ro/pagini/premii-pentru-proiectele-organizate-in-diaspora-romana-cu-ocazia-zilei-romanilor-de-pretutindeni