Tag: Drăgăşani

  • Mâncăruri din Oltenia

    Mâncăruri din Oltenia

    Oltenia are o gastronomie specifică, caracterizându-se prin mâncăruri ceva mai condimentate. Sunt preparate la care este folosit prazul (leek – engleză; poireau – franceză, Lauch sau Porree – germană, porro – italiană) cultivat în special în Oltenia. O altă caracteristică este legată de o modalitate specifică de preparare a pâinii şi a unor mâncăruri. Este folosit ţestul, un vas din lut ars şi amestecat cu resturi vegetale, prevăzut fie cu o toartă pentru a fi prins cu un lanţ atunci când se află deasupra vetrei, fie cu orificii prin care este trecută o vergea metalică având acelaşi rol, de a ridica sau coborî ţestul pe vatra încinsă.



    Foarte apreciată în această provincie istorică este carnea de oaie, iar un preparat specific este aşa-numita oaie la groapă, pregătită în jar. Un alt preparat este jigoul de berbec. Avem nevoie de o pulpă de berbec, pe care o împănăm cu câţiva căţei de usturoi şi cu rondele de ardei iute. Punem pulpa într-un vas mai mare şi o rumenim uşor, împreună cu jumătate de kg de arpagic sau de ceapă, tăiată rondele şi cu trei ardei graşi, tăiaţi şuviţe. Se stinge cu o cană de vin, după care băgăm vasul la cuptor pentru circa jumătate de oră. Pulpa de berbec se porţionează şi se serveşte caldă, împreună cu legumele din tavă şi cu un pahar de vin alb sau roşu, sec sau demisec, de preferat din zona Drăgăşani pentru a păstra specificul oltenesc.



    Dacă ne deplasăm spre nord-vestul Olteniei, avem ocazia să încercăm aşa-numitul tocan gorjenesc. Oamenii din zona Gorjului spun că este specific acestor locuri, fiind asociat cu o îndeletnicire tradiţională, oieritul. Se pregăteşte în ceaun de fontă, la cârlig. Conform obiceiului ciobanilor din zona Gorjului, ceaunul de fontă trebuie atârnat într-un cârlig, deasupra focului făcut, în mod tradiţional, cu lemne din pădure. Tocanul poate fi pregătit însă şi în bucătărie, pe plită, preferabil tot într-un vas de fontă. Avem nevoie de carne de oaie, pulpă sau coaste, de câteva cepe şi de câţiva ardei uscaţi. De menţionat că în Oltenia, există obiceiul de a pune la uscat ardei roşii, asemănători cu kapia, dar mai puţin cărnoşi din care se fac diverse mâncăruri şi care, datorită aromei lor, sunt folosiţi şi la prepararea tocanului. Li se mai spune şi raci. Mai avem nevoie de câteva boabe de piper negru, de una, două foi de dafin şi de câteva boabe de ienibahar. La început se pune grăsimea sau seul de oaie în tuci şi se lasă să se topească, urmează bucăţile de carne de oaie, se adaugă apă şi se lasă să fiarbă la foc mic până când carnea se desprinde de pe oase. Se îndepărtează oasele, adăugăm cepele, tăiate solzişori şi ardeii, tocaţi mărunt, precum şi celelealte condimente, iar carnea se va prăji uşor, în seu, la foc mic. Spre sfârşit, punem şi sare, după gust. Tocanul gorjenesc se serveşte cu mămăligă, preferabil cu murături şi cu un pahar de vin roşu, sec sau demisec.


  • Mâncăruri din Oltenia

    Mâncăruri din Oltenia

    Oltenia are o gastronomie specifică, caracterizându-se prin mâncăruri ceva mai condimentate. Sunt preparate la care este folosit prazul (leek – engleză; poireau – franceză, Lauch sau Porree – germană, porro – italiană) cultivat în special în Oltenia. O altă caracteristică este legată de o modalitate specifică de preparare a pâinii şi a unor mâncăruri. Este folosit ţestul, un vas din lut ars şi amestecat cu resturi vegetale, prevăzut fie cu o toartă pentru a fi prins cu un lanţ atunci când se află deasupra vetrei, fie cu orificii prin care este trecută o vergea metalică având acelaşi rol, de a ridica sau coborî ţestul pe vatra încinsă.



    Foarte apreciată în această provincie istorică este carnea de oaie, iar un preparat specific este aşa-numita oaie la groapă, pregătită în jar. Un alt preparat este jigoul de berbec. Avem nevoie de o pulpă de berbec, pe care o împănăm cu câţiva căţei de usturoi şi cu rondele de ardei iute. Punem pulpa într-un vas mai mare şi o rumenim uşor, împreună cu jumătate de kg de arpagic sau de ceapă, tăiată rondele şi cu trei ardei graşi, tăiaţi şuviţe. Se stinge cu o cană de vin, după care băgăm vasul la cuptor pentru circa jumătate de oră. Pulpa de berbec se porţionează şi se serveşte caldă, împreună cu legumele din tavă şi cu un pahar de vin alb sau roşu, sec sau demisec, de preferat din zona Drăgăşani pentru a păstra specificul oltenesc.



    Dacă ne deplasăm spre nord-vestul Olteniei, avem ocazia să încercăm aşa-numitul tocan gorjenesc. Oamenii din zona Gorjului spun că este specific acestor locuri, fiind asociat cu o îndeletnicire tradiţională, oieritul. Se pregăteşte în ceaun de fontă, la cârlig. Conform obiceiului ciobanilor din zona Gorjului, ceaunul de fontă trebuie atârnat într-un cârlig, deasupra focului făcut, în mod tradiţional, cu lemne din pădure. Tocanul poate fi pregătit însă şi în bucătărie, pe plită, preferabil tot într-un vas de fontă. Avem nevoie de carne de oaie, pulpă sau coaste, de câteva cepe şi de câţiva ardei uscaţi. De menţionat că în Oltenia, există obiceiul de a pune la uscat ardei roşii, asemănători cu kapia, dar mai puţin cărnoşi din care se fac diverse mâncăruri şi care, datorită aromei lor, sunt folosiţi şi la prepararea tocanului. Li se mai spune şi raci. Mai avem nevoie de câteva boabe de piper negru, de una, două foi de dafin şi de câteva boabe de ienibahar. La început se pune grăsimea sau seul de oaie în tuci şi se lasă să se topească, urmează bucăţile de carne de oaie, se adaugă apă şi se lasă să fiarbă la foc mic până când carnea se desprinde de pe oase. Se îndepărtează oasele, adăugăm cepele, tăiate solzişori şi ardeii, tocaţi mărunt, precum şi celelealte condimente, iar carnea se va prăji uşor, în seu, la foc mic. Spre sfârşit, punem şi sare, după gust. Tocanul gorjenesc se serveşte cu mămăligă, preferabil cu murături şi cu un pahar de vin roşu, sec sau demisec.


  • Băile Govora

    Băile Govora

    Astăzi vă invităm să vă bucuraţi de un sejur
    într-o renumită staţiune de tratament din România: Băile Govora. Situată în Judeţul
    Vâlcea, în regiunea depresiunii sub-carpatice, Staţiunea Băile Govora se
    găseşte la 21 km de Râmnicu Vâlcea, la 360 m altitudine, fiind înconjurată de
    păduri de fagi, stejari şi pini. Băile Govora se bucură de numeroase avantaje,
    de la proprietăţile terapeutice ale factorilor naturali (aerul şi apa), care au
    transformat staţiunea într-o destinaţie de top pentru balneoterapie, continuând
    cu atracţiile turistice (arhitectură, mănăstiri) şi nu în ultimul rând cu
    zonele renumite pentru iubitorii de vin (Drăgăşani).


    La Băile Govora beneficiaţi de un climat continental moderat, cu influenţe mediteraneene, cu veri răcoroase, temperatura medie a lunii iulie
    fiind de 19°C şiierni blânde, cu o
    temperatură medie a lunii ianuarie de -3°C. La Băile Govora turiştii pot
    beneficia de cura de tratament balnear, pentru afecţiuni respiratorii,
    reumatice sau digestive dar şi de relaxare, aceasta staţiune fiind o alegere
    excelentă pentru toate vârstele. O cură de tratrament trebuie să dureze minimum
    10 zile.


    Iar în privinţa ofertelor de cazare, puteţi să
    alegeţi pensiuni sau hoteluri de două, trei sau chiar şi patru stele. Dar
    Govora este renumită pentru un hotel renovat, Hotelul Palace, care este un
    simbol al staţiunii, ne-a spus Daniela Vlad, director general SC Băile Govora SA: Toată lumea care vine în Govora este rugată să vină să vadă un imobil
    cu o arhitectură unică, de la 1911-1914, şi care este primul hotel din România
    care a avut bază de tratament. Este un hotel mare, cu arhitectură specială, în
    sensul că poziţia lui face ca în fiecare cameră să avem cel puţin două ore de
    lumină solară în decursul unei zile, un hotel cu 132 de camere, iar ochiurile
    din ziduri reprezintă numărul de zile dintr-un an.


    Şi dacă doriţi să petreceţi ceva mai mult timp în
    zonă, să beneficiaţi de factorii de cură balneară, dar şi de peisaje, aici vă
    puteţi bucura de multe atracţii turistice. Daniela Vlad ne-a recomandat câteva
    dintre obiectivele pe care nu puteţi să le rataţi: Sunt
    foarte multe, pentru că suntem înconjuraţi de o zonă rurală cu foarte multe
    biserici, mănstiri, deci acea parte a României, care ne-a consacrat peste
    hotare. Avem Mănăstirea Dintr-un Lemn, mănăstire unică, Mănăstirea Horezu, din
    localitatea Horezu, care este patrimoniu UNESCO şi Mănăstirea Govora, de la
    care şi vine numele localităţii noastre. La câţiva kilometri avem splendida
    vale a Oltului şi oraşul Vâlcea pentru shopping, pentru că este la modă.


    Şi nu departe, puteţi vizita podgoriile de la
    Drăgăşani, unde puteţi degusta soiuri de Cabernet Sauvignon, Novac şi Negru de
    Drăgăşani, Merlot şi Sauvignon Blanc, dar şi soiurile autohtone precum:
    Cramposie Selecţionată, Fetească Regală şi Tămâioasă Românească.


    În speranţa că veţi da curs invitaţiei noastre, vă
    amintim că pentru o ofertă personalizată este bine să vă contactaţi operatorul
    de turism cât de curând şi să vă faceţi rezervarea din timp.