Radio România Internațional

Tag: Dragos Paslaru

  • Parlamentul European şi energia verde

    Parlamentul European şi energia verde

    Parlamentul European a adoptat, cu o largă majoritate, la Strasbourg, planul RePowerEU, prin care blocul comunitar acordă ţărilor membre fonduri nerambursabile, pentru a-şi îmbunătăţi sectorul energiei. În valoare totală de 20 de miliarde de euro, planul urmăreşte să reducă dependenţa energetică de Rusia şi accelerarea tranziţiei spre energia verde, sporind, totodată, rezilienţa sistemului energetic din Uniunea Europeană. Fiecare stat membru va avea acces la aceste fonduri, cu condiția să pună în aplicare obiectivele stabilite de această nouă lege europeană. Este vorba de diversificarea resurselor de aprovizionare cu energie, îmbunătăţiri care să ducă la reducerea consumului, precum și accelerarea procesului de trecere la energia verde, curată şi ieftină. Membrii Parlamentului European au convins ţările membre să aloce cel puţin 30% din fondurile obţinute prin RePowerEU pentru proiecte naţionale sau multinaţionale, care abordează blocajele existente în ceea ce priveşte transportul, distribuţia şi stocarea energiei, precum şi creşterea fluxurilor transfrontaliere. Nu în ultimul rând, eurodeputaţii s-au asigurat că măsurile sunt concepute pentru a sprijini investiţiile menite să combată sărăcia energetică în cazul gospodăriilor vulnerabile, al IMM-urilor şi microîntreprinderilor.

    România va beneficia de o alocare totală de 1,4 miliarde de euro pentru finanţarea unor proiecte în domeniul energiei, bani pe care va trebui să îi cheltuiască până în 2026. Guvernul de la Bucureşti trebuie să înainteze spre aprobare Comisiei Europene propriul proiect de investiţii până pe 30 aprilie cel târziu. Eurodeputatul român Siegfried Mureşan, coraportor al Parlamentului European pe acest proiect, a precizat că, imediat după ce planurile statelor vor fi aprobate, vor primi o prefinanţare de 20% din partea Comisiei, iar în cazul României aceasta va fi de aproximativ 280 milioane euro. Un alt coraportor, eurodeputatul român Dragoș Pîslaru, a afirmat că, prin acest plan, România își poate crește capacitatea legată de energie verde prin proiecte de mare anvergură cum ar fi câmpurile de turbine eoliene. El a adăugat că, prin REPowerEU, s-a obținut un lucru revoluţionar, şi anume microinvestiţiile pentru reducerea facturii de energie la consumatorul final vulnerabil sau la micul antreprenor vulnerabil. Potrivit acestuia, fondurile vor putea fi folosite inclusiv pentru modernizarea locuinţelor individuale. Avem în România cinci milioane de locuinţe individuale care sunt într-un stadiu de deteriorare foarte mare şi care au o problemă majoră de eficienţă energeticăˮ, a spus Dragoș Pîslaru. El a adăugat că este o chestiune istorică pe care REPowerEU poate să o facă, şi anume să modernizeze la standardele lui 2023, măcar 10% din tot acest fond locativ din Româniaˮ.


  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    În Anul European al Tineretului 2022, Parlamentul European a adoptat cu o largă majoritate, respectyiv cu 580 de voturi, Rezoluția pentru tineret, raportor fiind eurodeputatul USR, Dragoș Pâslaru.


  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa


  • Confluenţa între transformarea digitală şi reforma administrativă

    Confluenţa între transformarea digitală şi reforma administrativă

    Mecanismul de
    redresare și reziliență reprezintă cea mai importantă componentă a
    instrumentului Next Generation EU și vine în susținerea mijloacele necesare pentru a răspunde
    provocărilor generate de pandemia COVID-19. Doi dintre cei trei co-raportori ai
    acestul act legislativ, sunt eurodeputați români – Siegfried Mureșan și Dragoș
    Pâslaru.


    Utilizarea
    eficientă a mecanismului de redresare și reziliență presupune o administrație
    publică europeană modernă și un punct cheie este confluența între transformarea
    digitală și reforma administrativă, ne spune europarlamentarul Dragoș
    Pâslaru:




    Transformarea
    digitală îţi aduce transparenţă, pentru a înţelege cu adevărat ce se întâmplă,
    cum se întâmplă, care e parcursul actelor normative la nivel de primărie, de
    administraţie locală, de la comună la un mare oraş. Digitalizarea în domeniul
    administraţiei publice este o cale, pe de o parte de uşurare a vieţii
    cetăţeanului şi a firmelor, dar pe de altă parte este o cale către transparenţă
    şi limitarea. practic, a manevrelor ilicite de a frauda banul public.

    Gândiţi-vă
    la reforma ANAF care a întârziat atâta. Unii spun că a întârziat pentru că nu
    s-a vrut să fie implementată mai repede, tocmai pentru a nu înţelege care sunt suveicile
    de fraudare în interiorul economiei. În momentul în care tot parcursul este
    transparent, deciziile sunt clar monitorizate şi le poţi urmări, atunci puterea
    subiectivă a funcţionarului de la ghişeu scade.



    Pe lângă această componentă de digitalizare,
    debirocratizare şi transparentizare pe care trebuie să o avem ca prioritate la
    nivel european, mai este componenta pregătirii unui corp de funcţionari publici
    capabili.. şi ideea evaluării de tip european a funcţionarilor publici… Ce
    înseamnă evaluare de tip european? Înseamnă că evaluarea nu se face niciodată
    din propria ta instituţie. Se face de către o echipă externă. Nu se face pe
    bază de bibliografie – că ai citit ordonanţa, hotărârea şi ordin de miniştri..,
    ci ţi se pune o speţă concretă de administraţie publică, în faţă, pentru a
    vedea cum răspunzi la acea problemă pentru cetăţeni sau pentru firme.

    Şi, nu în
    ultimul rând, evident, deşi nu a fost foarte populară partea aceasta de
    trainning pentru administraţia publică, pentru că mulţi bani, cumva, s-au dus
    în nisip cu o astfel de etichetă, dar cred că este importantă această idee de
    profesionalizare a administraţiei publice, la nivel european. Asta este, de
    fapt, unul din lucrurile pe care România le are ca oportunitate la orizont,
    prin acest Mecanism.


  • Brexit, când și cum

    Brexit, când și cum

    Pe 9 ianuarie 2020, parlamentul britanic a aprobat
    legislaţia care îi va permite Regatului Unit să părăsească Uniunea Europeană la
    31 ianuarie cu un acord. Membrii Camerei Comunelor au aprobat cu 330 de voturi
    pentru şi 231 voturi contra legea privind acordul de retragere din Uniunea
    Europeană, care implementează un acord convenit în 2019 de Londra şi Bruxelles.


    Uniunea Euroepană a afirmat că blocul comunitar și Marea Britanie împărtășesc aceleași
    valori și interese și cooperarea va continua și în viitor în arena
    internațională. Dar decizia Marii Britanii de a ieși din blocul comunitar va
    avea consecințe în privința accesului pe piețele europene, a spus Eric Mamer,
    purtătorul de cuvânt al președintelui Comisiei Europene Ursula von der Leyen.


    Dragoș Pâslaru este eurodeputat în grupul Renew
    Europe. El a arătat ce urmări vor fi pentru europeni în general și pentru
    români în special ieșirea Marii Britanii din Uniune:

    Este un eveniment tare trist, eu am fost direct conectat cu
    ceea ce s-a întâmplat în Marea Britanie prin intermediul colegilor
    liberal-democrați care se află în grupul Renew. Studiind în Marea Britanie
    pentru mine este clar că am rămas apropiat de importanța conectării Marii Britanii
    la Europa. Ceea ce se va întâmpla este că Marea Britanie va pierde foarte multe
    oportunități economice și de competitivitate. Vor fi firme care vor fi închise,
    oameni care vor rămâne fără locuri de muncă. Este foarte clar că sentimentul
    naționalist va fi întărit în Marea Britanie deci mă aștept la o recrudescență
    sau întărire a chestiunilor de tip rasist, respectiv de oarecare violență
    verbală poate chiar și fizică asupra migranților. Sunt lucruri care nu ne fac
    cinste în secolul în care trăim.

    Românii vor fi afectați atât din această
    perspectivă legată de intensificarea discursului naționalist, cât și din faptul
    că mobilitatea în muncă va scădea. Cei care sunt acum acolo și lucrează legitim
    nu vor fi imediat afectați dar reînnoirea contractelor de muncă devine incertă.
    Se pune problema unor vize temporare pentru anumite domenii unde există nevoie
    pe piața forței de muncă în Marea Britanie. Dar în mod cert acest lucru va
    însemna o scădere de oportunitate pentru români și mai ales o problemă socială
    având în vedere că în noul cadru se presupune că relocarea cu tot cu familii a
    celor ce muncesc în Marea Britanie va fi mult limitată. Deci aceasta înseamnă că
    iar vom avea acest simptom al familiilor rupte în care un membru al familiei
    lucrează iar restul rămâne acasă. Este posibil să vedem o reașezare a valurilor
    de migrație și aici este de urmărit care vor fi sentimentul și reacția altor
    țări cum ar fi Franța, Germania.



    După ieşirea din UE, Regatul Unit va intra într-o fază de tranziţie în
    care relaţiile sale cu cele 27 de state membre vor rămâne neschimbate până la
    31 decembrie 2020. Acest termen ar urma să le permită celor două părţi să
    stabilească o nouă relaţie în termeni de comerţ şi securitate.


  • Rumänische Regierung ficht Gesetz zur Lohnerhöhung vor Verfassungsgericht an

    Rumänische Regierung ficht Gesetz zur Lohnerhöhung vor Verfassungsgericht an

    Die Lohnerhöhung wurde am Montag von der Abgeordnetenkammer gebilligt, nachdem sie vom Senat genehmigt worden war. Der rumänische Premierminister Dacian Cioloş hat erklärt, es gebe Gründe, das Gesetz für verfassungswidrig zu erklären. Er ist der Auffassung, das Gesetz zur Haushaltsverantwortung sei verletzt worden. Benanntes Gesetz sieht vor, dass in den letzten sechs Monaten vor den Wahlen keine Lohnerhöhung gebilligt wird. Dacian Cioloş dazu:



    Die Verfassungsbeschwerde betrifft das Gesetz, das den Dringlichkeitserlass verändert, und nicht den Dringlichkeitserlass selbst. Was durch den Dringlichkeitserlass beschlossen wurde, muss umgesetzt werden, egal was für ein Urteil das Verfassungsgericht fällt. Diese Veränderungen vertiefen die Lohnungerechtigkeiten, die wir verbessern wollen, und ich bin überzeugt, dass die staatlich Bediensteten nachhaltige Lohnerhöhungen wünschen. Ihnen sollen versichert werden, dass diese nach einem Jahr oder zwei nicht verändert werden. Sie wünschen ebenfalls, dass die Lohnungerechtigkeiten, die viele Probleme schaffen, verbessert werden.“



    Cioloş fügte hinzu, das Prinzip des Zweikammerparlaments sei ebenfalls verletzt worden, indem das Gesetz von der Abgeordnetenkammer wesentlich verändert wurde. Der rumänische Premierminister hob hervor, die Legislative habe der Exekutive keinen Standpunkt hinsichtlich der Lohnerhöhungen abverlangt. Eine transparente Debatte über den Gesetzentwurf habe auch nicht stattgefunden.



    Der rumänische Arbeitsminister Dragoş Pâslaru erklärte, das von der Regierung redigierte Dokument sichere eine Lohnerhöhung von im Schnitt 30% in den kommenden 5 Jahren für alle staatlichen Bedienstete zu; im Vergleich rufe das von der Abgeordnetenkammer abgeänderte Gesetz nur Ungerechtigkeiten hervor. Der Arbeitsminister behauptete des Weiteren, die Lohnerhöhungen seien nicht nachhaltig. Die Belastung des Haushalts liege bei über einer Milliarde Euro im Jahr. Die Sozialdemokratische Partei (ÜSD), die Initiatorin des Gesetzes, behauptet, es seien ausreichend Mittel für die Gehaltserhöhung vorhanden. Die Lohnerhöhungen wurden von dem Ungarnverband in Rumänien (UDMR), der Allianz der Liberalen und Demokraten (ALDE) sowie von der Fraktion der nationalen Minderheiten unterstützt. Der Chef der Sozialdemokraten, Liviu Dragnea, meint, das Haushaltsdefizit werde die 2,9%-Marke nicht überschreiten. Die Belastung des Haushalts liege bei nur 1,9 Milliarden Lei, und nicht bei rund 5 Milliarden, wie die Regierung behaupte.



    Die Nationalliberale Partei (PNL) hat an den Debatten und an der Abstimmung in der Abgeordnetenkammer nicht teilgenommen. Laut Politkommentatoren gehe es um eine vorübergehende Dekoration des Schaufensters der Sozialdemokratischen Partei, die nach den Wahlen wieder weggeräumt werde. Wahlkampfzeit sei Almosenzeit“, so einige Kommentatoren. Diese Almosen werden aber negative Auswirkungen auf das Wirtschaftswachstum und die Investitionen haben.

  • Pre-election decisions on pay rises

    Pre-election decisions on pay rises

    The government has decided to challenge the law on a 15% pay rise for healthcare and education employees at the Constitutional Court. The law on the increase of salaries on Monday was passed by the Chamber of Deputies, which is the decision-making forum in that case, after it had previously been passed by the Senate.



    Prime Minister Dacian Ciolos has explained that there are several reasons related to the unconstitutional character of the law. He claims that the law on fiscal-budgetary responsibility was violated, which stipulates that pay rises shall not be adopted six months before the elections.



    Dacian Ciolos: “This request for compliance with constitutionality aims only at the law amending the emergency ordinance and not the emergency ordinance as such. So, what the emergency ordinance decided is further valid, whatever the Constitutional Court may rule. Those amendments recreate or deepen salary inequities which we want to be corrected and I believe that public sector employees want not only their salaries to be increased, but the increase to be sustainable too; moreover, they want to be sure the increase will not be changed after one or two years depending on the budget availability, all the more as not only pay rises are adopted, but also inequities triggering so many problems are corrected.”



    Ciolos also argues that the bicameralism principle was not observed, the law being substantially amended by deputies as compared to the draft law passed by senators. Furthermore, the Prime Minister argues, the Parliament had not called for the government’s opinion on those pay rises, according to procedure, and a transparent debate on the draft law had not taken place.



    Attending the voting in the Chamber of Deputies, Labour Minister Dragos Paslaru said that as compared to the law drafted by the government providing for pay rises by 30% on an average in the next 5 years for all public sector employees, the law amended by the Chamber of Deputies gave rise to inequities. He also denounced the fact that those pay rises, estimated at about 1.1 billion Euros a year, were not covered by the budget.



    However, the Social-Democratic Party, which initiated the law, believes that there is enough money for those pay rises, that were also backed by the Democratic Union of Ethnic Hungarians in Romania, ALDE and the group of national minorities.



    Social-Democrat leader, Liviu Dragnea, believes that the budget deficit will not be higher than the allowed ceiling and that the impact of the pay rises on the budget will stand just at 1.9 billion lei and not at nearly 5 billion lei as the government claims. The National Liberal Party refused to take part in the debates and the voting in the Chamber of Deputies, estimating that the pay rises had no financial coverage, having only an electoral purpose. In the pundits’ view, those so-called “electoral alms” given in the run up to the parliamentary elections due in December will leave their mark on economic growth and will trigger a drop in investments.



  • The Week in Review 31.10 – 06.11

    The Week in Review 31.10 – 06.11

    The strike of the healthcare staff has been declared illegal




    The
    Bucharest Court on Thursday ruled that the strike of the healthcare staff held
    early this week was illegal. The decision can still be appealed, but it is
    binding. The magistrates thus agreed with the Health Ministry officials who
    claimed, among other things, that the trade unionists’ action did not comply
    with the legal conditions for starting a labor conflict. The healthcare staff
    went on strike on October 31, asking for higher salaries and better working
    conditions. On November 1st the protest was suspended, after the
    parliamentary committees approved a pay rise for the healthcare staff and the
    trade unionists received assurances that the amendments would be voted in the
    plenum of Parliament next week. The labour minister, Dragoş Paslaru, has warned that these pay rises could
    affect the country’s economy.





    The government criticizes the pay rises and the
    elimination of charges proposed by Parliament.




    The
    Romanian government believes that the pay rises and the elimination of more than
    100 charges, as proposed by Parliament proposals, will have a negative impact
    on next year’s state budget.


    Dacian
    Cioloş: As
    is customary for Romania’s Parliament before elections, a number of measures
    have been passed in recent months, which raise salaries for various categories
    of public sector employees, without thorough previous calculations. The total
    amount of money stands at around 9 billion lei, that is more than 1% of the
    GDP.


    The budget
    impact of the populist laws voted before the elections amounts to 2 billion
    euros, which will lead to either a deeper budget deficit or to a reduction of
    the funds to be allotted for investments. Moreover, the imbalances between
    several categories of state employees will increase. If the bills are passed in
    the form wanted by Parliament, the Government will challenge the salary law at
    the Constitutional Court. In the run up to the December 11 elections, on
    Tuesday the MPs in the joint budget – finance and labour committees amended the
    order on the salaries of state employees and introduced new categories of staff
    in the education and healthcare systems that will benefit from pay rises or
    bonuses, although salaries in these fields have already been increased in the
    past year by an average 30%. These pay rises were announced shortly after the
    MPs passed a draft law on the elimination of more than 100 non-fiscal taxes,
    including the radio and TV license fees.





    The government sets maximum levels for
    mandatory motor-vehicle liability insurance policies.




    Wednesday’s
    decision by the Romanian Government to impose certain caps, for a period of 6
    months, on the mandatory car liability insurance policies, has triggered
    conflicting reactions depending on the interests of the sides involved. The
    National Union of Insurance and Reinsurance Companies notified the European
    Commission on the 6-month freeze on car liability insurance prices, claiming
    that the measure infringes on the principles of free market and competition as
    stipulated in the Romanian Constitution. On the other hand, road carriers have
    hailed the measures passed by the government. Moreover,
    they call on Parliament to issue a new insurance law in these 6 months, before
    the expiry of the government’s ordinance on capping car liability insurance
    policies. Transporters also ask for the future law to ensure total transparency
    as regards the calculation of tariffs for all categories of vehicles held by
    natural persons and legal entities. The insurance companies that will sell
    insurance policies at prices exceeding the maximum value set by the government
    risk big fines. New regulations in the insurance field were adopted by the
    government after the protests organized by transporters. They have frequently
    contested the very high prices they had to pay especially for trucks and the
    fact that car liability insurances policies are growing by the year.





    Criminal prosecution to expand in case related
    to the 1989 anti-communist revolution.




    Almost 27 years after the fall
    of the Ceausescu regime, army prosecutors have expanded in rem the
    criminal proceedings in the so-called Revolution case to investigate crimes
    against humanity committed after the 22nd of December 1989.
    Prosecutor Marian Lazăr
    explains the reasons of this decision.


    Marian Lazar: It transpires from documents that are part of the case that,
    in order to hold on to power, through their actions and measures, the new
    political and military leadership instated after the 22nd of December
    1989 caused the death, gunshot injury, physical and psychological damage and
    unlawful deprivation of freedom of a large number of persons, actions that fall
    into the scope of crimes against humanity.


    The actions in question point
    to the existence of a plan aiming to create a state of confusion among the
    armed forces and thus enable the new leaders to take over power and acquire
    legitimacy. According to a document from the Military Prosecutor’s Office with
    the High Court of Cassation and Justice, more than 1,200 people were killed in
    the events of December 1989, of whom 800 died after 22nd of
    December, when the regime collapsed. More than 5,000 people were wounded and
    several thousand unlawfully deprived of freedom and subjected to bad treatment.
    The reopening of the Revolution case, which earned Romania a series of
    convictions at the European Court of Human Rights, comes a few months after
    interim prosecutor general Bogdan Licu called for the reopening of the
    inquiries. According to Licu, the ruling to close the case in October 2015 was
    ungrounded and illegal, and the legal classification of the deeds was wrong.





  • The budget impact of pay rises

    The budget impact of pay rises


    The increase of the Romanians incomes is a must. The minimum monthly wage in the economy is among the lowest in the European Union, being tantamount to about 280 Euros. However, the objective necessity of ensuring higher living standards with Romania having a high economic growth rate in recent years has to cope with the politicians predictable attitude.



    In the run up to the forthcoming parliamentary elections due on December 11th, politicians suddenly remember those who must vote for them and resort to what in plastic words could be called “electoral alms”. In the meantime, the latter have developed! In the first years after the anti-communist revolution, such “gifts” so to say consisted of cooking oil, flour, caps, umbrellas, buckets or kitchen aprons.



    Step by step, they have been replaced by legal initiatives that makes Parliament currently work with an uncommon feverishness. Rival parties aiming to take over power are even unanimous in voting for certain laws or resolutions. Special pensions, pay rises or tax cuts are at stake! In the run up to the parliamentary elections, the deputies of the joint parliamentary Commissions for budget-finance and labour on Tuesday amended the ordinance on public sector wages and introduced new categories of education and healthcare employees who will benefit from pay rises, though the salaries in those areas have already increased by 30% on an average over the last year.



    More exactly, they agreed on a 15% increase of the education employees salaries as from January 1st 2017 and on a 15% increase of the healthcare employees salaries as from December 1st 2016. The deputies also decided that the pay rises of the administrative staff in the healthcare system be calculated depending on the 2016 salaries and not on those of 2009 as is the case now. The salaries of the employees of the health insurance companies have also been increased by 25%.



    The budget impact announced by the Finance Ministry stands at about one billion Euros, but economists believe that it will be much bigger and 2017 will be an extremely difficult year. Technocrat Prime Minister Dacian Ciolos made a comprehensive analysis in this respect.



    Dacian Ciolos: “All that Parliament has passed in preparation for the election campaign as it has unfortunately got used to doing in the run up to the elections, that is pay rises in all areas without a substantial analysis of the budget impact, all that stands at around 9 million lei, which means over one per cent of the GDP.”



    In the 2008-2009 election years, the alms gifts approved by the political class of that time, jointly with the ensuing economic crisis triggered cuts in wages and pensions.



    For similar situations to be further prevented, a law was passed in Romania according to which no laws sparking the increase of public sector staff spending or of pensions shall be promoted less than 180 days before the expiry of the governments mandate.



    Dissatisfied employees have the right to hope for more and a better life. But as Minister of Labour, Dragos Paslaru said, when politicians take advantage of the employees discontent to get votes, dignity and decency are offended.




  • Guvernul încurajează ocuparea forţei de muncă

    Guvernul încurajează ocuparea forţei de muncă

    Guvernul de
    la Bucureşti vine în sprijinul categoriilor vulnerabile, în special al
    şomerilor care trebuie să-şi schimbe domiciliul pentru a se angaja sau al celor
    care vor să se întoarcă în ţară pentru a munci.

    Premierul
    Dacian Cioloş a afirmat că Executivul a aprobat stimulente şi măsuri care vor
    duce la crearea de locuri de muncă. Este pentru prima dată, a precizat Cioloş,
    când fondurile europene şi fondurile din bugetul ţării sunt direcţionate
    coerent pentru a avea un impact real în piaţă şi în viaţa oamenilor.
    Astfel, după cum a anunţat ministrul Muncii, Dragoş
    Pâslaru, persoanele care sunt şomere şi hotărăsc să îşi schimbe domiciliul pentru a se angaja vor primi o primă de instalare de 12.500 de lei (circa 2800 de euro). Aceasta primă va fi acordată în două tranşe:
    50% în momentul semnării contractului şi cealaltă jumătate după expirarea
    perioadei de 12 luni de la angajare.

    Ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru: Introducem o primă de activare de 500 de lei pentru orice şomer de lungă
    durată care semnează un contract de muncă. Al doilea element este ceea ce numim
    noi pachetul de mobilitate. Introducem în premieră şi redefinim conceptul de
    sprijin pentru navetă. Se numeşte primă de încadrare şi permite ca oricărui om
    din această ţară care doreşte să se angajeze fiind în şomaj la mai mult de 15
    km de domiciliul său, să beneficieze de o subvenţie de 0,5 lei pe km, plafonată
    la 55 de lei pe zi, care să îi permită să se ducă şi să lucreze la distanţă
    faţă de domiciliu.

    Pentru a beneficia de prima de activare, persoana
    respectivă trebuie să rămână angajată minimum 3 luni la acelaşi angajator. Si angajatorii interesaţi vor primi la
    rândul lor subvenţii, a mai anunţat ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru: Măsura de activare de 500 de lei şi pachetul de mobilitate se dau
    oamenilor şi nu companiilor. Măsurile active, care înseamnă angajarea de
    oameni, se dau companiilor. Angajatorul primeşte – dacă discutăm de tineri,
    persoane cu dizabilităţi, familii monoparentale, persoane vârstnice sau peste
    45 de ani- acea sumă de 900 de lei pe lună timp de 12 luni sau 18 luni, după
    caz. Măsurile vor intra în vigoare de la 1 decembrie.


    De asemenea, Guvernul
    a suplimentat, pentru a doua oară în acest an, cu 500 de milioane de lei
    programul Prima Casă. Fondurile suplimentare vor fi utilizate pentru
    acoperirea cu prioritate a solicitărilor de acordare a unei finanţări garantate
    prin programul Prima Casă, aflat în diverse stadii de aprobare şi
    preaprobare la finanţator, în raport cu solicitările noi. Plafonul de garantare
    neutilizat destinat persoanelor cu cetăţenie română stabilite în străinătate se
    transformă în plafon general de garantare a creditelor în cadrul acestuia.

  • New regulations on public sector salaries

    New regulations on public sector salaries

    More than 650,000 public sector employees will see their salaries rise starting in September, following a government ordinance on unitary pay in the public sector. Thus, employees occupying the same position and having the same qualifications will now also have the same salaries.



    Labour minister Dragos Paslaru explains: “Equal payment for equal work — this is the key principle we have applied, given that people with the same position and seniority working in the same office were paid differently because of chaotic legal provisions adopted in the past. We aim to address this situation across the entire public administration in Romania, in particular the central and local administration.”



    Healthcare employees will see the biggest rises, because it is in this area that the biggest discrepancies have existed. Labour minister Dragos Paslaru: “There are major dysfunctionalities in the healthcare sector as far as salaries are concerned. We had to rethink the payment scheme to make sure that doctors with the same position and seniority have the same basic salaries, regardless of where they work across the country. We’re also working on a similar payment scheme for the education sector.”



    This new piece of legislation will cost the budget around 200 million euros this year and some 580 million euros in 2017. Trade unions in the education system have demanded bigger salary adjustments, but the government says it doesn’t have the money. As a result, teachers did not support the proposal of the labour ministry. Most of their dissatisfaction is not related to the content of the government ordinance itself, but the fact that the increases do not apply to more categories of employees. However, the ordinance has been received well by the trade unions forming part of Alfa Cartel. The president of this confederation Bogdan Hossu says the increase is the first step and that he expects the new government coming to power after the legislative elections this autumn to continue raising salaries.



    Bogdan Hossu: “We have to take into account the fact that the new government will have the possibility, if it so wishes, to increase this allowance, which, I must emphasise, is within the economic growth rate.”


    The government ordinance on public sector salaries has been adopted after several rounds of talks with trade unions and has even led to the resignation of the previous labour minister Ana Costea.



    (Translated by Cristina Mateescu)

  • Reglementări privind salarizarea bugetarilor

    Reglementări privind salarizarea bugetarilor

    Peste 650 de mii de angajaţi la stat vor primi salarii
    mai mari din septembrie. Guvernul de la Bucureşti a adoptat o ordonanţă privind
    salarizarea unitară a bugetarilor care îşi propune să corecteze
    disfuncţionalităţile din sistem, astfel încât angajaţii pe aceeaşi funcţie şi
    cu aceleaşi studii să aibă acelaşi salariu.

    Ministrul muncii, Dragoş Pâslaru: La muncă egală plată egală – acest principiu este un principiu cheie pe
    care noi îl aplicăm având în vedere că persoanele care aveau aceeaşi funcţie,
    aceeaşi vechime, aflate în acelaşi birou aveau salarii diferite datorită unor
    prevederi legale hatice din trecut. Acest lucru îl corectăm, îl corectăm pentru
    întreaga administraţie publică din România, mai ales în zona funcţionarilor
    publici centrali şi locali.

    Cele
    mai mari creşteri salariale vor fi în sistemul de sănătate, pentru că acolo au
    fost identificate cele mai multe probleme, a explicat ministrul muncii. Dragoş
    Pâslaru: În sectorul de sănătate există nişte disfuncţionalităţi majore în modul
    în care sunt salarizaţi cei din sectorul medical; a fost necesar aici să venim
    cu o reaşezare a grilei, astfel încât, un medic de o funcţie şi o vechime,
    indiferent unde ar fi în ţară, să aibă acelaşi salariu de bază. Pentru sectorul
    de educaţie, venim cu o grilă, la fel ca la sănătate.

    Efortul bugetar
    pentru aplicarea actului normativ este estimat la aproape 900 de milioane de
    lei (200 milioane euro) anul acesta şi la 2,6 miliarde de lei (circa 580
    miliarde de euro) în 2017.

    Sindicaliştii din educaţie au cerut corecţii
    salariale mai mari, însă autorităţile au spus că nu sunt bani suficienţi. De
    aceea, dascălii nu au susţinut proiectul propus de Ministerul Muncii. Marea
    parte din nemulţumirile sindicatelor nu sunt legate de conţinutul ordonanţei în
    sine, ci de faptul că de majorări nu beneficiază mai multe categorii. Ordonanţa
    a fost însă primită bine de sindicatele din Cartel Alfa. Preşedintele
    Confederaţiei, Bogdan Hossu, spune că această majorare este un prim pas şi
    aşteaptă de la viitorul guvern, care va fi instalat după alegeri, să continue
    majorările salariale.

    Bogdan Hossu: Trebuie să ţinem cont că noul guvern va
    avea toate posibilităţile ca, în funcţie de decizia proprie, să majoreze
    această alocare, care, subliniez, este în limita creşterii economice, îngheţând
    parametrii bugetari alocaţi fondului de salariu.

    Ordonanţa privind
    salarizarea bugetarilor a fost adoptată după mai multe runde de negocieri cu
    sindicaliştii, iar problema salarizării unitare a dus şi la demisia ministrului
    muncii, Ana Costea.

  • Los salarios de los funcionarios públicos

    Los salarios de los funcionarios públicos


    Una nueva ordenanza de urgencia sobre los salarios de los empleados públicos podría aplicarse antes del próximo 15 de mayo, ha anunciado este fin de semana el ministro de Trabajo, Dragoş Pâslaru. Durante dos semanas, el proyecto será sometido a un debate público y posteriormente, podría ser aprobado por el Ejecutivo, el próximo 1 de junio. Este es el plazo límite establecido por la ley rumana para la adopción de ordenanzas de urgencia, un plazo que no puede superar seis meses antes de las elecciones generales. Según ha destacado el ministro de Trabajo, la ordenanza pretende rectificar el salario básico de los funcionarios públicos.



    El Gobierno también quiere obtener el acuerdo de los agentes sociales, ya que los recursos presupuestarios son limitados y solo permiten aumentar los salarios más pequeños. Entre 300.000 y 500.000 empleados podrían beneficiarse de aumentos salariales. Por otro lado, el portavoz del Gobierno, Dan Suciu, ha declarado que la adopción de la ordenanza depende de la aprobación de los agentes sociales y si el descontento generado por el proyecto supera los beneficios, la ordenanza será eliminada. Los líderes de los sindicatos de Rumanía se han declarado descontentos por el nuevo proyecto y han advertido que así las desigualdades seguirán manifestándose pero a otro nivel, más elevado.



    El Gobierno cuenta con 2.000 millones de lei para aumentar los salarios, pero los sindicatos lo consideran insuficiente y amenazan con la reanudación de las protestas. Marius Sepi, primer vicepresidente de Sanitas, cree que no se puede aceptar una aplicación por etapas, ya que solo en algunos casos habrá reajustes. Según ha dicho, hay que buscar soluciones financieras, de forma que la nueva ordenanza se aplique a todas las categorías de empleados. Este viernes, el Gobierno ha convocado una nueva reunión del Consejo Nacional Tripartito (Gobierno-patronales-sindicatos) para analizar la elaboración de la nueva ordenanza.



    También habrá una nueva serie de reuniones destinadas a alcanzar un acuerdo sobre el futuro documento. Según el Instituto Nacional de Estadística, Rumanía cuenta con 1.200.000 empleados públicos de una población activa que alcanza los 9.000.000 de personas. Según los analistas económicos, el aumento de los gastos para el personal podría generar un aumento del déficit presupuestario, y en el contexto de otros gastos suplementarios aprobados por el Parlamento, aumentaría el riesgo de aplicación de un nuevo periodo de consolidación fiscal. Así, en los próximos meses, será necesario reducir los gastos o despedir a algunos empleados, para equilibrar la balanza en el sistema público.



    (traducido por S.Sarbescu)




    .



  • Challenges Facing the New Labour Minister

    Challenges Facing the New Labour Minister

    The new Romanian Labour Minister, the 40-year old Dragos Paslaru, an economist by trade, took office on Tuesday, just one day after being sworn in before the head of state Klaus Iohannis. The President stressed the fact that the new minister was taking over the office at a very complicated time and advised the new minister to turn salaries in the public sector into a priority of his term in office. Klaus Iohannis:



    Klaus Iohannis: “Obviously, expectations are high with regard to eliminating salary inequality in the public sector. I hope that, together with all the other stakeholders, you will find a solution that would really improve the situation in this sector.



    Dragos Paslaru, a former economic adviser to Prime Minister Dacian Ciolos, was proposed by the very PM to replace Ana Costea, who resigned last week, following protests by trade unions over the draft emergency ordinance on salaries in the public sector. In the meantime, PM Ciolos has announced that the executive carries on talks with the main stakeholders on the salary issue, with the aim of finding a feasible and acceptable solution, from both a budgetary and legal point of view.



    Another challenge for the new Labour Minister is to enforce the new provisions of the law regarding child rearing leave and benefits, which have been recently promulgated by the head of state. At the investiture ceremony, President Iohannis said that was a very important law for Romanias demographic development and called for proper implementation solutions.



    Klaus Iohannis: “I believe this is a good law, awaited for and welcome. It is a pro-active law in this field of demographic policies, and it is definitely extremely important to Romania.



    The new law eliminates the monthly child rearing benefit cap, which until recently was 760 Euro. Therefore, under the new law, mothers will get 85% of their incomes, for a period of 2 years. The parents who decide to get back to work sooner are entitled to an incentive accounting for 50% of the minimum guaranteed benefit.



    Parents who have won taxable incomes for a period of minimum 12 months in the last two years may benefit from a 2 year child rearing leave, or 3 years, if the child is disabled. The new provisions are due to come into force on July 1st, but the Finance Minister has recently said there are not enough funds to apply the law until the budget is adjusted. The National Liberal Party has hailed the promulgation of the law and has called on the new Labour Minister to identify the financial resources needed to grant child rearing benefits.

  • Noul ministru şi problemele Muncii

    Noul ministru şi problemele Muncii

    Noul ministru român al muncii, Dragoş Pâslaru, un economist în vârstă de 40 de ani, şi-a început mandatul, marţi, la o zi după ce a depus jurământul de învestitură, în prezenţa şefului statului, Klaus Iohannis. Preşedintele a remarcat că acesta preia portofoliul într-o perioadă complicată şi i-a urat să fie inspirat. Iohannis i-a recomandat noului ministru să facă din salarizarea bugetarilor o prioritate a activităţii sale.



    Klaus Iohannis: ”Există, evident, o mare aşteptare pentru eliminarea inechităţilor din domeniul salarizării bugetarilor. Vă doresc, domnule ministru, ca împreună cu toţi actorii implicaţi să găsiţi o soluţie acceptată care realmente îmbunătăţeşte situaţia în acest domeniu”. Dragoş Pâslaru, fost consilier de stat pe probleme economice la Cancelaria primului-ministru Dacian Cioloş, a fost propus chiar de şeful guvernului pentru a o înlocui în funcţie pe Ana Costea. Aceasta şi-a dat demisia săptămâna trecută, în urma nemulţumirilor exprimate de sindicate cu privire la proiectul de ordonanţă de urgenţă privind salarizarea bugetarilor.



    Între timp, premierul Cioloş a anunţat că executivul continuă discuţiile cu partenerii sociali pe tema salarizarii angajaţilor din sectorul public, pentru a găsi o soluţie acceptabilă şi fezabilă din punct de vedere bugetar şi legal. O alta provocare pentru noul ministru al muncii este aplicarea noilor prevederi ale Legii privind concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copiilor, care tocmai a fost promulgată de şeful statului. La ceremonia de învestitură, preşedintele Iohannis a subliniat că este o lege foarte importantă pentru evoluţia demografică a României şi a cerut să se găsească soluţii pentru aplicarea ei.



    Klaus Iohannis: “Consider că această lege este una bună, aşteptată şi binevenită. Este o lege pro-activă din zona politicilor demografice care cu siguranţă este foarte importantă pentru România”. Noua lege elimină plafonul maxim al indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului, care până acum era de 3.400 lei( 760 de euro). Indemnizaţiile acordate mamelor vor reprezenta 85% din venituri şi se acordă pe o perioadă de doi ani.



    Părinţii care se întorc mai devreme la serviciu au dreptul la un stimulent de 50% din indemnizaţia minim garantată. Persoanele care timp de doi ani au realizat minim 12 luni venituri supuse impozitului beneficiază de concediu pentru creşterea copilului timp de doi ani, respectiv de trei ani, pentru copilul cu handicap. Prevederile vor intra în vigoare la 1 iulie, însă ministrul de finanţe a declarat recent că până la rectificarea bugetară nu sunt fonduri pentru aplicarea legii. PNL a salutat promulgarea legi şi a solicitat noului ministru al muncii să identifice resursele financiare necesare acordării indemnizaţiei pentru creşterea copiilor.