Am discutat recent, la Strasbourg, cu eurodeputatul Dragoş Pîslaru, REPER, Grupul Renew Europe, despre bilanţul Parlamentului European în legislatura 2019-2024, despre bilanţul său, ca eurodeputat din România, despre ce aşteaptă de la alegerile europene din iunie 2024 şi cum ar putea fi determinaţi tinerii să vină la vot.
Domnul Pîslaru este Președintele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din Parlamentul European.
Stagiile de calitate sunt o cale importantă pentru tinerii din Uniunea Europeană de a accesa piața muncii. Stagiile de calitate, sau internshipurile, pot oferi oportunități unice de învățare practică și pregătire în muncă. În ultimii ani, foarte mulți tineri au aplicat pentru stagii în alte state membre.
Subiectul stagiilor de calitate pentru tinerii din Uniunea Europeană a fost dezbătut în Parlamentul European, ocazie cu care eurodeputatul Dragoş Pîslaru şi-a exprimat îngrijorarea privind situaţia financiară a tinerilor care aleg să aplice pentru un internship şi a cerut Comisiei Europene adoptarea unei directive care să vină în sprijinul tinerilor europeni.
“Discutăm despre un subiect care afectează viitorul a milioane de tineri din Uniunea Europeană: internshipurile de calitate, plătite decent. În Uniunea Europeană, pentru 3,7 milioane de tineri, internshipul este primul pas în carieră. Patru din cinci tineri au trecut prin experiența unui internship, dar lucrurile nu stau atât de roz. Tinerii adesea se lovesc de condiții de muncă precare, lipsa contextului de învățare, nu sunt plătiți sau nu au acces la asigurare socială sau de sănătate.
În 16 din cele 27 de state membre, nu există măcar o definiție clară a unui “internship”. Și mai mult, legislația națională nu este mereu aliniată cu recomandările minimale la nivelul Uniunii Europene.
Un alt aspect este situația financiară. Fiecare al treilea stagiar nu primește nicio compensație financiară. Pentru mulți tineri dezavantajați, internshipul, deși generează rezultate pentru angajatori, continuă să fie plătit de către tineri. Aceștia sunt nevoiți să-și acopere cheltuielile de cazare, masă sau alte nevoi de bază. Mulți tineri dezavantajați nu își permit luxul de a face un internship. Cei care au nevoie cel mai mult de o șansă nu au banii ca să lucreze gratis.
Uniunea Europeană oferă țărilor membre acces la programe care pot fi finanțate prin Fondul social european, Mecanismul de redresare și reziliență, Erasmus+, dar nu e suficient. Așteptăm cu nerăbdare propunerile Comisiei Europene. Este momentul să arătăm că în instituțiile Uniunii Europene ne pasă cu adevărat de viitorul tinerilor.”
Comisia Europeană pregătește în prezent o inițiativă pentru actualizarea Cadrului de calitate al Uniunii Europene pentru stagiile de pregătire, care va fi prezentată înainte de încheierea mandatului actualului Parlament European.
În Parlamentul European a avut loc o dezbatere referitoare la revizuirea mandatului Autorității Europene a Muncii. Autoritatea Europeană a Muncii a fost infiinţată în urmă cu 5 ani, iar una dintre principalele sarcini ale Autorității Europene a Muncii este să îmbunătățească accesul la informații pentru lucrătorii mobili și angajatorii acestora.
De la înființare, Autoritatea Europeană a Muncii a sprijinit peste 100 de inspecții transfrontaliere și a oferit un sprijin semnificativ pentru statele membre, lucrând la dezvoltarea programelor de cooperare, inclusiv în ceea ce privește detașarea lucrătorilor.
Eurodeputatul Dragoş Pîslaru, a atras atenţia Parlamentului European asupra importanţei acestei instituţii europene în ceea ce priveşte mobilitatea forței de muncă în cadrul Uniunii Europene.
“Întrebarea este cum ne asigurăm că mobilitatea forței de muncă în cadrul Uniunii Europene este eficientă, garantând în același timp respectarea drepturilor lucrătorilor și un mediu de competiție sănătos.
Autoritatea Europeană a Muncii (ELA) a fost înființată tocmai pentru acest obiectiv. Într-un timp extrem de scurt, cu un management excelent, a devenit funcțională, preluându-și atribuțiile. Cu toate acestea, este evident că aceasta nu și-a atins încă întregul potențial. Întrebarea este de ce? Caracterul voluntar al cooperării între statele membre, competențele limitate și cadrul juridic rigid i-au pus piedici.
ELA ar trebui să aibă puterea să inițieze și să desfășoare investigații de una singură, mai ales atunci când autoritățile naționale nu fac nimic sau chiar ajung să protejeze politic guvernele. ELA este autoritatea la care trebuie să apelăm atunci când angajatorul nu își respectă regulile contractuale și ne trezim cu salarii neplătite, iar instituțiile statului nu fac nimic să ajute.
ELA este autoritatea la care apelăm când suntem victima unui abuz la locul de muncă și nu ni se face dreptate. Asta așteaptă cetățenii europeni: așteaptă să vadă cum regulile la nivel european sunt îndeplinite. Trebuie să recunoaștem impactul pe care ELA îl poate avea și să-i oferim resursele și accesul necesar, să asigurăm un spațiu de colaborare, astfel încât ELA să urmărească cu vigilență cazurile aduse în atenție și să acționeze unde e necesar. O Europă în care cetățenii se pot bucura de dreptul la mobilitate în piața muncii.”
Pentru început, câteva exemple de asemenea platforme. Este vorba de Uber, Bolt, Glovo, Bringo sau Tazz de la noi din țară.
Potrivit portalului Eures, privind mobilitatea forței de muncă în Uniunea Europeană, economia platformelor prezintă multe avantaje, atât pentru lucrători, cât și pentru consumatori. Având în vedere condițiile minime de înscriere și programul de lucru flexibil, platformele digitale facilitează desfășurarea de activități independente și obținerea de venituri indiferent de statutul social.
Numai în 2020, primul an din pandemia de Covid 19, veniturile obținute au fost estimate la 20 de miliarde de euro.
Sunt însă și multe neclarități, iar în decembrie 2021, Comisia Europeană a propus o directivă pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrul pe platforme. În primul rând sunt introduse o serie de criterii în baza cărora ar urma să fie clarificate raporturile de muncă dintre platforme și lucrători.
Cei mai mulți dintre cei aproape 30 de milioane de contractori de astfel de servicii ar urma să fie în continuare independenți, dar pentru unii dintre ei, în jur de 5.5 milioane, platforma ar urma să devină oficial angajator, cu toate drepturile ce decurg din acest statut: timp de odihnă garantat și concedii plătite, indemnizații de șomaj, de boală și de asistență medicală, concediu parental și drepturi de pensie.
În pandemie, acești oameni ne-au fost de mare ajutor. Aproape 5 miIioane de persoane din toată Europa s-au străduit să ne ofere o viață cât de cât normală. Acum este momentul ca noi să ne uităm la situația în care ei se află, să le îmbunătățim condițiile de lucru și să ne asigurăm că se bucură de drepturi și protecție, spune Dragoș Pîslaru, președinte al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din Parlamentul European.
Numai că statele membre nu se pun de acord asupra criteriilor ce trebuie îndeplinite de platforme pentru a fi considerate angajator. La rândul lor, aceste aplicații spun că lucrătorii sunt în favoarea statutului lor de independenți și că reglementările ar avea un efect negativ asupra utilizării forței de muncă.
Până la un vot în legislativul comunitar, noile reglementări vor fi analizate peste două zile de reprezentanții permanenți ai celor 27 de state membre ale Uniunii Europene.