Tag: Dragos Stanca

  • Untitled post 629755

    Die 2017 erschienene und immer mehr verbreitete Deep-Fake-Technologie kann nämlich völlig fiktive Fotos überzeugend von Null auf erstellen, sie kann Tonaufnahmen abrufen, um Stimmen von Persönlichkeiten zu klonen — sogenannte Stimmen-Skins, die z.B. in verschiedenen Betrugsfällen verwendet werden. Gefakte Videoaufnahmen zeigen Promis vor mehr oder weniger kompromittierenden erfundenen Kulissen. Im Kern wird eine Technik der Synthese von Bildern und Tönen zur Erstellung von Inhalten eingesetzt. Die Fakes zeigen Wirkung: Die britische Tochtergesellschaft eines deutschen Energiekonzerns hat nach einem Telefonanruf, bei dem ein Betrüger die Stimme des deutschen Geschäftsführers imitierte, rund 200 000 Pfund auf ein ungarisches Bankkonto überwiesen. Eine weitere berühmte Video-Fälschung lässt den Unternehmer Elon Musk ankündigen, dass Tesla die Produktion von fliegenden Autos aufnehmen wird. In manchen Situationen kann die Deepfake-Technologie Spa‎ß machen — man kann zum Beispiel sein Bild einfügen, um zu einer Figur in einem Animationsfilm zu werden. Oder sie kann nützlich sein, wie im Fall des Salvador-Dalí-Museums in Florida, das mit Hilfe einer fortschrittlichen Face-Shifting-Technologie den Meister des Surrealismus“ zum Leben erweckt, indem es seine Kunst zeigt und Selfies des Künstlers mit den Besuchern ermöglicht.



    Doch die Bedrohung ist echt. Manche Videos sind deep-gefakte Pornos, in denen die Protagonisten eingebaut werden. Branchenexperten glauben, dass bald praktisch jeder ohne gro‎ße Fähigkeiten in der Lage sein wird, aus Rache einen Deepfake zu machen. Deepfakes sind sicherlich eine Herausforderung unserer Zeit — sie sind immer noch Fakenews, aber auf einem viel fortgeschritteneren Niveau. Sie gehen einher mit der Entwicklung künstlicher Intelligenz. Fakenews sind nichts Neues, aber die Werkzeuge, die uns zur Verfügung stehen, verändern sich, und auch die Geschwindigkeit, mit der sich bestimmte Phänomene verbreiten, wird höher sagt Dragoș Stanca, ein Unternehmer aus den Bereichen Digitales, Technologie, Marketing und Medien, der kürzlich zum Präsidenten des rumänischen Medienauflagenbüros (BRAT) gewählt wurde. Auf Einladung von Radio Rumänien sprach Stanca über die Bedeutung gesunder Information in der digitalen Umgebung. Er zeigt aber auch auf die Jagd nach Publikum. Wir bewegen uns in eine falsche Richtung, wenn nur die quantitative Messung der Nutzung von Internetseiten, des in der Stra‎ßenwerbung erreichten Publikums, der Leser von Zeitungen und Zeitschriften, der Hörer von Radiosendern und der TV-Zuschauer als Ma‎ßstab gilt: Digitale Medien und Medien im Allgemeinen können sich in verschiedenen Formen ausdrücken — professionelle, durch Regeln geprüfte und und wertvolle Inhalte sind extrem wichtig“, meint Stanca. Er hofft auf eine immer intensivere Diskussion in einer Gesellschaft, die zunehmend ihren Blick dafür verliert, was Nachrichten eigentlich bedeuten, wer das Recht hat, Nachrichten auszusenden und den Verdienst für Wahrheit, Lüge oder Manipulation zu kassieren.



    Die Generalversammlung des BRAT — einer Vereinigung, die die Mediennutzung misst, hat unter Federführung von Dragoș Stanca ein Projekt angesto‎ßen: verantwortungsvolle Werbung in vertrauenswürdigen Medien: So wie wir darauf achten, unsere Kinder zu erziehen, die Stra‎ße nur bei Grün zu überqueren und sich links und rechts zu vergewissern, dass kein Auto kommt, müssen wir damit beginnen, sie über die Gefahren aufzuklären, die im Medienraum auf sie lauern. Die Wahrheit beginnt leider im digitalen Raum, aber auch im Rundfunk, optional zu werden.“ Solange das Medien-Ökosystem nur von quantitativen Ma‎ßstäben reguliert wird, wird das noch zunehmen, befürchtet Stanca. Ihm zufolge seien wir verpflichtet, uns mit diesem umfangreichen, komplizierten und heiklen Thema auseinanderzusetzen — die Analogie mit dem Verkehr ist leicht gefunden: So wie es keine Verkehrsregeln gab, als das Auto erfunden wurde, und viele Menschen starben, bevor Regeln aufgestellt wurden, die heute banal erscheinen, wie z.B. die Vorfahrt, so müssen wir im digitalen Bereich Regeln aufstellen. Alles wird noch komplizierter durch diese Deepfakes, die eine völlig synthetische Realität erzeugen. Im Grunde können wir nicht mehr sagen, ob eine Rede, die wir auf YouTube oder an irgendeiner anderen Stelle im Netz sehen, auch wirklich die ist, die sie zu sein vorgibt. So wie wir Kindern beibringen, ihre Finger nicht in die Steckdosen zu stecken, sollten wir ihnen auch beibringen, wie sie sich online vor Leuten schützen können, die ihre Bankkartendaten stehlen wollen, vor Leuten, die ihr Leben zerstören wollen, vor Leuten, die sie falsch informieren wollen. Wir müssen ihnen erklären, sagt Stanca, was Clickbait ist, was Fakenews sind, wie man sie erkennt, wie man eine Bildersuche in Google startet, um herauszufinden, ob das Foto, das man sieht, existiert oder nicht oder ob es echt ist, ob das Foto noch nicht veröffentlicht wurde oder aus einem anderen Kontext stammt. Es gibt bestimmte Dinge, die meiner Meinung nach in den Lehrplan und in alle Diskussionen im Bildungsbereich aufgenommen werden sollten“, findet Dragoș Stanca.



    Audiobeitrag hören:



  • Fake-news, deepfakes – importanța unui mediu digital sănătos

    Fake-news, deepfakes – importanța unui mediu digital sănătos

    Apărută în 2017, tehnologia Deepfakes câștigă tot mai mult teren – poate crea de la zero fotografii convingătoare, dar
    complet fictive, poate prelua sunet pentru a crea clone vocale ale unor
    personaje publice – skin-uri vocale folosite în diverse escrocherii, de
    exemplu. Sau poate confecționa imagini video în care apar personalități în
    ipostaze mai mult sau mai puțin compromițătoare și care în realitate nu au avut
    tangență cu evenimentul respectiv.


    Foarte pe scurt, temenul se referă la o tehnică de
    sintetizare a imaginilor și sunetelor pentru a crea conținut. Este de notorietate cazul în care o filială
    britanică a unei firme energetice germane a plătit într-un cont bancar maghiar
    circa 200 de mii de lire sterline în urma unui apel telefonic în care un
    fraudator a imitat vocea CEO-ului german. Un alt fals celebru îl are în
    prim-plan pe antreprenorul Elon Musk, un filmuleț în care acesta
    anunța că Tesla va începe producția de mașini zburătoare fiind elocvent pentru
    Deepfake. În unele situații, tehnologia Deepfake poate fi distractivă – îți
    poți insera imaginea pentru a deveni personaj într-un film animat, de exemplu -
    sau utilă, așa cum este
    cazul muzeului Dalí din Florida care, folosind o tehnologie avansată de
    schimbare a feței, îl readuce la viață pe maestrul suprarealismului, ce își
    prezintă arta și face selfie-uri cu vizitatorii. Dincolo de partea amuzantă sau
    practică, rămâne, însă, amenințarea care planează din partea celor
    rău-intenționați. Multe dintre filmulețele de acest gen sunt pornografice, în
    care, folosind diverși algoritmi, protagoniste devin actrițe celebre. Iar
    specialiștii în domeniu spun că videoclipurile false de acest gen depășesc
    lumea celebrităților – practic oricine va putea realiza un deepfake din
    răzbunare, fără ca noile tehnici să necesite o calificare deosebită.


    Relativ
    nou, deepfake este cu certitudine o provocare a vremurilor actuale, tot un fake
    news dar la un un nivel, mult mai avansat, cumva o continuare previzibilă, în
    ritm cu evoluția, cu inteligența artificială. Fake news nu reprezintă ceva nou,
    se schimbă, însă, uneltele pe care le avem la dispoziție și se schimbă viteza
    cu care anumite fenomene se propagă, spune Dragoș Stanca, antreprenor în domeniul digital, tehnologie, marketing și media, recent
    ales în funcția de președinte al Biroului Român de Audit Transmedia (BRAT).


    Invitat la Radio România, Dragoș Stanca a vorbit despre importanța sănătății
    informației în mediul digital și nu numai și a atras atenția asupra altui
    aspect care poate altera acuratețea – goana după audiență. Dacă măsurarea și
    auditarea cantitativă a traficului site-urilor, a audiențelor obținute în
    industria de publicitate stradală, a audiențelor pe care ziarele, revistele le
    obțin, radiourile și așa mai departe, este singura măsură aplicată, lucrurile
    se îndreaptă într-o direcție greșită, spune Dragoș Stanca:

    Media digitală, în general, media în
    general este exprimabilă în diverse forme, conținutul profesional, conținutul
    auditat prin deontologie și reguli și conținutul care merită să ajungă la
    ascultători, la cititori, este extrem, extrem de important. Și sper să fie o
    discuție care să continue din ce în ce mai vizibil într-o societate în care am
    început să nu mai înțelegem foarte clar ce înseamnă de fapt o știre, cine e
    îndreptățit să difuzeze și aroge meritul de a difuza o știre, ce e adevăr, ce e
    minciună, ce e manipulare – sunt lucruri care contează foarte mult în industria
    media.


    Recent, adunarea generală a
    BRAT a aprobat inițierea unui proiect al cărui autor este Dragoș Stanca:
    publicitatea responsabilă în media de încredere. Un proiect care își propune
    să înceapă o discuție constructivă, să vedem care sunt mijloacele și
    metodologiile dincolo de orice fel de suspiciune de a putea fi manipulate
    într-o direcție sau alta, care ne pot curăța puțin ecosistemul, spune Dragoș
    Stanca:

    Așa cum avem grijă să
    ne educăm copiii să treacă strada doar pe verde, să se uite în stânga, în
    dreapta și așa mai departe, trebuie să începem să îi învățăm și să se protejeze
    de pericole care există în spațiul media. Ei bine, adevărul, din păcate, în
    spațiul digital, dar și în audiovizual, a început să devină opțional și este
    din ce în ce mai vizibil că, atâta timp cât ecosistemul este reglat doar pe
    metrici cantitativi, va fi opțional și în continuare. ()

    Este o temă vastă, complicată, delicată, dar trebuie rezolvată; așa
    cum nu existau reguli de circulație când s-a inventat automobilul și au murit
    foarte mulți oameni până s-au făcut reguli care acum ni se par banale, gen
    prioritatea de dreapta, la fel și în zona digitală trebuie să venim cu reguli
    în fața unui fenomen nou, la urma urmelor.() În materie de poluare a lucrurilor
    în care credem, nu credem, a lucrurilor pe care să le luăm de bune, să nu le
    luăm de bune, a știrilor, mai nou a ceea ce se numeşte deepfakes, adică o
    generare total sintetică a realității în care ne învârtim și, practic, nu mai
    putem deosebi dacă un discurs pe care îl vedem pe YouTube sau pe orice alt site
    mai e chiar al cui se pretinde a fi și așa mai departe, toate lucrurile astea
    se complică.

    Deci, la fel cum noi îi învățăm pe copii să nu bage degetele în
    priză, la fel ar trebui să-i învățăm cum trebuie să se protejeze online de
    oameni care doresc să le fure datele de card, oameni care doresc să le facă
    viața complicată, oameni care doresc să îi dezinformeze, ce e aceea un
    clickbait, ce e aceea un fake news, cum îl identifici, cum faci universal image
    search, de exemplu, în Google ca să îți dai seama dacă fotografia pe care o
    vezi există sau nu sau dacă fotografia e reală, sau dacă fotografia nu a mai
    fost cândva publicată și este din alt context.


    Sunt anumite lucruri care
    ar trebui, după părerea mea, să fie incluse în programa școlară și în
    toate discuțiile din zona educațională, mai spune Dragoș Stanca.