Radio România Internațional

Tag: dreapta

  • Mişcări politice înainte de alegerile prezidenţiale

    Mişcări politice înainte de alegerile prezidenţiale

    Partidul Naţional Liberal şi Partidul Democrat-Liberal din România au perfectat fuzionarea lor într-o nouă formaţiune politică. Aceasta va păstra denumirea istorică de PNL şi va avea un candidat unic la viitoarele alegeri prezidenţiale din luna noiembrie 2014. Numele acestui candidat va fi făcut public în primele zile din august. Vasile Blaga, preşedintele PDL declara, cu acest prilej, că:


    “Partidul Naţional Liberal este rezultatul fuziunii dintre Partidul Democrat Liberal şi Partidul Naţional Liberal, deci PNL plus PDL. Statutul a urmărit respectarea statului de drept, a valorilor colegilor noştri din Partidul Popular European – demnitate, dreptate, libertate, solidaritate.”



    La rândul său, presedintele PNL, Klaus Iohannis aprecia că noua formaţiune va contribui la unificarea dreptei politice româneşti. Klaus Iohannis: “Acest partid este creat pentru a schimba România în bine. Noi ne dorim, evident, să câştigăm prezidenţialele, dar ne dorim să câştigăm şi alegerile parlamentare din 2016, să conducem România pe un drum mult mai bun pentru deceniul care urmează.”



    Partidul Naţional Liberal este unul dintre principalele partide politice din România, înfiinţat sub acest nume în 1875. În februarie 2014, premierul Victor Ponta (PSD) a refuzat nominalizarea lui Klaus Iohannis în funcţia de vicepremier, ceea ce a dus la retragerea miniştrilor PNL din guvern şi intrarea în opoziţie. De asemenea, PDL este un partid politic parlamentar de centru-dreapta care a luat naştere în decembrie 2007, prin fuzionarea Partidului Democrat cu Partidului Liberal Democrat. PDL a participat la guvernare din 2008, până în mai 2012, când a intrat în opoziţie.



    Dacă noul PNL mai amână anunţarea candidatului său la alegerile prezidenţiale, UDMR, astăzi, la co-guvernare, şi-a desemnat, joi, reprezentantul. Acesta este chiar preşedintele formaţiunii, Kelemen Hunor care a mai candidat pentru aceeaşi funcţie, în 2009. Recent, el a anunţat că va pleca din guvern, la 1 august, după ce statul român a hotărât să pledeze, de partea Comisiei Europene, la Curtea Europeană de Justiţie de la Luxembourg împotriva iniţiativei cetăţeneşti privind minorităţile etnice şi lingvistice, al cărui co-autor este liderul UDMR.



    Uniunea propune ca funcţiile în guvern deţinute de Kelemen Hunor să fie preluate de senatorul Rozália Biró. Dacă propunerea va fi agreată de premier şi mai apoi de preşedinte, doamna Biró ar putea deveni prima femeie vicepremier din România. UDMR este o organizaţie politică parlamentara fondată pentru a reprezenta interese ale comunitătii maghiare din România. Începând din 1996, UDMR a avut, mereu, un candidat propriu la alegerile prezidenţiale.

  • Reconfigurări ale scenei politice

    Reconfigurări ale scenei politice

    După trecerea euroscrutinului, privit ca o repetiţie generală înaintea prezidenţialelor din toamnă, partidele politice româneşti, în principal cele parlamentare, încearcă să se reaşeze în interior ori să caute noi rute spre succesul electoral. Cel mai activ se dovedeşte a fi PNL (opoziţia de centru-dreapta), în cazul căruia scorul de la alegeri, 15%, sub ştacheta fixată, a învolburat apele în interior.



    Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a renunţat la şefia formaţiunii şi la statutul său de prezidenţiabil veteran şi a deschis calea negocierilor pentru o întelegere cu PDL (tot opoziţia de centru-dreapta), despre care se spune că ar putea lua forma unei fuziuni. În cazul în care liderii celor două mari partide ale Opoziţiei vor bate palma, consideră analiştii politici, mult propovăduita unificare a dreptei – altminteri, sfărâmată într-o mulţime de formaţiuni – începe să prindă contur.



    Ca răspuns, venit aproape instantaneu, alianţa de stânga PSD-UNPR-PC (la co-guvernare), principala forţa politică din ţară, a anunţat, chiar prin premierul social-democrat Victor Ponta, că va începe colaborarea, deocamdată, doar în plan local, cu PP-DD (opoziţia populistă). Victor Ponta: ”Cam în toate judeţele majoritatea va fi PNL-PDL şi, faţă de această situaţie, sigur că o să încercăm, pe cât posibil, chiar şi în opoziţie, să nu fim singuri, şi putem, evident, şi discutăm în teritoriu cu cei de la PP-DD, pentru că ei mai sunt în consiliile judeţene. Şi, asta este, o să fim în opoziţie la nivel local”.



    Colaborarea, cred observatorii, este expresia neliniştii provocate în sânul PSD de vestea venită dinspre drepta, la care se adaugă şi rezultatul de la alegerile europarlamentare. Cele 37 de procente obţinute de alianţa PSD-UNPR-PC i-au asigurat acesteia victoria, care, însă, nu a fost una acoperită de glorie, care să îngroape şi mai adânc speranţele dreptei, în perspectiva prezidenţialelor din noiembrie.



    Pe de altă parte, consideră aceiaşi analişti, parteneriatul cu PP-DD, formaţiune care, dupa boom-ul de la legislativele din 2012, se tot atrofiază, este dovada că, în România, orice partid cu oarece forţă electorală este frecventabil, indiferent de oamenii care-l conduc, de orientarea sa ideologica ori de istoricul său.



    În ciuda mişcărilor pe care le fac, acum, partidele politice, este foarte greu de anticipat ce se va întâmpla în următoarele luni, până la prezidenţiale. Asta pentru că timpul a demonstrat că, în România, înţelegerile cad peste noapte, alianţele nu au viaţă lungă, iar trădările ori dezertările sunt o manieră firească de a face politică.