Tag: drept

  • Obţinerea dreptului de şedere pe termen lung

    Obţinerea dreptului de şedere pe termen lung

    De la început, amintim că formalităţile pe care le vom prezenta în continuare nu se aplică cetăţenilor statelor Uniunii Europene şi ai Spaţiului Economic European. Astfel, cetăţenii străini non-UE îşi pot stabili domiciliul în România dacă îndeplinesc cumulativ o serie de condiţii. Prima este aceea a unei şederi temporare continue şi legale de 5 ani înaintea depunerii cererii, apoi dovada mijloacelor de întreţinere, a asigurării sociale de sănătate şi a spaţiului de locuit. Potrivit unui act normativ al Executivului de la Bucureşti, cetăţenii străini care efectuează în România investiţii de cel puţin un milion de euro sau care au creat peste 100 de locuri de muncă îşi pot stabili domiciliul în ţara noastră fără să fi îndeplinit condiţia de şedere temporară în ţară în ultimii 5 ani. De asemenea, dreptul de şedere pe termen lung poate fi acordat posesorilor de Carte albastră a Uniunii Europene, care au avut un drept de şedere continuă pe teritoriul statelor membre ale Uniunii sau ale Spaţiului Economic European în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii.



    În mod concret, persoanele care doresc să-şi stabilească domiciliul în România trebuie să depună mai multe acte la sediul Inspectoratului General pentru Imigrări, instituţie aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Mai întâi, este vorba de documentul de trecere a frontierei de stat (paşaport), în original şi în copie, apoi de copiile legalizate ale actelor de stare civilă, dacă este cazul. Sunt necesare şi actele privind deţinerea legală a spaţiului de locuit, în original şi în copie, dar şi cele doveditoare privind mijloacele de întreţinere în România. Acestea din urmă pot fi un extras de cont personal, un contract individual de muncă pentru cei angajaţi, iar cei care desfăşoară activităţi comerciale pot prezenta bilanţul anual cu profitul din activitatea realizată pe teritoriul României. De asemenea, este necesară dovada asigurării sociale de sănătate. Pentru eliberarea permisului de şedere permanentă trebuie achitate o taxă de cerere de 3 lei (70 de eurocenţi), 5 lei (puţin peste un euro) reprezentând taxa extrajudiciară de timbru, o taxă de 124 de lei şi 50 de bani (28,5 euro) reprezentând contravaloarea aprobării cererii de acordare a dreptului de şedere pe termen lung în Romania, dar şi 260 de lei (aproape 60 de euro), reprezentând contravaloarea permisului de şedere pe termen lung. Permisul de şedere pe termen lung are o valabilitate de 5 ani. Permisul are, însă, o valabilitate de 10 ani în cazul membrilor de familie ai unui cetăţean român. În acest din urmă caz, trebuie achitate doar taxa extrajudiciară de timbru de 5 lei şi contravaloarea permisului de şedere pe termen lung de 260 de lei.



    Cererile pentru acordarea dreptului de şedere pe termen lung sunt soluţionate în cel mult 6 luni, iar pentru motive obiective acest termen poate fi prelungit cu încă 3 luni, cu înştiinţarea solicitantului. Răspunsul în scris din partea autorităţilor va fi primit în cel mult 15 zile lucrătoare. Dacă răspunsul este pozitiv, în 30 de zile de la primirea comunicării solicitanţii trebuie să depună documentele necesare eliberării permisului de şedere pe termen lung la formaţiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări la care a fost înregistrată cererea.

  • Obţinerea dreptului de şedere

    Obţinerea dreptului de şedere

    Potrivit legislaţiei româneşti, cetăţenii străini aflaţi temporar în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de şedere. Amintim că prevederile pe care le vom prezenta în continuare nu se aplică cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European. Precizăm, totodată, că lista completă a statelor ai căror cetăţeni pot călători în România fără viză, în funcţie şi de natura paşaportului pe care-l posedă, poate fi consultată pe site-ul Internet al Ministerului român de Externe, cu adresa www.mae.ro.



    Şederea în România poate fi prelungită succesiv, pe perioade de până la un an, în urma prezentării la sediile Inspectoratului General pentru Imigrări din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Solicitanţii, atât cei cărora nu le este necesară viza pentru intrarea în România, cât şi cei cărora le este necesară, trebuie să depună cererile de prelungire a dreptului de şedere temporară cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului iniţial. Cererea va fi însoţită de documentul de trecere a frontierei de stat, în original şi în copie, de un certificat medical, de dovada spaţiului de locuit, a asigurării medicale şi a mijloacelor de întreţinere în ţara noastră. Dovada mijloacelor de întreţinere poate fi facută, în funcţie de caz, cu adeverinţa de salariu, talonul de pensie, declaraţia privind impozitul pe venitul global sau extrasul de cont bancar. În situaţia în care solicitantul desfăşoară activităţi comerciale în România, trebuie prezentate documente care atestă investiţia realizată în conformitate cu planul de afaceri, precum şi o dovadă a fondurilor necesare funcţionării societăţii comerciale. Aceste acte privind îndeplinirea condiţiilor financiare pot fi procurate de la Ministerul Finanţelor. La cerere, reprezentanţii ministerului pot elibera certificate referitoare la cifra de afaceri, investiţii totale, contul de profit şi pierdere, dividende calculate şi plătite asociaţilor sau reinvestite conform datelor din situaţiile financiare.



    De asemenea, la sediile Inspectoratului General pentru Imigrări, trebuie prezentată o dovadă a deţinerii legale a spaţiilor în care îşi desfăşoară activitatea. În cazul salariaţilor cetăţeni străini, dreptul de şedere în România este prelungit pe baza autorizaţiei de muncă eliberate de către acelaşi Inspectorat General pentru Imigrări. Totodată, trebuie prezentat contractul individual de muncă, vizat de către inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază îşi are sediul angajatorul. Iar salariul înscris în contractul individual de muncă trebuie să fie cel puţin la nivelul salariului mediu brut pe economie. Cetăţenilor cărora li s-a acordat sau prelungit dreptul de şedere în România li se eliberează, de către Inspectoratul General pentru Imigrări, un document de identitate intitulat “permis de şedere”.



    Să amintim, în final, că preţul permiselor de şedere este de 260 de lei (aproape 60 de euro). La această sumă se adaugă contravaloarea în lei a 120 de euro, reprezentând taxa consulară şi 4 lei (aproape 1 euro) reprezentând taxa extrajudiciară de timbru.