Radio România Internațional

Tag: drept de sedere

  • Obţinerea dreptului de şedere pe termen lung

    Obţinerea dreptului de şedere pe termen lung

    De la început, amintim
    că formalităţile pe care le vom prezenta în continuare nu se aplică cetăţenilor
    statelor Uniunii Europene şi ai Spaţiului Economic European. Astfel, cetăţenii
    străini non-UE îşi pot stabili domiciliul în România dacă îndeplinesc cumulativ
    o serie de condiţii. Prima este aceea a unei şederi temporare continue şi
    legale de 5 ani înaintea depunerii cererii, apoi dovada mijloacelor de
    întreţinere, a asigurării sociale de sănătate şi a spaţiului de locuit.
    Potrivit unui act normativ al Executivului de la Bucureşti, cetăţenii străini
    care efectuează în Romania investiţii de cel puţin un milion de euro sau care
    au creat peste 100 de locuri de muncă îşi pot stabili domiciliul în ţara
    noastră fără să fi îndeplinit condiţia de şedere temporară în ţară în ultimii 5
    ani. De asemenea, dreptul de şedere pe termen lung poate fi
    acordat posesorilor de Carte albastră a Uniunii Europene, care au avut un drept
    de şedere continuă pe teritoriul statelor membre ale Uniunii sau ale Spaţiului
    Economic European în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii.


    În
    mod concret, persoanele care doresc să-şi stabilească domiciliul în România
    trebuie să depună mai multe acte la sediul Inspectoratului General pentru Imigrări, instituţie aflată în
    subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Mai întâi, este vorba de documentul
    de trecere a frontierei de stat (paşaport), în original şi în copie, apoi de
    copiile legalizate ale actelor de stare civilă, dacă este cazul. Sunt necesare
    şi actele privind deţinerea legală a spaţiului de locuit, în original şi în
    copie, dar şi cele doveditoare privind mijloacele de întreţinere în România.
    Acestea din urmă pot fi un extras
    de cont personal, un contract individual de muncă pentru cei angajaţi, iar cei
    care desfăşoară activităţi comerciale pot prezenta bilanţul anual cu profitul
    din activitatea realizată pe teritoriul României. De
    asemenea, este necesară dovada asigurării sociale de sănătate. Pentru
    eliberarea permisului de şedere permanentă trebuie achitate o taxă de cerere de
    3 lei (70 de eurocenţi), o taxă de 128 de lei (29 de euro) reprezentând
    contravaloarea aprobării cererii de acordare a dreptului de şedere pe termen
    lung în Romania, dar şi 252 de lei (57 de euro), reprezentând contravaloarea
    permisului de şedere pe termen lung. Permisul de şedere pe termen lung are o valabilitate de 5 ani. Permisul
    are, însă, o valabilitate de 10 ani în cazul membrilor de familie ai unui
    cetăţean român. În acest din urmă caz, trebuie achitată doar contravaloarea
    permisului de şedere pe termen lung, de 252 de lei.

  • Obţinerea dreptului de şedere

    Obţinerea dreptului de şedere

    Potrivit legislaţiei româneşti, cetăţenii străini
    aflaţi temporar în ţara noastră pot rămâne pe teritoriul statului român numai
    până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză sau, după
    caz, prin permisul de şedere. Amintim că prevederile pe care le vom prezenta în
    continuare nu se aplică cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi
    Spaţiului Economic European. Precizăm, totodată, că lista completă a statelor
    ai căror cetăţeni pot călători în România fără viză, în funcţie şi de natura
    paşaportului pe care-l posedă, poate fi consultată pe site-ul Internet al
    Ministerului român de Externe, cu adresa www.mae.ro.

    Şederea în România poate fi prelungită succesiv, pe perioade de până la un an,
    în urma prezentării la sediile Inspectoratului General pentru Imigrări din
    subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Solicitanţii, atât cei cărora nu le
    este necesară viza pentru intrarea în România, cât şi cei cărora le este
    necesară, trebuie să depună cererile de prelungire a dreptului de şedere
    temporară cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului iniţial.
    Cererea va fi însoţită de documentul de trecere a frontierei de stat, în
    original şi în copie, de un certificat medical, de dovada spaţiului de locuit,
    a asigurării medicale şi a mijloacelor de întreţinere în ţara noastră. Dovada
    mijloacelor de întreţinere poate fi făcută, în
    funcţie de caz, cu adeverinţa de salariu, talonul de pensie, declaraţia privind
    impozitul pe venitul global sau extrasul de cont bancar. În situaţia în care
    solicitantul desfăşoară activităţi comerciale în România, trebuie prezentate
    documente care atestă investiţia realizată în conformitate cu planul de
    afaceri, precum şi o dovadă a fondurilor necesare funcţionării societăţii
    comerciale. Aceste acte privind îndeplinirea condiţiilor financiare pot fi
    procurate de la Ministerul Finanţelor. La cerere, reprezentanţii ministerului
    pot elibera certificate referitoare la cifra de afaceri, investiţii totale,
    contul de profit şi pierdere, dividende calculate şi plătite asociaţilor sau
    reinvestite conform datelor din situaţiile financiare.

    De asemenea, la sediile
    Inspectoratului General pentru Imigrări, trebuie prezentată o dovadă a
    deţinerii legale a spaţiilor în care îşi desfăşoară activitatea. În cazul
    salariaţilor cetăţeni străini, dreptul de şedere în România este prelungit pe
    baza avizului de angajare eliberat de către acelaşi Inspectorat General pentru
    Imigrări. Totodată, trebuie prezentat contractul individual de muncă, vizat de
    către inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază îşi are sediul
    angajatorul. Iar salariul înscris în contractul individual de muncă trebuie să
    fie cel puţin la nivelul salariului mediu brut pe economie. Cetăţenilor cărora
    li s-a acordat sau prelungit dreptul de şedere în România li se eliberează, de
    către Inspectoratul General pentru Imigrări, un document de identitate
    intitulat permis unic. Să amintim, în final, că preţul permiselor este de 252
    de lei (cca. 57 de euro). La această sumă se adaugă contravaloarea în lei a 120
    de euro, reprezentând taxa consulară.



    De curând, Inspectoratul
    General pentru Imigrări a lansat şi serviciul de depunere a cererilor online,
    inclusiv a documentelor justificative, înainte de prezentarea la ghişeul de
    lucru cu publicul. Prin această metodă, se urmăresc scurtarea timpului de
    aşteptare în faţa ghişeului şi eficientizarea procesului de preluare a
    cererilor. Site-ul internet al Inspectoratului General pentru Imigrări este
    editat în engleză şi română şi are adresa igi.mai.gov.ro

  • Obţinerea dreptului de şedere pe termen lung

    Obţinerea dreptului de şedere pe termen lung

    De la început, amintim
    că formalităţile pe care le vom prezenta în continuare nu se aplică cetăţenilor
    statelor Uniunii Europene şi ai Spaţiului Economic European. Astfel, cetăţenii
    străini non-UE îşi pot stabili domiciliul în România dacă îndeplinesc cumulativ
    o serie de condiţii. Prima este aceea a unei şederi temporare continue şi
    legale de 5 ani înaintea depunerii cererii, apoi dovada mijloacelor de
    întreţinere, a asigurării sociale de sănătate şi a spaţiului de locuit.
    Potrivit unui act normativ al Executivului de la Bucureşti, cetăţenii străini
    care efectuează în România investiţii de cel puţin un milion de euro sau care
    au creat peste 100 de locuri de muncă îşi pot stabili domiciliul în ţara
    noastră fără să fi îndeplinit condiţia de şedere temporară în ţară în ultimii 5
    ani. De asemenea, dreptul de şedere pe termen lung poate fi
    acordat posesorilor de Carte albastră a Uniunii Europene, care au avut un drept
    de şedere continuă pe teritoriul statelor membre ale Uniunii sau ale Spaţiului
    Economic European în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii.

    În
    mod concret, persoanele care doresc să-şi stabilească domiciliul în România
    trebuie să depună mai multe acte la sediul Inspectoratului General pentru Imigrări, instituţie aflată în
    subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Mai întâi, este vorba de documentul
    de trecere a frontierei de stat (paşaport), în original şi în copie, apoi de
    copiile legalizate ale actelor de stare civilă, dacă este cazul. Sunt necesare
    şi actele privind deţinerea legală a spaţiului de locuit, în original şi în
    copie, dar şi cele doveditoare privind mijloacele de întreţinere în România.
    Acestea din urmă pot fi un extras
    de cont personal, un contract individual de muncă pentru cei angajaţi, iar cei
    care desfăşoară activităţi comerciale pot prezenta bilanţul anual cu profitul
    din activitatea realizată pe teritoriul României. De
    asemenea, este necesară dovada asigurării sociale de sănătate. Pentru
    eliberarea permisului de şedere permanentă trebuie achitate o taxă de cerere de
    3 lei (70 de eurocenţi), 5 lei (puţin peste un euro) reprezentând taxa
    extrajudiciară de timbru, o taxă de 128 de lei (29 de euro) reprezentând contravaloarea
    aprobării cererii de acordare a dreptului de şedere pe termen lung în Romania,
    dar şi 260 de lei (aproape 60 de euro), reprezentând contravaloarea permisului
    de şedere pe termen lung. Permisul
    de şedere pe termen lung are o valabilitate de 5 ani. Permisul are, însă, o
    valabilitate de 10 ani în cazul membrilor de familie ai unui cetăţean român. În
    acest din urmă caz, trebuie achitate doar taxa extrajudiciară de timbru de 5
    lei şi contravaloarea permisului de şedere pe termen lung de 260 de lei.

  • Obţinerea dreptului de şedere

    Obţinerea dreptului de şedere

    Potrivit legislaţiei româneşti, cetăţenii străini
    aflaţi temporar în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până
    la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză sau, după caz,
    prin permisul de şedere. Amintim că prevederile pe care le vom prezenta în
    continuare nu se aplică cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi
    Spaţiului Economic European. Precizăm, totodată, că lista completă a statelor
    ai căror cetăţeni pot călători în România fără viză, în funcţie şi de natura
    paşaportului pe care-l posedă, poate fi consultată pe site-ul Internet al
    Ministerului român de Externe, cu adresa www.mae.ro.
    Şederea în România poate fi prelungită succesiv, pe perioade de până la un an,
    în urma prezentării la sediile Inspectoratului General pentru Imigrări din
    subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Solicitanţii, atât cei cărora nu le
    este necesară viza pentru intrarea în România, cât şi cei cărora le este
    necesară, trebuie să depună cererile de prelungire a dreptului de şedere
    temporară cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului iniţial.
    Cererea va fi însoţită de documentul de trecere a frontierei de stat, în
    original şi în copie, de un certificat medical, de dovada spaţiului de locuit,
    a asigurării medicale şi a mijloacelor de întreţinere în ţara noastră. Dovada
    mijloacelor de întreţinere poate fi făcută, în
    funcţie de caz, cu adeverinţa de salariu, talonul de pensie, declaraţia privind
    impozitul pe venitul global sau extrasul de cont bancar. În situaţia în care
    solicitantul desfăşoară activităţi comerciale în România, trebuie prezentate
    documente care atestă investiţia realizată în conformitate cu planul de
    afaceri, precum şi o dovadă a fondurilor necesare funcţionării societăţii
    comerciale. Aceste acte privind îndeplinirea condiţiilor financiare pot fi
    procurate de la Ministerul Finanţelor. La cerere, reprezentanţii ministerului pot
    elibera certificate referitoare la cifra de afaceri, investiţii totale, contul
    de profit şi pierdere, dividende calculate şi plătite asociaţilor sau
    reinvestite conform datelor din situaţiile financiare.

    De asemenea, la sediile
    Inspectoratului General pentru Imigrări, trebuie prezentată o dovadă a
    deţinerii legale a spaţiilor în care îşi desfăşoară activitatea. În cazul
    salariaţilor cetăţeni străini, dreptul de şedere în România este prelungit pe
    baza avizului de angajare eliberat de către acelaşi Inspectorat General pentru
    Imigrări. Totodată, trebuie prezentat contractul individual de muncă, vizat de
    către inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază îşi are sediul
    angajatorul. Iar salariul înscris în contractul individual de muncă trebuie să
    fie cel puţin la nivelul salariului mediu brut pe economie. Cetăţenilor cărora
    li s-a acordat sau prelungit dreptul de şedere în România li se eliberează, de
    către Inspectoratul General pentru Imigrări, un document de identitate
    intitulat permis unic. Să amintim, în final, că preţul permiselor este de 260
    de lei (aproape 60 de euro). La această sumă se adaugă contravaloarea în lei a
    120 de euro, reprezentând taxa consulară şi 4 lei (aproape 1 euro) reprezentând
    taxa extrajudiciară de timbru.



    De curând, Inspectoratul
    General pentru Imigrări a lansat şi serviciul de depunere a cererilor online,
    inclusiv a documentelor justificative, înainte de prezentarea la ghişeul de
    lucru cu publicul. Prin această metodă, se urmăresc scurtarea timpului de
    aşteptare în faţa ghişeului şi eficientizarea procesului de preluare a
    cererilor. Site-ul internet al Inspectoratului General pentru Imigrări este
    editat în engleză şi română şi are adresa http://igi.mai.gov.ro/.

  • Obţinerea dreptului de şedere pe termen lung

    Obţinerea dreptului de şedere pe termen lung

    De la început, amintim că formalităţile pe care le vom prezenta în continuare nu se aplică cetăţenilor statelor Uniunii Europene şi ai Spaţiului Economic European. Astfel, cetăţenii străini non-UE îşi pot stabili domiciliul în România dacă îndeplinesc cumulativ o serie de condiţii. Prima este aceea a unei şederi temporare continue şi legale de 5 ani înaintea depunerii cererii, apoi dovada mijloacelor de întreţinere, a asigurării sociale de sănătate şi a spaţiului de locuit. Potrivit unui act normativ al Executivului de la Bucureşti, cetăţenii străini care efectuează în România investiţii de cel puţin un milion de euro sau care au creat peste 100 de locuri de muncă îşi pot stabili domiciliul în ţara noastră fără să fi îndeplinit condiţia de şedere temporară în ţară în ultimii 5 ani. De asemenea, dreptul de şedere pe termen lung poate fi acordat posesorilor de Carte albastră a Uniunii Europene, care au avut un drept de şedere continuă pe teritoriul statelor membre ale Uniunii sau ale Spaţiului Economic European în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii.



    În mod concret, persoanele care doresc să-şi stabilească domiciliul în România trebuie să depună mai multe acte la sediul Inspectoratului General pentru Imigrări, instituţie aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Mai întâi, este vorba de documentul de trecere a frontierei de stat (paşaport), în original şi în copie, apoi de copiile legalizate ale actelor de stare civilă, dacă este cazul. Sunt necesare şi actele privind deţinerea legală a spaţiului de locuit, în original şi în copie, dar şi cele doveditoare privind mijloacele de întreţinere în România. Acestea din urmă pot fi un extras de cont personal, un contract individual de muncă pentru cei angajaţi, iar cei care desfăşoară activităţi comerciale pot prezenta bilanţul anual cu profitul din activitatea realizată pe teritoriul României. De asemenea, este necesară dovada asigurării sociale de sănătate. Pentru eliberarea permisului de şedere permanentă trebuie achitate o taxă de cerere de 3 lei (70 de eurocenţi), 5 lei (puţin peste un euro) reprezentând taxa extrajudiciară de timbru, o taxă de 128 de lei (29 de euro) reprezentând contravaloarea aprobării cererii de acordare a dreptului de şedere pe termen lung în Romania, dar şi 260 de lei (aproape 60 de euro), reprezentând contravaloarea permisului de şedere pe termen lung. Permisul de şedere pe termen lung are o valabilitate de 5 ani. Permisul are, însă, o valabilitate de 10 ani în cazul membrilor de familie ai unui cetăţean român. În acest din urmă caz, trebuie achitate doar taxa extrajudiciară de timbru de 5 lei şi contravaloarea permisului de şedere pe termen lung de 260 de lei.



    Cererile pentru acordarea dreptului de şedere pe termen lung sunt soluţionate în cel mult 6 luni, iar pentru motive obiective acest termen poate fi prelungit cu încă 3 luni, cu înştiinţarea solicitantului. Răspunsul în scris din partea autorităţilor va fi primit în cel mult 15 zile lucrătoare. Dacă răspunsul este pozitiv, în 30 de zile de la primirea comunicării solicitanţii trebuie să depună documentele necesare eliberării permisului de şedere pe termen lung la formaţiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări la care a fost înregistrată cererea.