Radio România Internațional

Tag: drept de vot

  • Generaţia Z şi dreptul de vot la 16 ani

    Generaţia Z şi dreptul de vot la 16 ani

    Exprimarea votului în cadrul unor alegeri libere și democratice este un drept civil de care beneficiază cetăţeni din cea mai mare parte a lumii civilizate. O categorie care însă nu a dovedit că este foarte interesată de mersul la urne o reprezintă tinerii. Poate tocmai de aceea, mulţi politicieni îi ignoră, iar politicile pe care le promovează ţin prea puţin cont de preferinţele acestora. De câţiva ani, însă, în Uniunea Europeană s-a pornit un curent de opinie potrivit căruia tinerii trebuie responsabilizaţi din ce în ce mai mult, iar printre demersurile iniţiate în acest sens se numără cel care prevede scăderea vârstei pentru dreptul de vot la 16 ani.



    În România, un proiect de lege care le-ar permite tinerilor să voteze de la vârsta de 16 ani a fost depus în Parlament, în aprilie 2022, la inițiativa unor studenţi ai Universităţii București. Iniţiatorii au argumentat că, la 16 ani, un tânăr are deja o serie de drepturi şi obligaţii. Pentru a afla părerea celor vizaţi de această iniţiativă, am stat de vorbă cu preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor din România, Miruna Croitoru. Ea spune că tinerii români trebuie bine informaţi despre ce înseamnă votul şi vorbeşte despre faptul că reducerea pragului de vârstă la 16 ani pentru dreptul de vot trebuie să vină la pachet cu o campanie de informare a elevilor în şcoli despre particularităţile vieţii politice. Miruna subliniază şi faptul că tinerii trebuie învăţaţi să evite campaniile de manipulare sau informaţiile false.



    Europarlamentarul român Cristian Buşoi, de formaţie medic, este de părere că, la 16 ani, un adolescent este suficient de matur şi pe deplin capabil să ia decizii corecte şi informate şi că reducerea vârstei de vot la 16 ani ar fi un demers benefic pentru societate.



  • Jurnal Românesc – 5/18/2023 10:05:40 AM

    Jurnal Românesc – 5/18/2023 10:05:40 AM

    Peste 100.000 de
    români stabiliţi în Spania vor avea drept de vot pentru alegerile municipale
    care se vor desfăşura în această ţară pe 28 mai,     a anunţat Oficiul pentru
    Recensământul Electoral spaniol, citat de agenţia EFE. Din totalul de 414.692
    de cetăţeni străini proveniţi din 29 de ţări care au drept de vot la acest
    scrutin, majoritatea sunt originari din statele UE, în frunte cu românii, care
    numără 113.492, urmaţi de italieni (66.492) şi de germani (41.630). Din ţările
    terţe vor avea drept de vot la aceste alegeri din Spania 49.903 de rezidenţi,
    din care 12.420 provin din statele latino-americane. Aproape 1,1 milioane de
    români trăiesc în Spania, potrivit ministerului spaniol al Incluziunii,
    Securității Sociale și Migrației.






    Guvernul de la
    Bucureşti a aprobat, prin memorandum, o serie de decizii care vizează
    interconectarea reţelelor de gaze naturale şi energie electrică între România
    şi Republica Moldova    . Purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru, a anunţat
    că vor fi extinse lucrările la gazoductul Iaşi – Ungheni – Chişinău prin
    construcţia unei conducte de transport gaze pe Centura Chişinăului. În
    privinţa energiei electrice, este vizată interconectarea sistemelor
    electro-energetice dintre România şi Republica Moldova prin investiţii de
    importanţă strategică, precum linia electrică aeriană de 400 KW Suceava-Bălţi
    sau extinderea staţiei dintre Suceava şi Bălţi cu interconexiuni de comunicaţii
    pe linie electrică pe direcţia Huşi – Cioara, a precizat Cărbunaru.
    Acesta a amintit de sprijinul acordat de România cetăţenilor din Republica
    Moldova pentru aprovizionarea cu gaze naturale şi energie în special în timpul
    iernii.




    Departamentul
    pentru Românii de Pretutindeni şi Patriarhia Română au semnat un protocol prin
    care îşi vor coordona eforturile pentru derularea de proiecte şi acţiuni comune
    care să conducă la întărirea identităţii spirituale şi culturale a românilor
    din afara ţării.     Protocolul vizează proiecte educaţionale, protejarea şi
    revitalizarea tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti, susţinerea manifestărilor
    culturale destinate românilor de pretutindeni, proiecte privind construcţia,
    repararea, conservarea şi dotarea bisericilor românilor de pretutindeni,
    renovarea şi întreţinerea de muzee, case memoriale, monumente istorice,
    cimitire, precum şi construcţia, renovarea, întreţinerea şi dotarea
    bibliotecilor românilor din străinătate.

    De asemenea, se urmăreşte consolidarea
    rolului educaţional, spiritual şi identitar al parohiilor şi mânăstirilor
    ortodoxe româneşti din afara graniţelor şi a proiectelor promovate de DRP,
    inclusiv prin punerea la dispoziţie a spaţiilor folosite de parohiile
    româneşti, în special în zonele în care nu există misiuni diplomatice ale
    României. Se vor face, totodată, demersuri pentru desfăşurarea, în cadrul
    proiectului Şcoala de Duminică, a orelor de religie cu scopul de a familiariza
    copiii cu credinţa ortodoxă şi cu respectarea libertăţii religioase. DRP şi BOR
    urmează să sprijine prezenţa şi acţiunile parohiilor şi mănăstirilor ortodoxe româneşti
    în statele în care există comunităţi de români, să organizeze evenimente cu
    ocazia sărbătorilor, manifestări culturale şi biblioteci cu un fond de carte
    românească, în special literatură pentru copii şi manuale şcolare.




    Consulul general
    al României la Cernăuţi, Irina-Loredana Stănculescu, încurajează parteneriatele
    între unităţile de învăţământ din România şi cele din Ucraina.     Prezentă la
    Tulcea, la masa rotundă Limba română, blestem şi binecuvântare
    organizată cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la înfiinţarea Colegiului
    dobrogean Spiru Haret, aceasta a amintit că, în prezent, sistemul
    educaţional şi biserica din Ucraina trec printr-o perioadă dificilă. În
    cei aproape cinci ani de mandat, am avut posibilitatea să le simt trăirile,
    frustrările, bucuriile, lupta aceasta necontenită pentru limba maternă. Vă
    încurajez să le fiţi aproape prin contracte bilaterale, prin proiecte de
    cooperare transfrontalieră cu aceşti oameni, pentru că au nevoie de
    dumneavoastră. Trebuie să fiţi alături de comunitatea românească şi nu numai în
    contextul actual geopolitic, a declarat Stănculescu. La masa rotundă au
    participat şi reprezentanţi ai unor unităţi de învăţământ din Ucraina şi
    Republica Moldova, care au deplâns faptul că din ce în ce mai puţini elevi de liceu
    aleg specialitatea Limba şi literatura română. Totodată, directorul Colegiului
    Spiru Haret, Florin Anastasiu, a anunţat că şcoala pe care o
    conduce va semna două parteneriate de înfrăţire cu unităţi de învăţământ din
    Republica Moldova şi Ucraina.

  • Jurnal românesc – 12.03.2019

    Jurnal românesc – 12.03.2019

    Senatul
    României, în calitate de cameră decizională, a adoptat o lege care prevede că,
    de anul viitor, grupa mare de la grădiniţă şi ultimele două clase de liceu
    devin obligatorii, scrie digi24.ro. Până acum învăţământul obligatoriu începea
    la clasa pregătitoare şi se încheia în clasa a 10-a. Din 2023, şi copiii de 4
    ani vor fi înscrişi în mod obligatoriu la grădiniţă, iar până în 2030 va deveni
    obligatorie şi grupa mică. Iniţiatorii modificării legislative, PSD şi UDMR,
    şi-au explicat iniţiativa prin faptul că rata abandonului şcolar este ridicată
    şi că peste un sfert din copiii care trăiesc în mediul rural nu sunt înscrişi
    la grădiniţă, ceea ce le îngreunează asimilarea cunoştinţelor în primii ani de
    şcoală. Opoziţia, care contestă demersul, apreciază că modificarea nu poate fi
    pusă în practică din cauza lipsei de grădiniţe. Social-democraţii au promis
    însă că, până la intrarea în vigoare a legii, vor fi construite 2.500 de
    grădiniţe. În România, rata de părăsire timpurie a şcolii este de 26,6% în
    zonele rurale, 17,4% în oraşe mici şi suburbii şi 6,2% în municipii, potrivit
    datelor furnizate de Organizaţia Salvaţi Copiii. Potrivit Eurostat,
    ţara noastră ocupă locul 3 în UE la abandonul şcolar cu un procent de 18,9%
    dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani care renunţă la studii.
    Doar Spania, cu 20,3%, şi Malta, cu 20,1%, depăşesc România la acest capitol.




    Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni a pus la dispoziția beneficiarilor documentele
    necesare pentru a depune proiecte în vederea obținerii finanțărilor
    nerambursabile oferite în acest an. Ghidul Beneficiarului pentru anul 2019,
    Documentarul și Cererea de finanțare sunt disponibile, în formă finală, pe
    site-ul instituţiei www.mprp.gov.ro, la secţiunea Finanţare. Instituţia
    precizează că documentația s-a aflat în consultare publică timp de 10 zile,
    începând din 8 ianuarie, şi că au fost făcute modificări tehnice în ceea ce
    privește setul de documente necesare atât încheierii acordului de finanțare,
    cât și procesului de decontare a cheltuielilor în sensul simplificării și
    facilitării accesului la finanțare. Spre deosebire de anii precedenți, în 2019
    vor exista doar două sesiuni de finanțare pentru depunerea proiectelor.
    Ministerul anunţă că prima sesiune urmează să fie lansată în cel mai scurt
    timp.


    O altă
    noutate este reprezentată de înlocuirea programului Centenar, din 2018, cu
    programul destinat deținerii de către România a Președinției Consiliul Uniunii
    Europene, linie de finanțare care este disponibilă pentru doar prima sesiune de
    proiecte.




    Numărul
    total de cetăţeni români cu drept de vot înscrişi în Registrul Electoral la
    data de 28 februarie 2019 era de 18.937.258, cu 200 mai mare decât la data de
    31 decembrie 2018, informează Autoritatea Electorală Permanentă. Potrivit
    instituţiei, diferenţa apare ca urmare a operaţiunilor efectuate de primari în
    Registrul Electoral şi a importului de date de la Direcţia pentru Evidenţa
    Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date. Din totalul alegătorilor români
    care figurează în Registrul Electoral, 18.266.936 au domiciliul sau reşedinţa
    în ţară, iar 670.322 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport
    electronic. Cei mai mulţi cetăţeni români cu drept de vot din afara graniţelor
    ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se află în Republica Moldova – 212.438,
    Germania – 99.211, Statele Unite ale Americii – 59.805, Italia – 56.300, Canada
    – 42.746, Israel – 36.098 şi Spania – 35.881.

  • Jurnal românesc – 20.04.2018

    Jurnal românesc – 20.04.2018

    Guvernul României va continua să
    susţină parteneriatul strategic cu Republica Moldova vecina, a declarat
    ministrul pentru românii de pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, în prima sa
    vizită de lucru la Chişinău. Oficialul de la Bucureşti s-a intalnit cu
    reprezentanţi ai Administraţiei centrale, ai cultelor, dar şi cu membri ai
    autorităţilor locale. Ministrul român a discutat cu ministrul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, Monica Babuc,
    despre proiectele comune pe care le au în diaspora. Limba română este
    patrimoniul comun al României şi Republicii Moldova, a spus Natalia-Elena
    Intotero, care a adăugat că Bucureştiul contează pe sprijinul Chişinăului
    pentru promovarea studierii limbii române în toate regiunile Republicii
    Moldova. De altfel, un memorandum de înţelegere între Biroul Relaţii cu
    Diaspora din Republica Moldova şi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni
    urmează să fie semnat, în vara acestui an, în cadrul unei şedinţe comune a
    Guvernului Republicii Moldova şi Guvernul României. Subiectul a fost abordat de
    şefa Biroului, Olga Coptu, cu Natalia Intotero. În cadrul discuţiilor,
    Olga Coptu a recomandat celor din diaspora să creeze consilii naţionale, urmând
    exemplul Canadei, unde un astfel de consiliu există din luna ianuarie. Natalia
    Intotero şi-a arătat deschiderea pentru dezvoltarea relaţiilor interinstituţionale
    şi a venit cu propunerea de a desfăşura mai multe acţiuni comune în diaspora, în
    vederea păstrării spiritualităţii, valorilor culturale şi limbii române.




    Ministrul român de Externe,
    Teodor Meleşcanu, s-a întâlnit, joi, la Tunis, cu omologul său tunisian,
    Khemaies Jhinaoui, alături de care a semnat mai multe acorduri de cooperare:
    apărare, afaceri interne, justiţie, domeniul economic, educaţie, sau turism. În
    cadrul discuțiilor a fost abordat și domeniul schimburilor educaţionale, având
    în vedere că studenţii tunisieni în România (aproape 1.700) reprezintă a doua
    comunitate de studenţi din afara graniţelor, după aceea a tinerilor proveniţi
    din Rep. Moldova. În acest sens, a fost subliniată importanţa intensificării şi
    conectării schimburilor academice la cele europene. În cadrul vizitei, Teodor
    Meleşcanu, a participat și la inaugurarea Centrului de Cultură şi Ştiinţă al
    României la Tunis (primul de acest gen în Africa), în cadrul Universităţii Tunis
    Al Manar. Șeful diplomaţiei române a avut o întrevedere cu membrii comunităţii
    româneşti şi cu absolvenţii de studii superioare în România, prilej cu care a
    fost lansată Asociaţia Foştilor Studenţi Tunisieni în România. Ministrul român
    a subliniat rolul comunităţii româneşti şi al absolvenţilor în creşterea
    cunoaşterii reciproce a celor două popoare şi în consolidarea cooperării între
    ţări, în general. El a încurajat înscrierea copiilor proveniţi din familiile
    mixte la cursurile de limba română organizate la secţia consulară a Ambasadei
    României la Tunis.




    Numărul total de cetăţeni cu
    drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 31 martie 2018 este de
    18,9 milioane, cu circa 10 mii mai mulţi faţă de ultima informare publică
    realizată de Autoritatea Electorală Permanentă pe această temă. Diferenţele
    apar ca urmare a operaţiunilor curente efectuate de primari în Registrul
    electoral aferent unităţilor administrativ-teritoriale conduse de aceştia şi a
    importului de date de la Direcţia Generală de Paşapoarte. Potrivit Autorității
    Electorale Permanente, din totalul de alegători români care figurează în Registrul
    electoral, un număr de 18,2 milioane au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar circa
    653 de mii au domiciliul în străinătate. Din totalul de cetăţeni cu drept de
    vot comunicat official, 8.8 milioane sunt bărbaţi, iar 9,4 milioane sunt femei.
    De asemenea, din datele AEP reiese că peste 10 milioane dintre alegători provin
    din mediul urban şi 7,7 milioane din mediul rural.

  • Jurnal românesc – 16.01.2018

    Jurnal românesc – 16.01.2018

    Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la 31 decembrie 2017 este de 18.897.271, cu 3.762 mai puţini faţă de ultima informare publică realizată de Autoritatea Electorală Permanentă pe această temă, în 11 decembrie 2017. Potrivit unui comunicat al Autoritatii, diferenţele apar ca urmare a operaţiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităţilor administrativ-teritoriale conduse de aceştia şi a importului de date de la Direcţia Generală de Paşapoarte. Autoritatea Electorala Permanenta precizează că, în intervalul menţionat, la nivelul primăriilor au fost operate în Registrul electoral următoarele radieri: astfel, 15.863 de persoane au fost radiate ca urmare a decesului, 88 de persoane au fost radiate ca urmare a încadrării în prevederile legii referitoare la radierea din Registrul electoral a alegătorilor cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau au fost puşi sub interdicţie. Numărul de alegători care au împlinit 18 ani în aceeaşi perioadă este de 12.101, aceştia fiind înscrişi în Registrul electoral din oficiu, pe baza comunicării Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.



    În deschiderea seriei de evenimente dedicate Zilei Culturii Naţionale, în Anul Centenarului, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni marchează celebrarea a 168 de ani de la naşterea poetului naţional Mihai Eminescu, prin lansarea proiectului Masterclass de literatură şi poezie în şcolile româneşti din afara graniţelor ţării, care va fi derulat pe parcursul întregului an 2018. Vor avea loc o serie de ateliere de scriere creativă, susţinute de scriitori români, încurajând astfel tinerii din afara graniţelor să descopere reperele literaturii naţionale, într-o manieră modernă şi interactivă.Prezenţa profesorilor şi elevilor de la cursurile de Limbă, Cultură, Civilizaţie Românească şi de la şcolile de weekend, vor aduce plus-valoare şi autenticitate Masterclassului de literatură şi poezie.Într-un moment simbol pentru cultura naţională, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni invită românii din afara graniţelor, într-un format partenerial extins, alături de organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale, să marcheze împreună opera poetului naţional, cu propuneri creative, cu preocupări faţă de păstrarea şi promovarea identităţii româneşti.



    Cu ocazia Zilei Naţionale a Culturii, secretarul de stat al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale de la Bucureşti, Alexandru Oprean, şi secretarul de stat al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, Veaceslav Şaramet, au făcut o vizită oficială la Chișinău. Cei doi au avut o întrevedere cu Igor Şarov, secretarul general de stat al Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării, şi cu Andrei Chistol, secretarul de stat în domeniul culturii. Părţile au căzut de acord asupra primordialităţii susţinerii la nivel guvernamental a evenimentelor culturale de anvergură naţională, exemple elocvente în acest sens fiind Târgul de Carte “Bookfest” şi Reuniunea Teatrelor Naţionale. Totodată, oficialii au reiterat importanţa continuării proiectelor comune precum şcolile şi taberele de vară, stagii şi cursuri de profesionalizare oferite de către România pentru elevii, studenţii, specialiştii în domeniului educaţiei şi salvgardării patrimoniului cultural din Republica Moldova.

  • Jurnal românesc – 17.08.2017

    Jurnal românesc – 17.08.2017

    Numărul total de cetăţeni cu drept de vot
    înscrişi în Registrul electoral, la data de 16 august 2017, este de 18.876.965,
    cu 2.331 mai mulţi faţă de ultima informare publică realizată de Autoritatea
    Electorală Permanentă pe această temă, în data de 11 iulie 2017. Diferenţele
    apar ca urmare a operaţiunilor curente efectuate de primari în Registrul
    electoral aferent unităţilor administrativ-teritoriale conduse de aceştia şi a
    importului de date de la Direcţia Generală de Paşapoarte. Din totalul de
    alegători români care figurează în Registrul electoral, un număr de 18.268.897
    au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 608.068 au domiciliul în străinătate
    şi sunt posesori de paşaport simplu electronic pentru cetăţeni români cu
    domiciliul în străinătate.




    Exodul românilor din ţară atinge cote
    alarmante, scrie adevărul online. Cel mai recent raport al Organizaţiei
    Naţiunilor Unite arată că Romania este a doua într-un top mondial al migraţiei,
    după Siria, ţară lovită de un război civil. Specialiştii spun că, în câţiva
    ani, România ar putea rămână fără forţă de muncă. Sunt peste 3,4 milioane de
    români plecaţi la muncă în străinătate sau stabiliţi definitiv acolo cu tot cu
    familii. În procente, diaspora reprezintă 17% din populaţia totală a României.
    Potrivit ultimului raport ONU referitor la migraţie, cu date din 2015, România
    înregistrează a doua cea mai mare creştere a diasporei unei ţări. Tara a
    înregistrat o creştere a migraţiei de 7,3% pe an, în timp ce pe primul loc este
    Siria cu 13,1% , iar pe locul trei Polonia, cu 5,1%. Experţii Naţiunilor Unite
    notează că România are cea mai accelerată creştere a numărului de migranţi
    într-un stat care nu s-a confruntat cu războiul. La rândul lor, românii
    consideră că sunt forţaţi să plece la muncă în străinătate pentru că şi-au
    pierdut locurile de muncă sau li s-au diminuat semnificativ veniturile, iar
    şanse reale pentru un trai decent ar mai avea doar în străinătate. Cei care
    emigrează sunt îndeosebi tinerii, fie că merg la studii sau la muncă, susţin
    specialiştii. O categorie aparte o constituie studenţii şi chiar elevii,
    recrutaţi de universităţile din Vest.




    Numărul cetăţenilor din Uniunea Europeană care lucrează în Marea
    Britanie a înregistrat un nivel record, parţial pe fondul unei creşteri semnificative
    a numărului de români şi bulgari care şi-au găsit locuri de muncă în ţara
    insulară – relatează site-ul publicaţiei Financial
    Times. Potrivit datelor oficiale, aproximativ 2,37 milioane de lucrători
    din UE se aflau în Marea Britanie în perioada aprilie-iunie a acestui an, în
    creştere cu 126.000 faţă de aceeaşi perioadă din 2016. Numărul lucrătorilor din
    România şi Bulgaria a crescut cu peste 25%, până la 337.000 în ultimele 12
    luni. Aproximativ o treime din cetăţenii din cele zece ţări din Europa Centrală
    şi de Est care lucrează în Marea Britanie ocupă funcţii în domenii precum
    curăţenie, construcţii şi alimentaţie.




    La Consulatul României din Slatina, de
    peste Tisa, permisele de mic trafic se obţin, acum, doar în 30-40 de zile, faţă
    de 6-7 luni, cum se întâmpla până în această vară. Timpii de aşteptare s-au
    redus, după ce li s-a permis cetăţenilor ucraineni să circule liberi în ţările
    Uniunii Europene doar pe baza paşapoartelor biometrice. În următoarea perioadă,
    se aşteaptă ca numărul solicitărilor la permisele de mic trafic de frontieră,
    în Transcarpatia, să rămână la acelaşi nivel, iar eliberarea lor să fie în
    maximum 40 de zile.

  • Discuții legate de comunitatea românească din Italia

    Discuții legate de comunitatea românească din Italia

    În cadrul întrevederii, au fost discutate aspecte legate de comunitatea românească de pe teritoriul Italiei şi de temele care se află în atenţia opiniei publice în acest moment. A fost evaluat stadiul cooperării bilaterale din perspectiva mobilității europene şi modalităţile în care cele două state pot conlucra mai eficient în acest sens.



    Referitor la procesul de elaborare a propunerilor legislative privind legile electorale, demnitarul român, în calitatea sa de reprezentant al Guvernului în Comisia Comună a Camerei Deputaților și a Senatului, a subliniat interesul pe care întreaga clasă politică din România îl manifestă pentru identificarea soluțiilor legislative care să permită exercitarea dreptului de vot pentru toți românii de peste hotare. Ministrul delegat a solicitat punctul de vedere al ambasadorului Brasioli, cu privire la experienţa Italiei în ceea ce priveşte votul cetăţenilor italieni din străinătate.



    În legătură cu situaţia comunităţii româneşti, ambasadorul Republicii Italiene a apreciat faptul că aceasta este o comunitate importantă numeric, care aduce un aport deosebit la viaţa economică şi socială a acestui stat. Ministrul delegat a vorbit despre atenția pe care partea română o acordă încurajării şi dezvoltării mediului asociativ din cadrul comunităţilor de peste hotare. Totodată, oficialul român a vorbit despre dorința de a fi organizată în acest an prima ediție a Congresului Românilor de Pretutindeni. În context, s-a interesat asupra modului în care este reprezentată, din acest punct de vedere, diaspora italiană. Interlocutorul a făcut o trecere în revistă a structurilor care îi reprezintă pe italienii de peste hotare în dialogul cu instituţiile statului italian.



    Ambele părți au insistat asupra necesității unei reacții ferme în privința oricăror atitudini xenofobe sau extremiste, în perimetrul unei Europe unite, în care drepturile și obligațiile tuturor cetățenilor europeni sunt aceleași.



    Comunicat MAE