Radio România Internațional

Tag: dreptul la munca

  • Jurnal românesc – 18.01.2021

    Jurnal românesc – 18.01.2021

    Ministerul Afacerilor Externe a semnalat părţii
    britanice, cât şi la nivel european, diferenţa de valoare a taxei pentru viza
    ce permite dreptul la muncă pe teritoriul Regatului Unit şi a transmis
    argumentele pertinente care să fundamenteze continuarea dialogului pe această
    temă    . Poziţia MAE vine după ce Londra a decis reducerea de 55 de lire
    sterline a taxei de viză de muncă din anumite ţări, România nefiind inclusă
    printre acestea. MAE român arată că autorităţile britanice au aplicat reducerea
    în baza Cartei Sociale Europene din 1961, la care Regatul Unit şi 22 de state
    membre ale Uniunii Europene sunt părţi.

    Ţara noastră s-a alăturat grupului în
    1996, atunci când această cartă a fost modernizată. Marea Britanie nu a
    ratificat însă varianta revizuită, motiv pentru care reducerea taxei pentru
    viza de muncă s-a făcut exclusiv grupului ţărilor semnatare ale Cartei din
    1961. Bucureştiul precizează că această măsură nu este îndreptată exclusiv
    împotriva lucrătorilor români, în aceeaşi situaţie juridică regăsindu-se şi
    cetăţenii celorlalte state UE care au ratificat versiunea din 1996 a Cartei.
    Potrivit Ambasadei Regatului Unit la Bucureşti, costul vizei de muncă în Marea
    Britanie pentru cetăţenii români este de 244 de lire sterline.




    Accesul în Irlanda se poate face doar cu condiţia
    prezentării unui rezultat negativ al unui test molecular de tip PCR pentru
    infecţia cu SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 72 de ore anterior momentului
    prezentării la frontieră, transmite Ministerul român de Externe.     Măsura a
    intrat în vigoare din16 ianuarie. MAE precizează că testul trebuie prezentat
    atât înainte de îmbarcare, cât şi la sosirea pe aeroportul din Dublin.
    Exceptate sunt persoanele care călătoresc din Irlanda de Nord, transportatorii
    internaţionali, echipajele aeronavelor şi navelor maritime, copiii cu vârsta
    sub 6 ani, precum şi oamenii aflaţi în tranzit, cu condiţia de a nu părăsi zona
    de tranzit aeroportuar.

    De asemenea, la intrarea în Irlanda pe cale aeriană sau
    maritimă, pasagerii au obligaţia de a completa un formular de localizare care
    poate fi găsit pe site-ul Guvernului irlandez sau primit din partea companiei
    care asigură transportul. Autorităţile irlandeze le recomandă celor care sosesc
    din ţări din afara Uniunii Europene precum şi din statele şi regiunile incluse
    în lista roşie sau gri, România fiind inclusă în lista roşie, să îşi limiteze
    deplasările pentru o perioadă de 14 zile după sosire. Izolarea poate fi
    suspendată dacă în a 5-a zi se efectuează un test care confirmă absenţa
    infecţiei. Oamenii care sosesc din Anglia, Scoţia, Ţara Galilor şi Africa de
    Sud nu au posibilitatea suspendării izolării înainte de termen. Nerespectarea
    restricţiilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu amendă de 2.500 euro
    sau închisoare până la 6 luni. Cetăţenii români pot solicita asistenţă
    consulară la numerele de telefon ale Ambasadei ţării noastre în Irlanda ale
    cărei date de contact se găsesc pe pagina dublin.mae.ro.




    Guvernul de la Roma a introdus regiunile Lombardia,
    Alto Adige şi Sicilia în zona roşie de risc epidemiologic şi, din 18 ianuarie,
    a instituit carantina în aceste zone.     Totodată, pe întreg teritoriul italian,
    circulaţia este interzisă între orele 22.00 şi 5.00, centrele comerciale sunt
    închise în weekend şi de sărbătorile legale, barurile se închid cel mai târziu
    la ora 18.00 iar deplasările între regiuni sunt interzise până pe 15 februarie.
    În acest context, Ambasada României în Italia a publicat informații privind
    restricţiile valabile în perioada 16 ianuarie – 5 martie. Astfel, la sosirea
    din România, oamenii sunt obligaţi să efectueze 14 zile de carantină. Cei care
    s-au aflat sau au tranzitat teritoriul României cu 14 zile înainte de sosirea
    în Italia au obligația de a prezenta un rezultat negativ al unui test pentru
    COVID-19, efectuat cu cel mult 48 de ore înainte.

    Orice persoană care sosește
    în Italia este obligată să prezinte o declarație pe proprie răspundere,
    disponibilă pe site-ul ministerului de Externe de la Roma esteri.it.Exceptate
    de la restricţii sunt echipaje ale mijloacelor de transport, cei care intră în
    Italia pentru a lucra în domenii reglementate de protocoale speciale de
    siguranță, persoanele care intenţionează o şedere de maximum 5 zile, oamenii
    care tranzitează teritoriul italian cu un mijloc de transport personal ,cu
    obligaţia de a părăsi Italia în maximum 36 de ore, personalul sanitar,
    lucrătorii transfrontalieri, elevii și studenții care urmează cursuri într-un
    alt stat decât cel în care își au reşedinţa. Românii pot solicita asistenţă
    consulară din partea Ambasadei şi a Consulatelor Generale la Milano, Torino,
    Trieste, Bari, Bologna şi Catania. Datele de contact ale acestora se găsesc pe
    site-ul mae.ro.

  • BREXIT. Preşedintele Iohannis dă asigurări că “Drepturile românilor vor fi respectate!”

    BREXIT. Preşedintele Iohannis dă asigurări că “Drepturile românilor vor fi respectate!”

    Preşedintele Klaus Iohannis a făcut declaraţii, miercuri, privind scenariile unui Brexit cu sau fără acord şi despre ce se va întâmpla cu românii din Marea Britanie după ce ţara va ieşi din Uniunea Europeană, informează AGERPRES.

    Noi suntem de părere că, de departe, cea mai bună variantă este un Brexit cu acord şi am văzut în ultimele luni o tendinţă de acceptare a acestei abordări şi în partea cealaltă, a Marii Britanii, însă acolo sunt alegeri pe 12 decembrie – noi avem Consiliul European în 12-13 decembrie – probabil în seara primei zile de Consiliu vom avea primele rezultate estimative şi ne vom da seama cum vor putea evolua lucrurile.

    Eu, personal, cred că va prevala înţelepciunea politică şi Brexitul se va produce la sfârşitul lunii ianuarie cu un acord. Asta este şi speranţa celorlalţi colegi din UE27, cei care rămânem. În această situaţie cu acord, acordul care este negociat cu Guvernul britanic, drepturile românilor sunt foarte bine protejate, a afirmat preşedintele Iohannis, după întâlnirea cu viitorul preşedinte al Consiliului European, Charles Michel.

    Preşedintele Iohannis a mai declarat că niciun român nu trebuie să aibă emoţii în ceea ce priveşte statutul pe care îl va avea după Brexit:

    Drepturile la muncă, la asigurări sociale, pensie şi aşa mai departe sunt toate foarte bine negociate. În cazul, mai puţin probabil, dar nu poate fi exclus, al unui Brexit fără acord vom fi în situaţia de a negocia aceste drepturi într-un cadru bilateral. Şi în această situaţie suntem bine pregătiţi.


    Klaus Iohannis a avut discuţii aprofundate şi detaliate cu prim-miniştrii britanici Theresa May şi Boris Johnson.

    Am constatat că există o dorinţă reciprocă de a proteja drepturile cetăţenilor în bilateral şi, în acest sens, nu am nicio emoţie că vom ajunge foarte rapid la un acord convenabil şi care va proteja bine pe românii din Marea Britanie. Şi într-o situaţie şi într-alta românii vor fi protejaţi. Vor exista acorduri bilaterale sau acordul mare pe Brexit şi nu văd niciun motiv de îngrijorare. Prefer de departe un Brexit cu acord, dar noi, România, suntem bine pregătiţi şi pentru cealaltă variantă.

    La rândul său, Charles Michel a spus că protejarea drepturilor cetăţenilor europeni după Brexit este o prioritate. Am încredere că va fi posibil şi este esenţial să ajungem la un acord pentru a garanta diversele drepturi pentru cetăţenii europeni şi de a asigura, de asemenea, drepturile cetăţenilor Marii Britanii în restul ţărilor europene, a adăugat viitorul preşedinte al Consiliului European.

    Sursa Comunicat AGERPRES

  • Autoritatea Europeană a Muncii și-a început activitatea

    Autoritatea Europeană a Muncii și-a început activitatea

    Noua Autoritate Europeană a Muncii se adresează în mod special celor aproape 17 milioane și jumătate de europeni, care locuiesc sau muncesc în prezent într-un alt stat membru. Este un număr de două ori mai mare decât cel din urmă cu zece ani. În același timp, milioane de întreprinderi își desfășoară activitatea la nivel transfrontalier, iar cadrul legislativ comunitar s-a schimbat în ultimii ani.

    De exemplu, au fost modificate normele privind detașarea lucrătorilor și a fost consacrat principiul plată egală pentru muncă egală în același loc. În plus, în prezent au loc negocieri între statele membre pentru revizuirea regulilor referitoare la coordonarea sistemelor de asigurare socială.

    Autoritatea va fi o structură permanentă și are două obiective. Să înlesnească mobiliatatea pentru cetățeni și să ajute autoritățile să lupte împotriva fraudelor și abuzurilor, a precizat încă de anul trecut comisarul european pentru ocuparea forței de muncă, Marianne Thyssen.



    Concret, noua agenție va oferi cetățenilor și întreprinderilor informații despre oportunitățile de lucru, ucenicie, recrutare și formare profesională, precum și despre programele de mobilitate. Va acorda totodată îndrumare referitoare la drepturile și obligațiile legate de traiul, munca și/sau funcționarea într-un alt stat membru al Uniunii.

    Autoritatea va sprijini totodată cooperarea dintre autoritățile naționale, va ajuta la intensificarea schimbului de informații și va acorda asistență pentru desfășurarea unor inspecții comune.

    În același timp, AutoritateaEuropeană a Muncii va fi în măsură să ofere mediere și să faciliteze găsirea de soluții în cazul unor litigii transfrontaliere, de exemplu în eventualitatea restructurării unei întreprinderi în care sunt implicate mai multe state membre.

    Autoritatea funcționează în momentul de față la Bruxelles, dar se va muta la Bratislava, capitala Slovaciei.

    Mai trebuie spus că ideea înființării unei astfel de agenții aparţine actualului președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi a fost făcută publică în urmă cu doi ani în discursul despre Starea Uniunii rostit în plenul Parlamentului European.

  • Simplificarea reglementărilor pentru documente ale cetăţenii europeni

    Simplificarea reglementărilor pentru documente ale cetăţenii europeni

    Cetățenii care locuiesc sau muncesc în afara ţării lor de
    origine beneficiază de noi norme europene care vizează reducerea unor
    costuri şi a unor formalităţi. Dacă până acum cetăţenii care
    locuiau în altă ţară din UE trebuiau să obţină o ştampilă pentru a demonstra că
    documentele lor oficiale (cum ar fi certificate de naştere, căsătorie sau deces)
    sunt autentice, în temeiul noului regulament lucrurile se vor simplifica.
    Astfel, această ştampilă şi toate procedurile birocratice nu vor mai fi
    necesare atunci când se prezintă autorităţilor dintr-o ţară a UE documente oficiale
    emise într-un alt stat membru. De asemenea,
    regulamentul adoptat suprimă şi obligaţia impusă cetăţenilor de a furniza în
    toate cazurile o copie certificată şi o traducere autorizată a documentelor lor
    oficiale. Străinii pot
    solicita un formular standardizat multilingv, disponibil în toate limbile
    oficiale ale UE, urmând a fi prezentat ca instrument util pentru traducerea
    documentelor oficiale respective, care să fie ataşat la acestea, evitându-se
    astfel cerinţa traducerii lor. Regulamentul stabileşte şi garanţii împotriva
    fraudei: în cazul în care o autoritate destinatară are îndoieli întemeiate cu
    privire la autenticitatea unui document oficial, va putea verifica
    autenticitatea acestuia cu autoritatea emitentă din cealaltă ţară a UE prin
    intermediul unei platforme IT existente, Sistemul de informare al pieţei
    interne.


    Noul regulamentul se referă numai la autenticitatea documentelor oficiale,
    prin urmare statele membre vor continua să aplice normele lor naţionale privind
    recunoaşterea conţinutului şi a efectelor unui document oficial eliberat
    într-un alt stat membru al Uniunii.



    Aproximativ 17 milioane de cetăţeni ai
    UE trăiesc într-o altă ţară din UE decât ţara lor de origine, iar peste 2
    milioane de cetăţeni trec zilnic graniţele ţării în care locuiesc pentru a
    munci sau pentru a studia în altă ţară.

  • Facilităţi pentru muncitorii străini din România

    Facilităţi pentru muncitorii străini din România

    În calitate
    de for decizional, Camera Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat un proiect de
    lege pentru modificarea unor acte normative privind regimul străinilor în
    România    . Proiectul reglementează modificarea şi completarea a două ordonanţe ale
    executivului, una din 2012 şi cealaltă din 2014, în sensul asigurării
    transpunerii Directivei din 2016 a Parlamentului European şi a Consiliului
    privind condiţiile de intrare şi de şedere a resortisanţilor ţărilor terţe
    pentru cercetare, studii, formare profesională, servicii de voluntariat, programe
    de schimb de elevi sau proiecte educaţionale şi muncă au pair.

    Documentul
    stabileşte că străinilor intraţi în România în scopul încadrării în muncă li se
    prelungeşte dreptul de şedere temporară dacă prezintă contractul individual de
    muncă cu normă întreagă, înregistrat în registrul general de evidenţă a
    salariaţilor, din care rezultă că salariul este cel puţin la nivelul celui de
    bază minim brut pe ţară garantat în plată. În cazul lucrătorilor înalt
    calificaţi, salariul trebuie să fie la nivelul de cel puţin două ori câştigul
    salarial mediu brut, prevede proiectul de lege. Străinilor numiţi la conducerea
    unei filiale, reprezentanţe sau sucursale de pe teritoriul României a unei
    companii care are sediul în străinătate, în baza unui contract de mandat ori
    altui document cu aceeaşi valoare juridică, li se prelungeşte dreptul de şedere
    temporară în scop de muncă fără prezentarea unui contract de muncă. Dar aceştia
    trebuie să facă dovada mijloacelor de întreţinere obţinute din activitatea
    desfăşurată în această calitate, cel puţin la nivelul salariului de bază minim
    brut pe ţară garantat în plată, mai prevede textul adoptat. De asemenea,
    străinilor intraţi în România în scopul încadrării în muncă în calitate de
    lucrător au pair li se prelungeşte dreptul de şedere temporară dacă prezintă
    contractul individual de muncă cu timp parţial, înregistrat în registrul
    general de evidenţă a salariaţilor, din care rezultă că durata timpului de
    muncă nu depăşeşte 25 de ore pe săptămână, iar cuantumul salariului este cel
    puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, calculat la fracţia de
    timp lucrată.

    Potrivit altor texte adoptate, organele poliţiei de frontieră pot
    să nu permită intrarea străinilor pe teritoriul statului român în situaţia în
    care au săvârşit, cu intenţie, pe teritoriul României ori în străinătate,
    infracţiuni pentru care li s-a aplicat o pedeapsă privativă de libertate mai
    mare de 3 ani. Viza de lungă şedere pentru studii poate fi acordată, la cerere,
    străinilor care solicită intrarea pe teritoriul României în calitate de
    student, stagiar, elev sau participant la un program de schimb de elevi sau
    proiect educaţional, solicitarea trebuind să fie însoţită de mai multe
    documente.