Tag: drepturi electorale

  • Jurnal românesc – 17.05.2018

    Jurnal românesc – 17.05.2018

    Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) informează că 39 de cetățeni
    români rezidenți în Italia au solicitat și au primit adeverințele necesare
    pentru a-și putea înscrie candidatura la alegerile locale din această țară. Adeverințele
    eliberate de Autoritate atestă faptul că, potrivit evidențelor autorităților
    române, solicitanții nu au nicio interdicție în ceea ce privește exercitarea
    drepturilor electorale și nici nu se află sub incidența unei hotărâri
    judecătorești definitive prin care să fi fost condamnați la pierderea
    drepturilor electorale. Pe 10 iunie,
    locuitorii din peste 63 de localități dintre cele 1.197 din Regiunea Piemont
    își vor alege primarii și consilierii. Alături de cetățenii italieni, la
    alegerile locale votează și românii înscriși pe listele electorale
    suplimentare. Potrivit statisticilor publicate de site-ul
    www.torinointernational.com, în Provincia Torino sunt peste o sută de mii de
    români care, în calitate de cetățeni comunitari, au drept de vot la alegerile locale
    din Italia, ca în orice altă țară membră UE.


    Consiliul Investitorilor Străini consideră că reforma Pilonului II
    de pensii nu poate fi justificată de evoluţiile datoriei publice sau ale
    deficitului. Consiliul este de părere că pensiile obligatorii administrate
    privat, din Pilonul II, sunt esenţiale pentru ca angajaţii de astăzi să-şi
    poată menţine un nivel de trai satisfăcător la sfârşitul vieţii active.
    Din ce în ce mai puţine persoane active vor trebui să asigure veniturile
    unui număr din ce în ce mai mare de persoane inactive. Pilonul II de pensii,
    unde banii sunt economisiţi pe termen lung, va putea prelua o parte din această
    povară financiară,
    afirmă reprezentanţii Consiliului Investitorilor
    Străini într-un comunicat. Contribuţia angajaţilor la Pilonul II nu trebuie sub
    nicio formă să fie redusă, ci dimpotrivă ar trebui să crească din nou spre 6%
    (în prezent fiind 3,75%) pentru a asigura un nivel de economisire satisfăcător
    – mai consideră FIC. Asociaţia, ai cărei membri angajează aproximativ 200.000
    de persoane, este îngrijorată de posibilele măsuri de politică publică privind
    sistemul de economisire pentru pensie prin cei trei piloni şi de lipsa de
    transparenţă în care acestea sunt analizate şi promovate.


    Românii închiriază maşini pentru o durată medie cuprinsă între 7 şi
    14 zile, iar aproximativ 65% dintre clienţii companiilor de închirieri auto
    sunt români care trăiesc şi muncesc în afara ţării şi se reîntorc pentru a-şi
    petrece concediul de vară în România – relevă un studiu de specialitate.
    Conform cercetării, în topul preferinţelor se află mărcile Dacia, Renault şi
    Volkswagen, în special datorită raportului convenabil între calitate şi preţ.
    Concluziile studiului au arătat că principalele motive pentru care românii din
    diaspora preferă să închirieze un autoturism pe durata concediilor sunt: timpul
    alocat călătoriei este mult mai mic, reducând astfel şi oboseala; eliminarea
    uzurii şi a costurilor aferente reviziei maşinii personale; costurile totale
    aferente deplasării sunt mult mai reduse; maşinile închiriate au taxa de drum
    plătită şi sunt echipate cu anvelope de sezon. Dacă pleacă în concediu pentru
    10 zile, o familie cu cinci membri va plăti în total pentru închirierea unei
    maşini aproximativ 150 de euro, adică echivalentul a 30 de euro pentru fiecare
    persoană. Astfel, chiar dacă adăugăm şi suma alocată biletelor de avion, costul
    total al deplasării din vestul Europei este mult mai mic faţă de călătoria cu
    autoturismul personal până la destinaţia finală – România.

  • Jurnal românesc – 15.05.2018

    Jurnal românesc – 15.05.2018

    Institutul
    Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, în parteneriat cu Uniunea
    Evreilor Originari din România (AMIR), organizează, miercuri, 16 mai, la sala
    Zionist of America, o conferință despre rolul comunității evreilor originari
    din România în Israel și despre demersurile pe care le fac pentru păstrarea și
    promovarea culturii românești cu prilejul celebrării Centenarului Marii Uniri.
    Evenimentul este urmat de un spectacol de muzică românescă susținut de
    interpreții Dinu Iancu Sălăjanu și Ilie Caraș. În cadrul proiectului se va
    semna un acord de înfrățire între municipiul Iași și orașul Haifa din Israel.


    Preşedintele
    Partidului Naţional Liberal, Ludovic Orban, face până miercuri o vizită
    oficială în Germania. Potrivit unui comunicat al PNL, agenda include întrevederi
    cu parlamentari, reprezentanţi ai mediului de afaceri german, reprezentanţi ai
    guvernului federal, dar şi cu românii din diaspora. Luni, Ludovic Orban s-a întâlnit, la Berlin, cu cancelarul
    german, Angela Merkel, liderul Uniunii Creştin-Democrate. In cadrul
    întrevederii Angela Merkel a exprimat sprijinul formaţiunii sale pentru
    Partidul Naţional Liberal din România ca partener apropiat în cadrul PPE, fiind
    convenite, totodată, principalele modalităţi de colaborare în ceea ce priveşte
    subiectele de pe agenda europeană. În comunicat se mai precizează că discuţiile
    au vizat şi situaţia politică din România şi Germania, inclusiv evoluţiile
    privind respectarea statului de drept în ţara noastră, dar şi posibilităţile de
    dezvoltare a relaţiilor economice româno-germane.


    Peste 18,9
    milioane de cetăţeni cu drept de vot erau înscrişi în Registrul electoral la
    data de 30 aprilie, a anunţat Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).
    Conform AEP, în cursul lunii aprilie,
    autorităţile locale au radiat din Registrul electoral 21.005 persoane ca urmare
    a decesului, alte 196 fiind radiate după ce li s-a interzis exercitarea
    dreptului de a alege sau au fost puse sub interdicţie. Pe de altă parte, 175 de
    persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de
    radiere, iar 18.514 persoane, care au împlinit 18 ani, au fost înscrise în Registrul
    electoral de către AEP. Potrivit Autorităţii Electorale Permanente, din totalul
    de alegători români care figurează în Registrul electoral, un număr de 18,2
    milioane au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 653.761 au domiciliul în
    străinătate şi sunt posesori de paşaport.


    Aproximativ 100 de mii de semnături au fost
    strânse în România și diasporă pentru modificarea
    Constituției României, care să conțină o referire explicită la unirea cu
    Republica Moldova, potrivit Radio Chişinău. Acțiunea este desfășurată de
    Alianța pentru Centenar, din care fac parte 130 de asociații și grupuri de
    inițiativă din România, Republica Moldova și diaspora. Campania
    de colectare a semnăturilor privind reunirea celor două state se va desfășura
    și în Republica Moldova și se va încheia la 1 septembrie, cu o manifestație
    stradală în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. Membrii Alianței pentru
    Centenar spun că vor strânge până atunci un milion de semnături pentru unirea
    Republicii Moldova cu România. Semnăturile vor contribui decisiv la
    declanșarea procesului de referendum consultativ privind Unirea Republicii Moldova
    cu România, consideră președintele Asociației Unirea ODIP, Vlad Bilețchi.Potrivit
    președintelui organizației Acțiunea 2012, George Simion, campania de colectare
    a semnăturilor pentru Unirea Republicii Moldova cu România se desfășoară deja
    în mai multe orașe din România.