România continuă să se numere printre țările Uniunii Europene cu cea mai mică diferență de salarizare între femei și bărbați. Astfel, în 2023, această diferență este de numai 3,8% în țara noastră. Procente și mai mici au înregistrat Italia (2,2%) și Belgia (0,7%), în timp ce Luxemburg avea o diferență negativă (-0,9%).
La nivelul UE, diferența de salarizare din 2023 era de 12% cu 4 puncte procentuale mai puțin față de cea înregistrată în urmă cu 10 ani. Majoritatea statelor membre au raportat o diferență de peste 10%. Cele mai mari procente s-au înregistrat în Letonia (19%), Austria (18,3%) Cehia (18%), Ungaria (17,8%) și Germania (17,6%).
Datele oferite de Eurostat au fost incluse în raportul Comisiei Europene pe 2025 privind egalitatea de șanse în UE, publicat vineri în preajma Zilei Internaționale a Femeii.
Diferențele de salarizare în statele UE (2023) / Sursa: Eurostat
Un alt set de date pus la dispoziție de Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE) arată că, în 2024, 34,7% dintre membrii consiliilor de administrație ale companiilor listate public din UE erau femei, în creștere de la 33,8% în 2023. Dintre toate statele membre, 12 au atins obiectivul de cel puțin 33% femei în rândul membrilor consiliilor de administrație. România are o cotă de 24,8%.
Ponderea femeilor în consiliile de administrație ale companiilor în statele UE (2024) / Sursa: EIGE – Comisia Europeană
Raportul prezintă și concluziile unui sondaj Eurobarometru privind stereotipurile de gen, realizat anul trecut. Potrivit acestuia, cetățenii UE sunt în cea mai mare parte de acord că egalitatea de gen este benefică pentru societate. Trei sferturi dintre respondenți au răspuns că și bărbații ar beneficia de egalitatea între femei și bărbați. Însă, există un segment semnificativ al populației care este de acord cu afirmațiile stereotipe. Spre exemplu, aproximativ un sfert dintre cei chestionați consideră că este neatractiv pentru femei să exprime opinii puternice în public.
Majoritatea europenilor (55%) și jumătate dintre români sunt de acord că este nevoie de măsuri temporare pentru o prezență mai mare a femeilor în funcțiile politice / Sursa: Eurobarometru
Violența bazată pe gen rămâne una dintre cele mai mari provocări ale societății noastre, subliniază Comisia în raportul privind egalitatea de gen. Cazuri cutremurătoare de violență continuă să fie prezentate pe prima pagină a publicațiilor și au o rezonanță profundă în toată Europa. Acestea sunt un semnal clar că violența de gen este profund înrădăcinată și perpetuează inegalitatea de gen. Actele de violență au un impact fizic, psihologic și economic profund asupra victimelor care nu pot participa pe deplin în societate în urma suferințelor. De aceea, stoparea violenței de gen este unul dintre pilonii strategiei pentru egalitatea de gen 2020 – 2025, mai precizează Executivul european.
În luna mai a anului trecut, Uniunea Europeană a adoptat Directiva privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Actul legislativ este menit, printre altele, să contribuie decisiv la combaterea violenței cibernetice bazate pe gen. Directiva introduce definiții unitare în dreptul penal pentru cele mai frecvente forme de violență cibernetică, obligă statele membre să elimine conținutul online incriminat conform prevederilor sale și să ofere servicii de asistență specializate pentru victime. De asemenea, directiva susține cooperarea dintre platformele digitale prin mecanisme de autoreglementare și prin adoptarea unor coduri de conduită.