Radio România Internațional

Tag: drepturi fundamentale

  • Fără carantină pentru drepturile fundamentale

    Fără carantină pentru drepturile fundamentale

    Lumea se confruntă cu o situaţie fără precedent! Răspunsul
    la criza COVID-19 a avut un impact negativ asupra mai multor drepturi
    fundamentale. Carantinările şi izolările inevitabile au restricționat
    libertatea de mișcare și de călătorie transfrontalieră, libertatea de asociere,
    dar şi drepturile de confidențialitate au fost încălcate, prin sistemele de
    urmărire a datelor.



    În același timp, nu putem decât să observăm că
    pandemia Coronavirus a consolidat inegalitățile, vulnerabilitățile și
    discriminările existente. Acesta este cazul segmentelor mai slabe din punct de
    vedere economic ale populației, persoanelor cu dizabilități și boli, romilor,
    migranților și femeilor. Se observă cum drepturile civile și politice, precum
    și drepturile economice și sociale sunt afectate. Este clar că Uniunea
    Europeană se confruntă cu o provocare fără precedent, care trebuie abordată
    fără a pune în pericol democrațiile și drepturile noastre fundamentale.


    Istoria noastră comună europeană ne-a învățat că
    nu putem tolera eroziunea statului de drept și a drepturilor fundamentale pe
    continentul nostru. Nu trebuie să uităm niciodată că Uniunea Europeană a fost
    construită ca un balon împotriva autoritarismului și a totalitarismului,
    printr-o Uniune democratică, care își propune să promoveze pacea, valorile sale
    și bunăstarea popoarelor sale,     transmitea comunicatul de presă al Comitetului
    Economic şi Social European (CESE), de la jumătatea lunii aprilie, comunicat
    semnat de Luca Jahier, preşedintele CESE, şi de José Antonio Moreno Díaz,
    preşedintele grupului pentru Drepturi Fundamentale şi a Stat de drept, din
    cadrul CESE.


    Acesta din urmă, lăuda rolul CESE în apărarea
    drepturilor fundamentale, care nu îşi pot permite să intre în carantină:

    Cred că societatea europeană este foarte activă în lupta pentru
    drepturile fundamentale şi statul de drept. Am decis să dezvoltăm ideea de a
    monitoriza şi controla situaţia drepturilor omului şi a statului de drept, în
    statele membre ale UE. Am desenat o hartă după care să lucrăm. Ideea este să
    colaborăm cu societatea civilă şi cu ONGurile de la faţa locului, dar şi cu
    statul şi cu asociaţiile care sunt de obicei victime ale derapajelor în
    respectarea drepturilor, în întreaga UE. CESE are aici un rol fundamental, noi
    fiind vocea societăţii civile organizate a UE. Avem capacitatea de a promova o
    cultură a drepturilor fundamentale şi avem abilitatea de a preveni.


    Uniunea Europeană se pregăteşte pentru acel moment
    în care va putea reveni la o nouă normalitate. Dar pentru asta, este nevoie de
    încrederea cetățenilor în instituțiile europene și naționale, care protejează
    statul de drept și drepturile fundamentale, fără a crea europeni din prima, a
    doua sau a treia clasă, mai preciza comunicatul de presă amintit.


  • Iniţiative CESE pentru respectarea Drepturilor fundamentale şi Domniei legii

    Iniţiative CESE pentru respectarea Drepturilor fundamentale şi Domniei legii

    Deşi din punct de vedere legislativ domnia legii şi drepturile
    fundamentale reprezintă o condiţie sine qua non a funcţionării UE, există ţări
    membre în care drepturile fundamentale
    nu sunt cunoscute, nici ca noţiune măcar. Un astfel de caz a devenit clar odată
    cu asasinarea în 2017, a jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia, ce a
    luptat singură împotriva corupţiei din Malta. Această situaţie a atras atenţia
    oficialilor UE odată în plus asupra necesităţii supravegherii respectării domniei legii şi a drepturilor
    fundamantale în statele membre.



    Astfel la sfârşitul anului trecut era deja disponibil un raport
    preliminar ce analiza funcţionarea statului de drept în mai multe state membre
    ale UE. Corupţia ucide democraţia, iar UE trebuie să lupte pentru domnia legii
    şi pentru respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor a susţinut José
    Antonio Moreno Diaz, din partea Grupului lucrătorilor, preşedintele Grupului Ad
    Hoc pentru Drepturi fundamentale şi domnia legii, a Comitetului Economic şi
    Social European (CESE), într-o întâlnire cu jurnaliştii desfăşurată la Bruxelles
    la sfârşitul anului trecut:

    Am decis în 2018 să dezvoltăm ideea de a
    monitoriza funcţionarea drepturilor fundamentale şi domniei legii în întreaga
    UE. Am conturat un parcurs pentru aceasta, am început cu cinci state membre, am
    vizitat întâi România, în toamna 2018, apoi Polonia, Ungaria, Franţa şi
    Austria. Ideea este să intrăm în contact cu societatea civilă şi ONG-urile şi
    cu asociaţiile statului şi sindicatele ce sunt primele victime ale atacurilor
    împotriva drepturilor fundamentale şi a domniei legii în toată UE. Nu dorim să
    acuzăm nicio ţară şi niciun guvern al niciunei ţări, dar vrem să colectăm date,
    din toată UE. Am făcut asta în Spania, în Franţa, în Italia, în România, în
    Croaţia, în Malta, în Republica Cehă, în Polonia, în Ungaria. Vrem să putem lua
    în calcul situaţia respectării sau nu a drepturilor fundamentale.


    După cum
    ştiţi anul trecut, Comisia Europeană a publicat o declaraţie oficială pentru
    susţinerea importanţei respectării domniei legii în întreaga UE şi a propus
    trei axe de lucru. Prima este promovarea unei culturi a drepturilor omului şi
    domniei legii, pentru că se observă lipsa unei culturi cetăţeneşti de acest tip
    în UE, în privinţa a ceea ce sunt drepturile fundamentale. Şi, de asemenea, a
    ceea ce înseamnă domnia legii. Pentru că dacă nu ştim ce sunt drepturile
    fundamentale nu avem cum să le apărăm. Trebuie să ne mişcăm rapid pentru a
    evita şi mai multe atacuri împotriva drepturilor fundamentale în UE. În al
    doilea rând, trebuie să prevenim riscurile şi atacurile împotriva domniei legii
    şi a drepturilor fundamentale, să creăm o conştiinţă socială. Iar rolul CESE
    este fundamental în aceste privinţe, pentru că suntem vocea societăţii civile
    organizate din UE, şi avem capacitatea să promovăm o cultură a drepturilor
    fundamentale, şi să prevenim. Ideea noastră a fost să colectăm date şi să
    intrăm în contact cu organizaţii reprezentative, pentru a crea un sistem de
    comunicare şi intervenţie în timp real, în legătură cu Bruxelles-ul, despre
    atacuri specifice din teren. Ca să nu se piardă timp, pentru că timpul este
    foarte important în această luptă.






    Raportul arată efortul susţinut al UE de a-şi susţine valorile, un
    demers cu atât mai important cu cât anul acesta se împlinesc 10 ani de la
    adoptarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

  • Jurnal românesc – 10.01.2020

    Jurnal românesc – 10.01.2020

    Preşedintele
    Klaus Iohannis a afirmat că îşi doreşte organizarea de alegeri parlamentare
    anticipate şi că se va implica pentru a promova acest proiect. Este
    evident că pentru a ajunge la anticipate (…) este nevoie ca Guvernul să fie
    demis sau să se retragă şi după aceea este nevoie de două încercări nereuşite
    de formare a unui nou guvern    , a precizat Iohannis. Preşedintele s-a
    declarat totodată mulţumit de activitatea Guvernului şi de felul în care
    Ludovic Orban îşi face treaba ca premier. Cred că Ludovic Orban
    este în acest moment cea mai bună soluţie de premier, fie premier plin, fie
    premier interimar,     a mai spus Iohannis. La rândul său, Ludovic Orban a
    declarat că a fost alcătuită o echipă care va explora, împreună cu partenerii
    politici din Parlament, posibilitatea organizării alegerilor anticipate şi că,
    atunci când vor fi întrunite condiţiile, vor fi iniţiate procedurile în acest
    sens. Şeful executivului a explicat că PNL susţine organizarea alegerilor
    anticipate pentru că, la ora actuală, Parlamentul nu mai oglindeşte fidel
    opţiunile populaţiei.




    România respectă
    toate condiţiile pentru aderarea la Spaţiul Schengen, a declarat premierul
    Ludovic Orban după întâlnirea de la Bruxelles cu preşedintele Comisiei
    Europene, Ursula von der Leyen. Prim-ministrul român a afirmat că, deşi atât la
    nivelul Comisiei Europene cât şi la nivelul Parlamentului European există o
    susţinere pentru aderarea ţării noastre la spaţiul european de liberă
    circulaţie, sunt şi atitudini de nesusţinere care necesită muncă de
    convingere. Mai trebuie să întreprindem demersuri pentru a obţine un
    consens la nivelul Consiliului European. Sunt încă atitudini de nesusţinere
    (…) care sunt convins că se vor modifica în favoarea României într-un orizont
    de timp rezonabil, a spus Orban. El s-a întâlnit şi cu secretarul general
    al NATO, Jens Stoltenberg, cu care abordat recentele evoluţii din Orientul
    Mijlociu. Şeful guvernului a afirmat că dacă Organizaţia Tratatului
    Atlanticului de Nord va considera că o implicare mai intensă împotriva
    terorismului e importantă, România va participa. Ludovic Orban s-a aflat timp
    de trei zile la Bruxelles, unde a avut
    întrevederi cu mai mulţi lideri europeni.




    Cinci formațiuni
    politice din Republica Moldova au constituit Mișcărea Politică
    Unirea, transmite Radio Chişinău. Reprezentanții Partidului Democrația Acasă, Partidului
    Liberal, Partidului Național Liberal, Partidului Popular Românesc și Uniunii
    Salvați Basarabia au emis un anunț în care menționează că săptămâna viitoare
    urmează a fi formalizat proiectul politic. Chemăm în continuare toate
    celelalte formațiuni politice să manifeste deschidere pentru consolidarea și
    unificarea curentului politic unionist, în vederea reîntregirii neamului
    românesc, precizează aceştia în anunț. Partidele semnatare pledează
    pentru înființarea unei mișcări unioniste, a unui bloc politic ce va activa
    permanent, din momentul formării și până la realizarea unirii cu România, şi
    care să devină astfel un continuator firesc al Mișcării de Eliberare Națională.
    Potrivit rezultatelor unui sondaj de opinie realizat de IMAS în septembrie
    2019, 30% dintre cetăţenii Republicii Moldova ar vota pentru unirea cu România,
    iar 60% s-ar împotrivi.




    Ziua
    Culturii Naționale va fi marcată de Institutul Român de Cultură și
    Cercetare Umanistică de la Veneţia, pe 15 ianuarie, printr-o evocare a figurii
    poeţilor Mihai Eminescu și Grigore Vieru și a lucrării Enigma
    Otiliei de George Călinescu. Scriitorul și criticul de artă Grigore
    Arbore va face o scurtă încadrare a operei lui Eminescu în contextul
    realizărilor literaturii europene din a doua jumătate a secolului al 19-lea şi
    va recita din cele mai cunoscute poezii eminesciene. Poetul și criticul italian
    Enzo Santese va evoca figura lui Grigore Vieru, care s-a bucurat de o
    popularitate extraordinară în rândurile populației de origine și limbă maternă
    română din Republica Moldova, iar profesorul Bruno Mazzoni, fost decan al
    Facultății de Limbi Străine a Universității din Pisa, şi traducătorul Alessio
    Colarizi Graziani, fost înalt funcționar al Senatului Italiei, vor discuta
    despre opera polivalentă a lui George Călinescu. Manifestarea va avea loc în
    Sala de Conferințe a Institutului Român de la Veneţia.










    Asociaţia de
    Promovare Socială MAYA E.T.S. organizează la Milano, pe 11 ianuarie, conferința
    Drepturile fundamentale ale muncitorilor și accidentele la locul de
    muncă. Evenimentul va avea loc în Sala Consiliară a Primăriei din Milano
    și urmărește să le prezinte muncitorilor români atât drepturile fundamentale,
    cât și obligațiile pe care le au. Experţi în domeniu vor discuta despre dreptul
    la o încadrare echitabilă, despre contractul individual de muncă şi cel
    colectiv, despre orele suplimentare, munca prestată noaptea și în zilele de
    sărbătoare, indemnizația de boală, drepturile sindicale, siguranța la locul de
    muncă, accidentele la locul de muncă, despre regimul sancțiunilor şi al
    concedierilor. Organizatorul menţionează că evenimentul va fi primul dintr-o
    serie de șase conferințe cu tema Integrarea cetățenilor români -
    muncitori și antreprenori – prin intermediul cunoașterii drepturilor și
    îndatoririlor.