Tag: drepturi minoritati

  • Discuții despre drepturile minorităţii române din Ucraina

    Discuții despre drepturile minorităţii române din Ucraina

    O delegație reprezentativă a liderilor minorității românești din Ucraina a avut la București, la 12 august 2021, o rundă de consultări cu secretarul de stat pentru afaceri strategice Dan Neculaescu, la invitația MAE. Delegația include lideri ai mediului asociativ și academic românesc din regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpatia.



    În cadrul consultărilor la sediul MAE a avut loc un schimb amplu de opinii privind impactul modificărilor legislației ucrainene asupra drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina, precum și privind modalitățile eficiente și durabile de menținere a nivelului drepturilor etnicilor români, cu prioritate cel privind educația în limba maternă.



    Secretarul de stat Dan Neculăescu a făcut o prezentare a acțiunilor întreprinse de România ca urmare a adoptării de noi reglementări legislative în Ucraina și a subliniat că MAE a acționat consecvent pe lângă partea ucraineană atunci când au fost semnalate evoluții cu impact negativ asupra drepturilor etnicilor români.



    De asemenea, secretarul de stat MAE a arătat că în dialogul bilateral cu autoritățile ucrainene partea română a reiterat constant așteptarea ca Ucraina să ofere o soluție cuprinzătoare la problema dreptului la educație în limba maternă pentru etnicii români.



    Dan Neculăescu a luat notă de preocuparea reprezentanților minorității române față de proiectul unei noi legi ucrainene care vizează să reglementeze modalitatea de exercitare a drepturilor lor identitare și a reiterat poziția privind necesitatea consultării substanțiale a acestora în procesul de adoptare a actului normativ menționat. De asemenea, s-a referit la faptul că partea română a obținut în dialogul cu partea ucraineană recunoașterea identității dintre limba română și așa-zisa limbă moldovenească”, care trebuie să fie reflectată la nivelul legislației și normelor ucrainene, respectiv să fie recunoscută inexistența așa-zisei “limbi moldovenești” .



    Alte aspecte abordate au vizat perspectivele operaționalizării Institutului Cultural Român la Kiev și a filialei acestuia la Cernăuți, precum și înființarea unui birou consular la Ismail.



    Reprezentanții minorității române au subliniat utilitatea și oportunitatea dialogului direct cu autoritățile de la București și au exprimat susținere pentru demersurile României de protejare a drepturilor persoanelor aparținând minorității sale înrudite din Ucraina.



    Totodată, la sediul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP), o delegație formată din 19 lideri ai minorității române din Ucraina, a dezbătut alături de secretarul de stat Oana Ursache, reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, MAE și DRP, problematica păstrării și promovarea limbii române în comunitate. Delegația include lideri ai mediului asociativ și academic românesc din regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpatia.



    În principal, unul dintre obiectivele DRP este acordarea de sprijin financiar prin oferirea de burse elevilor etnici români din clasele primare care studiază limba română sau în școli cu predare în limba română, dar și prin accesarea de finanțări nerambursabile. Astfel, în 2020 circa 50% din bugetul Departamentului a fost alocat Ucrainei (peste 6,2 milioane de lei, incluzând bursele și finanțările nerambursabile). În 2021, estimăm că acesta va depăși 60% (peste 8,4 milioane de lei, incluzând bursele elevilor din clasele I-IV).



    Mai mult decât atât, în acest an, Ucraina se află în topul beneficiarilor, situându-se pe locul al treilea în ceea ce privește sumele aprobate pentru implementarea proiectelor, valoarea totală ridicându-se la peste 700.000 de lei.



    Pe agenda discuțiilor s-au regăsit și subiecte precum nevoia obținerii de sprijin din partea autorităților române pentru consolidarea mediului asociativ, apărarea drepturilor și păstrarea identității lingvistice a etnicilor români.



    ”Legătura mea cu Ucraina nu se limitează doar la rolul pe care mi l-am asumat aici, la DRP, ci este strâns marcată de faptul că sunt bucovineancă și lector universitar la Universitatea din Suceava, instituție de învățământ superior implicată în proiecte transfrontaliere care includ conservarea și promovarea patrimoniului cultural-istoric”, a declarat Oana Ursache.



    Reprezentanții minorității române au apreciat dialogul deschis pe care l-au avut de-a lungul timpului cu autoritățile centrale române și au subliniat necesitatea formării de cadre didactice care să predea limba română în școlile din Ucraina. De asemenea, s-a menționat și posibilitatea instituirii unui schimb de bune practici între profesorii din țară și cei din Ucraina.

  • Comisia Europeană: Serbia trebuie să respecte drepturile minorităților

    Comisia Europeană: Serbia trebuie să respecte drepturile minorităților

    Comisarul european pentru politica de vecinătate și negocierile de extindere, Olivér Várhelyi, a transmis că Serbia trebuie să pună în aplicare cadrul său juridic referitor la drepturile persoanelor aparținând minorităților.



    “În contextul negocierilor privind capitolul 23 Sistemul judiciar și drepturile fundamentale”, Serbiei i se solicită să pună în aplicare cadrul său juridic referitor la drepturile persoanelor aparținând minorităților, precum și planul de acțiune pentru exercitarea drepturilor minorităților naționale, în integralitatea sa. Aceste acțiuni vor contribui la punerea în aplicare efectivă și uniformă pe întregul său teritoriu a recomandărilor Comitetului consultativ al Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale a Consiliului Europei.



    Un accent deosebit este pus pe educație, utilizarea limbilor minorităților, accesul la mass‐media și la servicii religioase în limbile minorităților, precum și o reprezentare adecvată în administrația publică”, a transmis comisarul, conform paginii de web a Parlamentului European.



    Solicitarea este un răspuns oficial al Comisiei Europene, după o interpelare adresată de eurodeputatul român Eugent Tomac, președintele PMP, la începutul anului. Acesta a atras atenția asupra nerespectării de către Serbia a Acordului bilateral privind protecția minorităților naționale, semnat la Bruxelles în martie 2012. Eugen Tomac a semnalat faptul că Serbia nu respectă drepturile celor aproximativ 300.000 de vorbitori de limba română din statul vecin.



    “Este nevoie de intervenția noastră urgentă. Nu putem ignora încălcarea evidentă a drepturilor elementare ale unor oameni de către un stat candidat la UE”, a afirmat europarlamentarul român în luna ianuarie.