Radio România Internațional

Tag: drepturile consumatorilor

  • Noul regulament european pentru protecţia consumatorilor

    Noul regulament european pentru protecţia consumatorilor

    Noile
    norme vor spori protecţia consumatorilor în lumea digitală vor consolida
    drepturile acestora prin acordarea de compensații pentru victimele practicilor
    comerciale neloiale și de sancțiuni
    pentru companiile care nu le respectă.

    Comisarul european pentru Justiţie, Didier
    Reynders a salutat nouă legislaţie, deoarece stabileşte standarde cu adevărat
    europene de protecţie a consumatorilor. Noile norme vor spori protecţia
    consumatorilor în lumea digitală, a spus oficialul european, care le-a
    caracterizat ca fiind un avertisment puternic transmis comercianţilor care ar
    trebui să respecte aceste norme, nu să le ocolească. Normele vor asigura, printre altele, o mai
    mare transparență a piețelor online: va deveni mai clar dacă produsele sunt
    vândute de un comerciant sau de o persoană fizică, iar recenziile false vor fi
    interzise, informează
    Comisia Europeană. În plus, vânzătorii nu vor putea să promoveze în mod fals
    reduceri de preț, iar site-urile de comparare a prețurilor vor trebui să
    informeze consumatorii cu privire la criteriile de clasificare.

    Despre
    avantajele aplicării noilor norme ne vorbeşte Dumitru Fornea, reprezentantul
    României în Comitetul Economic şi Social European (CESE): Era de mult aşteptat un asemenea cadru
    pentru că evoluţiile acestea tehnologice din zona vânzărilor online creau
    foarte multe probleme în ceea ce priveşte respectarea drepturilor
    consumatorilor. Un aspect important este transparenţa în pieţele online. A doua
    chestiune – drepturile pentru serviciile digitale gratuite. Sunt foarte multe
    servicii oferite in mediul online în care ţi se spune că este gratuit
    dar de fapt ţi se utilizează datele în scopuri
    comerciale şi atunci tu nu aveai nici un mijloc să te adresezi acestor companii
    şi să-ţi valorifici drepturile tale, ori acum există în această directivă, un cadru, poţi să reziliezi contractul în 14
    zile. Clasificarea ofertelor – de multe ori când cumperi un produs sau îl
    vinzi, ţi se dă o clasificare, un aşa numit ranking, şi de multe ori
    clasificarea nu corespunde cu aşteptările consumatorilor. Ranking-ul online, de
    multe ori, este falsificat pentru că sunt însăşi comercianţii care îşi clasează
    mai bine produsele deşi ei nu au cumpărat niciodată acel produs, ei doar îl
    vând. Si în aceste condiţii este foarte important să ştim cine face acea
    recenzie.

    Noile
    norme vor consolida, de asemenea, drepturile consumatorilor prin asigurarea de
    compensații pentru victimele practicilor comerciale neloiale și prin aplicarea
    de sancțiuni în cazul unor situații de prejudiciu colectiv care afectează
    consumatorii din întreaga UE.

    Cu alte detalii, Dumitru Fornea: Sunt instrumente mai puternice pentru
    aplicarea drepturilor consumatorilor şi aici vorbim de compensaţiile
    individuale, ori de câte ori apar situaţii de nemulţumire justificată, şi
    penalităţile pentru companiile care nu respectă regimul transfrontalier, şi vorbeam de acele produse vândute sub acelaşi brand, la diverse preţuri
    şi diverse calităţi, caz în care vor exista penalităţi de până la 4% din cifra
    de afaceri sau 2 milioane de euro.

    Statele membre au la dispoziţie doi ani să transpună directiva în legislația lor
    națională pentru a se asigura că toţi consumatorii din UE beneficiază de măsuri
    de protecție mai solide.


  • Noi reguli în favoarea acţiunilor colective ale consumatorilor în justiţie

    Noi reguli în favoarea acţiunilor colective ale consumatorilor în justiţie

    Europenii din toate statele membre ale Uniunii ar putea iniția în viitorul apropiat acțiuni colective în instanță pentru a cere daune unei companii care le încalcă drepturile de consumatori. Inițiativa a primit recent sprijin din partea Parlamentului European.

    Ideea unor astfel de acțiuni colective în instanță aparține Comisiei Europene și a fost făcută publică în aprilie anul trecut în urma unei analize care a arătat că deși Uniunea are una dintre cele mai stricte legislații din lume privind protecția consumatorilor, în practică normele sunt greu de respectat. Dovadă stau numeroasele plângeri legate de standardele duble de calitate a produselor, dar mai ales scandalul Dieselgate, izbucnit în urmă cu 3 ani și jumătate și în care a fost implicat cel mai mare constructor european de automobile, grupul german Volkswagen. Compania a fost acuzată că a falsificat testele de poluare pentru motoarele Diesel. Au apărut apoi şi problemele provocate de zborurile anulate repetat de compania Ryanair.

    Cu toții suntem de acord că în întreaga Uniune consumatorii trebuie să se prevaleze de drepturile pe care le au, chiar și în situații neplăcute. Este și motivul pentru care Comisia a propus această directivă, a afirmat în timpul dezbaterilor din legislativul comunitar comisarul european pentru justiție, Vera Jourova.

    Supusă apoi la vot în plenul de la Strasbourg, inițiativa a primit susținerea 579 de europarlamentari, în timp ce 33 au votat împotrivă, iar 43 s-au abținut.

    Grație recursului colectiv, instituit la nivel european, un pasager al unei curse aeriene, o persoană care își cumpără un automobil sau un proprietar de mașină de spălat ar putea depune, alături de alți oameni, plângeri colective în instanță împotriva unei practici ilegale a unei companii aeriene sau a unui constructor auto ori de produse electrocasnice. Își vor vedea astfel drepturile apărate și vor putea primi despăgubiri, a afirmat francezul Geoffroy Didier, raportor pe această temă al legislativului comunitar.

    În prezent, 19 dintre cele 28 de state membre ale Uniunii permit astfel de acțiuni în instanță. Procedurile diferă însă de la o țară la alta, sunt costisitoare și de lungă durată. Noile reguli permit începerea unor procese pentru a cere despăgubiri împotriva unor companii din sectoare precum protecţia datelor, servicii financiare, călătorii şi turism, energie, telecomunicaţii, mediu sau sănătate.

    Definim un tip european de acțiuni colective în instanță echitabil pentru consumatori și mediul de afaceri, care nu deschide calea unor daune punitive și care nu introduce modelul american în Uniunea European, a mai spus comisarul Vera Jourova.

    Acest lucru înseamnă că spre deosebire de modelul practicat în Statele Unite, procesele colective europene nu vor fi putea fi inițiate de cabinete de avocatură, ci doar de organizații pentru apărarea drepturilor consumatorilor sau de organisme publice independente. Textul, adoptat de Parlamentul European, va fi supus acum negocierilor cu Consiliul Uniunii pentru a se ajunge la o versiune finală. Discuțiile ar urma să aibă loc după alegerile europarlamentare din luna mai.


  • Încrederea românilor în instituţiile europene

    Încrederea românilor în instituţiile europene

    Eurobarometrul
    dat publicităţii joi măsoară încrederea cetăţenilor Uniunii în instituţiile şi
    politicile comunitare şi face o paralelă cu gradul de încredere de care se
    bucură instituţiile naţionale. În cazul particular al României, datele
    Eurobarometrului ar trebui să dea de gândit decidenţilor de la Bucureşti.
    Sondajul european relevă limpede că românii sunt mai optimişti în ceea ce
    priveşte situaţia economică a Uniunii Europene, 31% dintre ei considerând că se
    va îmbunătăţi în următoarele 12 luni, peste media europeană de 21%. În vreme
    ce, sunt pesimişti când vine vorba de evoluţiile economiei naţionale, pentru că
    doar 27% dintre români consideră că starea economiei naţionale este una bună în
    prezent, faţă de o medie la nivelul UE de 49%.


    De asemenea, românii au mai mare
    încredere în UE, respectiv 52%, iarăşi peste media continentală de 42%, decât
    în instituţiile naţionale. În comparaţie cu alţi europeni, românii au o
    percepţie mai puţin bună faţă de starea propriei gospodării şi a locului de
    muncă. Eurobarometrul arată că doar 54% dintre români consideră că situaţia
    financiară a gospodăriei este bună, iar 42% au o părere similară despre locul
    de muncă, faţă de o medie europeană de 71%, respectiv 61%. La nivel naţional,
    principala problemă o reprezintă creşterea preţurilor şi, implicit, a costului
    vieţii. Este normal să fie aşa, întrucât inflaţia în România a depăşit, în luna
    mai, 5 procente, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani. Pe ansamblul
    Uniunii Europene, eurobarometrul înregistrează, ca tendinţe, un optimism în
    creştere în legătură cu economia şi o susţinere puternică a monedei euro. Pentru
    prima dată începând din primăvara anului 2007, opiniile pozitive cu privire la
    starea economiei naţionale (49%) au depăşit numărul opiniilor negative (47%).
    Totodată, nivelul de susţinere pentru uniunea economică şi monetară şi pentru
    moneda euro rămâne cel mai ridicat de până acum, respectiv 74%.


    Potrivit
    Eurobarometrului, se remarcă o creştere a încrederii în Uniunea Europeană, cu
    42% situându-se la cel mai ridicat nivel începând din toamna lui 2010, şi a
    optimismului cu privire la viitorul acesteia (58%). Nu în ultimul rând,
    europenii resimt beneficiile politicilor şi realizărilor Uniunii, cum ar fi:
    lipsa controalelor la frontieră sau reducerea numărului acestora cu ocazia
    călătoriilor în străinătate, scăderea preţurilor pentru convorbirile telefonice
    efectuate într-o altă ţară UE, sporirea drepturilor consumatorilor la
    achiziţionarea de produse sau servicii în altă ţară din UE sau îmbunătăţirea
    drepturilor pasagerilor de transport aerian. În sfârşit, principalele
    preocupări ale europenilor sunt migraţia şi terorismul. Libera circulaţie şi o politică
    de securitate şi apărare comună sunt susţinute de o largă majoritate. Sondajul
    Eurobarometru a fost realizat în martie 2018. Au fost intervievate peste 33 de
    mii de persoane din toate statele membre ale UE şi din ţările candidate.